Contestație act administrativ fiscal. Sentința 202/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 202
Ședința publică din data de 15 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta - -- cu sediul în Câmpina,-.C, corpurile de clădire 1 și 2, județ P, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județ
Acțiunea este timbrată cu 8 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. - din 30.05.2008, aflată la fila 8, timbre judiciare de 0,6 lei, ce au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta - -- SRL reprezentată de avocat din Baroul București, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 68783 din 07.07.2008, aflată la fila 7 dosar, pârâta DGFP P, reprezentată prin consilier juridic .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente, prin reprezentanți arată că alte cereri nu mai au de formulat și probe de administrat. Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat având cuvântul pentru reclamanta - -- SRL
arată că în urma controlului efectuat de pârâtă la sediul reclamantei s-a stabilit că ar datora suma de 903.531 RON, reprezentând TVA colectată aferentă livrărilor intracomunitare, apreciindu-se că nu dețin documente de transport relative acestor livrări care să justifice scutirea de TVA cu drept de deducere. Din înscrisurile depuse la dosar reiese clar că marfa a ieșit din România și a fost transportată într-un alt stat membru, respectiv Italia, produsele fiind livrate către firma mamă pentru a fi verificat controlul calității și a se emite certificatele de garanție, ulterior fiind livrate către cumpărătorul final, în speță Motors, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 10 al. 1 din nr. 2222/2006 pentru a putea beneficia de scutire de TVA cu drept de deducere.
Solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea Raportului de inspecție fiscală nr. 2029/7.03.2008 și a deciziei de impunere nr. 417/2029/7.03.2008, ca fiind netemeinice și nelegale. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic având cuvântul pentru pârâta DGFP P, arată că în urma controlului fiscal materializat în raportul de inspecție fiscală din data de 7.03.2008, s-a stabilit în sarcina de plată a reclamantei suma de 924.861 lei reprezentând TVA de plată, din care 903.531 lei TVA colectat suplimentar și 44.483 lei majorări de întârziere.
Precizează că până la finalizarea inspecției fiscale, reclamanta nu a prezentat documentele de transport care să ateste că bunurile au fost transportate din România în Italia, potrivit dispozițiilor art. 10 din nr. 2222/2006. Se mai arată că prin adresa nr. 24303/29.05.2008 emisa de pârâtă - Serviciul Soluționare Contestație, s-a solicitat reclamantei să precizeze dacă contestă și TVA colectată suplimentar și să motiveze contestația și pentru acest capăt de cerere, însă reclamanta nu a răspuns solicitării pârâtei astfel că s-a respins contestația ca nemotivată.
Reclamanta nu a îndeplinit condițiile pentru a fi considerată cumpărător - revânzător, respectiv obligațiile prevăzute la pct. 15 din nr.HG 44/2004, din evidența contabilă rezultând că activitatea desfășurată a fost cea de producție.
Solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea deciziei nr. 42/2008 ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra acțiunii de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr-, reclamanta - -- SRL a chemat în judecată pe pârâta DGFP P, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de impunere nr. 417/2029/7.03.2008 și a raportului de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 2029/7.03.2008 emise de DGFP P prin care reclamanta a fost obligată la plata sumei de 903.531 RON reprezentând TVA stabilită suplimentar +44.483 RON reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA și suspendarea executării deciziei de impunere nr. 417/2029/7.03.2008 și a raportului de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 2029/7.03.2008 emise de DGFP P până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivarea cererii, se arată că în urma controlului efectuat de DGFP P s-a apreciat că în plus față de sumele evidențiate și achitate la bugetul statului de reclamantă, mai datorează suma de 903.531 lei reprezentând TVA colectată suplimentar și suma de 44.483 lei dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA.
Arată că a contestat decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală în temeiul art. 174 Cod de Procedura Fiscală, dar nu a primit nici un răspuns în termenul legal, drept pentru care s-a adresat instanței de judecată.
S-a mai învederat de reclamantă că în perioada verificată a făcut livrări către firmele motor și SRL Italia, livrări realizate în cadrul unor operațiuni triunghiulare naționale întrucât bunurile nu au intrat în România, fiind livrate de către către clientul Motor direct în Italia, în contul și pentru - - SRL Câmpina, nefiind livrări intracomunitare.
În prezent, societatea reclamantă se găsește într-un blocaj financiar, întrucât s-a emis somația nr. -/951 și titlurile executorii pentru sumele reclamate, neputându-și onora contractele, plăti salariile, neputând achita facturile scadente, deoarece conturile societății au fost indisponibilizate.
