Contestație act administrativ fiscal. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2.406/2008
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 511/7.04.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, privind și pe intimata-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 8.10.2008 s-a înregistrat la dosar o adresă de la Judecătoria Vișeu d S u s, iar la data de 17.10.2008 recurentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru a forma convingerea instanței, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 511 din 07.04.2008 a Tribunalului Maramureșa fost respinsă contestația formulată de reclamantul împotriva deciziei nr. 82 din 25.01.2008 emisă de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 82 din 25 ianuarie 2008 emisă de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, act administrativ fiscal prin care s-a respins contestația formulată de către reclamant împotriva titlurilor executorii nr. -, nr. -/11.04.2007 și nr. 2441/05.04.2007 și a somațiilor nr. 1.201/05.04.2007 și nr. -/13.04.2007 pe o excepție de procedură, respectiv a nemotivării contestației potrivit art. 12 pct. 1 lit. b din Instrucțiunile pentru aplicarea Titlului IX din nr.OG 92/2003, instrucțiuni aprobate prin Ordinul Președintelui nr. 519/2003.
A constatat instanța de fond că în contestația depusă de contestator nu erau precizate motivele pe care aceasta este întemeiată și faptul că reclamantul nu și-a completat motivele contestației deși i s-a solicitat aceasta de către organul fiscal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal reclamantul arătând în motivarea acestuia că a contestat somațiile și titlurile executorii în considerarea faptului că nu a desfășurat activitate comercială și nici nu a depus declarații de venit în acest sens.
A apreciat reclamantul că instanța de fond avea obligația de a soluționa pe fond contestația, în caz contrar lipsind de conținut dispozițiile art. 21 din Constituție.
A arătat reclamantul, în finalul motivării recursului, că pe câteva pagini a expus motivele pentru care a considerat somațiile și titlurile executorii ca nelegale.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9.pr.civ.
Pârâta, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M s-a opus admiterii recursului, susținând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de către instanța de fond ( 8).
În concluziile scrise depuse ( 11 și 22), reclamantul a reiterat motivele de recurs prezentate anterior.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente.
Demersul judiciar al reclamantului în prezentul contencios-fiscal s-a realizat sub forma contestației la executare înregistrată în dosarul nr- al Judecătoriei Vișeu d e.
În aceea contestație la executare, cerere de chemare în judecată, sunt prezentate argumentele de fapt pentru care reclamantul apreciază că actele fiscale emise împotriva sa sunt nelegale.
În principal, reclamantul contestă actele fiscale ca urmare a faptului că nu ar fi desfășurat vreo activitate comercială de natură a genera plata unor obligații fiscale.
Același punct de vedere este prezentat de reclamant și în scriptul înregistrat la pârâtă sub nr. 1.251/17.01.2008 ( 43, dosar fond).
Reclamantul a arătat în acel act, din nou, că are profesia de avocat și că nu a desfășurat activitate comercială.
Într-adevăr, în titlurile executorii este menționat că reclamantul datorează impozit pentru veniturile realizate din activități comerciale ( 39 - 42).
Față de profesia reclamantului, arătată de către acesta în contestația formulată, era necesar ca organul fiscal să ofere explicațiile necesare pentru a arăta temeiul impunerii realizată în sarcina reclamantului.
Față de cele arătate în contestație precum și în actul arătat anterior, depus la fila 43 dosar, Curtea constată că sunt îndeplinite cerințele art. 206 alin. 1 lit. c din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, întrucât reclamantul a indicat motivele de fapt ale contestației formulate.
Organul fiscal a considerat că nu sunt suficiente apărările formulate de către contestator în contestația inițială și a solicitat dezvoltarea acestora în condițiile pct. 2.5 din Instrucțiunile pentru aplicarea Titulului IX din nr.OG 92/2003.
Contestatorul a arătat din nou care sunt motivele contestației sale, iar cele prezentate sunt suficiente pentru a constitui motivele unei contestații, în sensul art. 205 Cod pr.fiscală.
Respingerea contestației ca nemotivată reprezintă un refuz de a analiza motivele de fapt prezentate de contestator și care, chiar la o simplă lectură, sunt evidente.
Este necesar deci ca organul fiscal să realizeze o analiză de fond a motivelor contestației prezentate de reclamant prin cererea de chemare în judecată inițială și precizate prin adresa înregistrată la pârâtă sub nr. 1.251 din 17 ianuarie 2008.
Față de cele arătate anterior, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, văzând și dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. se va admite recursul și se va casa hotărârea atacată, iar în rejudecare, se va admite cererea de chemare în judecată și se va dispune anularea deciziei nr. 82 din 25 ianuarie 2008 emisă de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M care va fi obligată să emită o decizie în care să analizeze pe fond contestația reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 511 din 7 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o casează în întregime și, în rejudecare, admite acțiunea de contencios administrativ fiscal, anulează decizia nr. 82/25.01.2008 emisă de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și ca o consecință, obligă pârâta să emită o altă decizie de soluționare a contestației, cu analizarea fondului acesteia.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./3 ex./12.11.2008.
Jud.fond:,.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar, Liviu Ungur