Fiind singura unitate de producție și implicit singura sursă de venituri, continuarea măsurilor de executare silită ar însemna nu doar o vătămare gravă ci chiar distrugerea propriu-zisă a societății prin pierderea contractelor aflate în derulare, pierderea salariaților neplătiți, întreruperea activității datorită neputinței de a plăti facturile de utilități.
Solicită admiterea cererii de chemare în judecată și anularea raportului de inspecție fiscală nr. 2029/7.03.2008 și a deciziei de impunere nr. 417/2008 ca fiind netemeinice și nelegale.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar acte, arătând că nu înțelege să administreze proba cu expertiză de specialitate.
La data de 21.07.2008, în temeiul art. 115.pr. civ. pârâta a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea Deciziei nr. 42/2008 emisă de DGFP P ca temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma actelor normative ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele:
În perioada 5-25.02.2008, 28-29.02.2008 și 04-07.03.2008 inspectori din cadrul ANAF- DGFP P - Activitatea de Inspecție Fiscală au efectuat un control la societatea reclamantă - -- SRL, în urma căruia a întocmit raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 2029/07.03.2008. Acest control a avut ca obiect perioada ianuarie 2007(data înființării societății)- decembrie 2007, în ceea ce privește TVA, respectiv ianuarie 2007-septembrie 2007, referitor la impozitul pe profit (filele 86-111).
În urma acestui control a fost emisă decizia de impunere nr. 417/2029/07.03.2008 prin care societatea a fost obligată la plata sumei de 903.531 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar și 44.483 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA (filele 76-83).
Reclamanta a formulat contestație împotriva acestor acte administrativ-fiscale, la organul emitent, solicitând anularea acestora și reanalizarea actelor (filele 9-13).
Contestația a fost soluționată prin Decizia nr. 42/13.06.2008, dispunându-se respingerea contestației ca nemotivată pentru suma totală de 439.234 lei, reprezentând 419.078 lei TVA colectată suplimentar la control și 20.156 lei majorări de întârziere aferente, precum și respingerea contestației ca neîntemeiată pentru suma totală de 508.780 lei reprezentând 484.453 lei TVA colectată suplimentar la control și 24.327 lei majorări de întârziere aferente.
Prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat anularea deciziei de impunere nr. 417/2029/07.03.2008 și a raportului de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 2029/07.03.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 143 alin.2 lit. din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt, de asemenea, scutite de taxă livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu excepția:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi; 2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor art. 152 2 . Prin Ord inul nr. 2.222 din 22 decembrie 2006 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) și art. 144 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în art.4 alin.4 lit.c, se arată că documente specifice de transport în cazul transportului multimodal cale ferată - naval sunt scrisoarea de trăsură și foaia de conosament. De asemenea, potrivit art. 10 alin.1 din același ordin, scutirea de taxă pentru livrările intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu excepțiile de la pct. 1 și 2 ale aceluiași alineat, din Codul fiscal se justifică cu: factura care trebuie să conțină informațiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, și în care să fie menționat codul d e înregistrare în scopuri de TVA atribuit cumpărătorului în alt stat membru; documentul care atestă că bunurile au fost transportate din România în alt stat membru, și, după caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vânzare/cumpărare, documentele de asigurare. Pentru justificarea scutirii de TVA aferent livrărilor intracomunitare, societatea a prezentat doar facturile emise către beneficiarii din Italia, corect întocmite, însă nu a prezentat și documentele care atestă că bunurile au fost transportate din România în Italia, iar fără dovada efectuării transportului din România în alt stat membru, nu se poate acorda scutire de taxă pentru livrările intracomunitare de bunuri. Prin neprezentarea documentelor de transport, societatea comercială nu a putut justifica scutirea de TVA pentru livrările înscrise în facturile emise către beneficiarii din Italia. Pe de altă parte, nefondată este și susținerea reclamantei că aceste livrări nu sunt livrări intracomunitare ci au fost realizate în cadrul unor operațiuni triunghiulare naționale, în care societatea a avut calitatea de cumpărător - revânzător, iar produsele au fost transportate de către furnizor direct beneficiarilor, astfel că produsele nu au părăsit spațiul Italiei. Așa fiind, această operațiune nu poate fi considerată triunghiulară întrucât nu sunt implicate decât două state membre și nu teri cum este necesar în acest caz. Prin actele depuse la dosar, acte în limba italiană și netraduse, reclamanta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută anterior, nereușind să probeze circulația efectivă a acestor bunuri. Pentru aceste considerente și în temeiul art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta - -- cu sediul în Câmpina,-.C, corpurile de clădire 1 și 2, județ P, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județ P, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2008. PREȘEDINTE, - - GREFIER, - -
RED. DF/DD
4ex./3.11.2008 Operator de date cu caracter personal Notificare nr. 3120
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina