Contestație act administrativ fiscal. Decizia 219/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--28.10.2008

DECIZIA CIVILĂ NR. 219

Ședința Publică din 12 Februarie 2009

PREȘEDINTE: Chiu Mircea Ionel

JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -

JUDECĂTOR 3: Duma Diana

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - Conf Internațional SA T împotriva sentinței civile nr. 698/CA/15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș in dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtele intimate Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Administrația Finanțelor Publice T, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă consilier juridic, pentru pârâtele intimate se prezintă consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care consilier juridic depune la dosar delegație pentru reprezentarea în cauză a pârâtelor intimate.

Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocatul reclamantei recurente solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței atacate, în sensul admiteri contestației reclamantei și a anulării deciziei emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice T și dispozițiilor raportului de inspecție fiscală, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta pârâtelor intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii civile de fata, constata ca:

Prin cererea înregistrată sub nr- și precizată la Tribunalul Timiș, reclamanta - Conf Internațional SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T: anularea deciziei de impunere nr. 684/16.10.2007 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de organul de inspecție fiscală - - - T și Decizia nr. 7/2/08.01.2008, emisă de -P T, primită la data de 14.01.2008; anularea deciziei de impunere nr. 686/16.10.2007 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de organul de inspecție fiscală - - - T și Decizia nr. 14/5/09.01.2008, emisă de - P T, primită la data de 15.01.2008 și anularea deciziei de impunere nr. 687/16.10.2007 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de organul de inspecție fiscală - - - T și Decizia nr. 20/6/11.01.2008, emisă de - P T, primită la data de 18.01.2008;

Prin sentința civila nr. 698/CA/15.09.2008 Tribunalul Timișa respins acțiunea reclamantei.

In considerentele sentinței se arată ca in ceea ce privește suma solicitata la deducere privind cheltuieli cu activitatea de cenzorat, se constata ca aceasta activitate nu a fost desfășurata in mod legal, pe de o parte neexistând un contract in baza căruia sa fie desfășurata activitatea si pe de alta parte la data emiterii facturilor, mandatul cenzorului era expirat.

Susținerea ca nu exista si ca nu era nevoie de un contract de prestări servicii pentru activitatea de cenzurat nu este conforma cu realitatea întrucât la ORC cenzorii se înscriu in baza de date in conformitate cu contractul încheiat si nu in baza numirii prin actul constitutiv.

Instanța de fond a constatat și a reținut ca in mod corect a fost respinsa de la rambursare aceasta suma ca fiind nedeductibila, întrucât facturile prin care au fost facturate activitățile de cenzorat nu îndeplinesc prev. art. 3 alin.4 din 29/2003 ca statuează ca pe facturile fiscale care se utilizează pentru prestări servicii se vor menționa in mod expres numărul si data contractului, respectiv a comenzii, iar facturile emise de către reclamanta nu conțin aceasta mențiune.

In ceea ce privește suma de 1140 lei pe care reclamanta a facturat-o pentru chirie, aceasta recunoaște ca de fapt obiectul era prestări serviciu si nu chirie, așa cum din eroare a fost facturat.

Întrucât reclamanta recunoaște ca factura era eronat emisa, ca nu întrunește condițiile prev de art. 3 alin. 4 din 29/2003, rezulta implicit ca pentru aceasta factura nu are drept de deducere de TVA.

In ceea ce privește suma de 21.583 lei reprezentând TVA dedusa de pe cele 9 facturi emise ca urmare a unor operațiuni de închiriere spatii, tribunalul constata si retine ca la data emiterii facturilor reclamanta nu avea drept de taxare întrucât nu a depus notificarea prin care a optat tacit in termen de 90 zile de la data aderării.

Se constata in considerentele sentinței ca reclamanta a invocat faptul ca a optat tacit si ca era îndreptățita la aceasta opțiune, insa nu face referire la obligația pe care o avea si anume de a depune notificare prev. la anexa 1 la organul fiscal teritorial, notificare pe care a depus-o cu întârziere.

Având in vedere ca opțiunea de taxare se exercita de la data depunerii notificării, ca reclamanta a depus cu întârziere aceasta notificare, pentru perioada anterioara notificării nu avea dreptul de a deduce TVA aferenta contractelor de închiriere in cauza.

Motivele invocate de către reclamanta nu au putut duce la anularea actelor administrativ respectiv a deciziilor de impunere, acestea fiind legale si temeinic întocmite, deciziile de respingere a contestației in procedura administrativa fiind legal emise, iar în conformitate cu art.18 din 554/2004, instanța de fond a respins acțiunea.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - Conf Internațional SA solicitând modificarea în totalitate a sentinței atacate, rejudecarea cauzei și admiterea contestației formulate de către reclamantă și în principal, să anuleze deciziile: nr. 7/2/08.01.2008, nr. 14/5/09.01.2008 și nr. 20/6/11.01.2008 prin care Direcția Generală a Finanțelor Publice Tar espins contestația reclamantei recurente nr. 50099/13.11.2007 la deciziile de impunere nr. 684, 686 și687 din 16.01.2007; deciziile de impunere nr. 684, 686 și 687 din 16.10.2007 emise de Administrația Finanțelor Publice T și dispozițiile din Raportul de Inspecție Fiscală nr. 3670/16.10.2007 cu privire la respingerea la rambursare a TVA aferentă lunilor februarie 2007, martie 2007, aprilie 2007, în sumă totală de 22.906 lei.

În motivarea recursului reclamanta recurentă arată că instanța de fond s-a aflat în eroare susținând neîntemeiat că la ORC T cenzorii se înscriu în baza de date în conformitate cu contractul încheiat și nu în baza numiri prin actul constitutiv. Legea nr. 31/1990 reglementează special activitatea cenzorilor care sunt obligați în temeiul legii să-și îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege sub sancțiunea pecuniară sau penală. În temeiul art. 111 al.2 lit. c din Legea nr. 31/1990 Adunarea generală ordinară este obligată să fixeze remunerația cuvenită pentru exercițiul în curs membrilor consiliului de administrație, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, și cenzorilor, dacă nu au fost stabilite prin actul constitutiv. Existența unei legi speciale pentru reglementarea cenzoratului în societățile comerciale, ordinul ministrului finanțelor nr. 29/2003 de obligare a societăților comerciale să încheie contracte cu cenzori, nu are putere în fața acestei legi.

Se menționează ca împrejurarea că s-a înscris eronat "închiriere" în loc de "prestări serviciu" nu schimbă temeiul facturii și anume contractul nr. 2/22.12.2004 al căprui obiect este de prestări servicii care dau dreptul de deducere TVA.

Recurenta arată că în temeiul art. 7 al.2 din OG nr. 92/20032, pentru determinarea corectă a situației fiscale a contribuabilului, organul fiscal trebuie să examineze din oficiu starea de fapt, să obțină și să utilizeze toate informațiile și documentele necesare, dar atât pârâtele cât și instanța de fond au refuzat să ia în considerare acest decont, respingând neîntemeiat contestația cu privire la suma de 1140 lei.

Reclamanta recurentă arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu ar avea drept de taxare, că acest drept de taxare era al - SA, iar nu al reclamantei, acesta fiind drept de deducere și nu recurenta trebuia să depună notificarea ci furnizorul - SA.

Recurenta arată că în mod corect a dedus TVA pentru suma de 21583 lei, aferentă celor 9 facturi ale - SA T, emise pentru operațiuni de închiriere de spații, în temeiul contractului încheiat cu aceasta, convenind ferm prețul chiriei + TVA, astfel că există dreptul său de deducere de vreme ce există o înțelegere între părți, Administrația Finanțelor Publice T ridicându-i acest drept și diminuând la rambursare TVA cu suma de 21583 lei, consecință a depunerii cu întârziere de o zi a notificării de către partenerul reclamantei, furnizorul SA.

Legiuitorul a revenit asupra ambiguității exprimărilor cuprinse la punctul 38 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 prin modificarea acestuia prin textul G: nr. 1579/28.12.2007 punctul 25, astfel încât în prezent la alin. 3 punctul 38 precizează: "Opțiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice și se va exercita de la data înscrisă în notificare. O copie de pe notificare va fi transmisă clientului. Depunerea cu întârziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare".

Rațiunea textului de lege privind deductibilitatea TVA, este evitarea dublei impuneri, respingerea cereri de deducere constituind în fapt o încălcare nemijlocită a principiului neutralității, dreptul de deducere, nereprezentând excepție, ci o regulă, astfel încât nu se impune o interpretare strictă a textelor de lege incidente, care să conducă în final la practici abuzive din partea fiscului.

Recurenta arată că analizând dispozițiile din Titlul VI din Codul fiscal: art. 145 - sfera de aplicare a dreptului de deducere; art. 146 - condițiile exercitării dreptului de deducere, ca de altfel și multe altele care reglementează explicit sau implicit dreptul de deducere, rezultă că o interpretarea rațională, în situați în care există un astfel de demers este potrivită în fapt, aceasta nerestrângând drepturile sau obligațiile contribuabilului, dar nici cele ale. de interpretare sistematică a convențiilor ce rezultă din art. 982 Cod Civil, arată că există o evidentă ruptură între fondul aspectelor economice și juridice legate de deductibilitatea TVA și forma acestora, ruptură ce trebuie rezolvată prin a da prevalență asupra fondul și nu asupra formei.

Pârâtele intimate Administrația Finanțelor Publice T și Direcția Generală a Finanțelor Publice T au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate.

În motivarea întâmpinării formulate pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice T arată că instanța de fond a reținut in mod corect si legal in baza constatărilor făcute de organele de control ca suma in valoare totala de 7.690 lei nu reprezintă TVA deductibil.

Pârâta intimată consideră eronate susținerile recurentei în ceea ce privește faptul ca deducerea TVA înscrisă in facturile de desfășurare a activității de cenzoriat este reglementata de Legea nr. 31/1990 modificata si completata, nefiind necesara încheierea unui contract, întrucât conform constatărilor făcute de organele fiscale societatea reclamanta in luna februarie 2007 dedus TVA in suma de 60, 8 lei de pe factura nr.-/28.02.2007 emisa de audit SRL, ca urmare a activității de cenzorat, nefiind insa înscrise pe factura respectiva numărul de contract sau comanda aferenta, așa cum prevede art.146 (1) coroborat cu prevederile art.155 al(5) din Legea nr. 571/2003 modificata si completata, aplicabila in prezenta speța, aspect reținut corect si de către prima instanța.

Astfel, potrivit art.146 al. l din Legea nr. 571/2003, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie îndeplinească condițiile cerute de acest act normativ. De asemenea arătă ca in conformitate cu prevederile art.3 al.4 din nr.29/2003: pe facturile fiscale care se utilizează pentru prestări servicii se vor menționa, in mod expres, numărul si data contractului, respectiv a comenzii, in cazul prestărilor de servicii ocazionale care nu au la baza un contract, aspect nerespectat in speța.

Se menționează ca completarea eronata a facturii de către furnizor si acceptata de către beneficiar așa cum a fost întocmita, fără a se preciza numărul contractului in baza căruia se efectuează lucrările de audit nu dau dreptul de deducere a TVA.

De asemenea consideră ca in mod corect organele fiscale au aplicat prevederile legale si in urma analizării facturii nr.-/01.02.2007 emisa de - SA, in care la rubrica denumirea produselor si serviciilor s-a menționat "chirie conform contract nr.2/22.12.2004. Astfel TVA in suma de 380 lei aferenta facturii in speța este nedeductibila întrucât datele înscrise nu corespund realității fiind încălcate prevederile art. 146(1) coroborat cu prevederile art.155 al.5 din Lg 571/1003, modificata si completata.

Referitor la considerentele recurentei potrivit cărora având contracte in derulare - SA a optat tacit pentru taxarea acestei operațiuni inclusiv pana in luna ianuarie 2008, plătind bugetului de stat TVA colectat, iar - Conf Internațional i-a dedus din cel achitat, apreciem așa cum a arătat si in fata instanței de fond ca aceasta corect ar fi trebuit sa respecte prevederile art.38 al 6 din HG 44/2004 cu modificările si completările ulterioare, in care se arata ca: persoanele impozabile care au optat tacit înainte de data aderării pentru închirierea, concesionarea, sau aderarea de bunuri imobile, trebuie sa depună notificarea prevăzuta in anexa 1 la prezentele norme in termen de 90 de zile de la data aderării.

Pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice T arată că recurenta in mod neîntemeiat contesta si Decizia nr. 14/5/09.01.2008 emisa de DGFP T, ca urmare a contestării in procedura prealabila a deciziei de impunere 686/16.10.2007 întocmita de organele fiscale din cadrul Astfel urmare încheierii deciziei de impunere 686/16.10.2007, organele fiscale au stabilit ca suma in valoare totala de 7.644 lei reprezintă TVA nedeductibil. Arătă ca suma reprezentând TVA mai sus menționata este compusa din: TVA in suma de 4 lei aferenta facturii nr. -/08.03.2007 emisa de - SA. care nu cuprinde datele cerute de prevederile legale ale art. 146(1) coroborat cu prevederile art.155 al.(5) din Legea nr. 571/2003. completata si modificata. TVA in suma de 61 lei dedusa de pe factura nr.-/30.03.2007 emisa de - Audit SRL, care nu a respectat de asemenea prevederile legale ale art.146 al.l din Legea nr. 571/2003. cu modificările si completările ulterioare si art.155 al.(5) din același act normativ, coroborate cu prevederile art.3 al.(4) din nr.29/2003. TVA in suma de 7.199 lei dedusa aferenta chiriilor facturate de - SA care la data facturării nu era îndreptățită sa exercite operațiunea de taxare si TVA in suma de 380 lei dedusa de pe factura nr.-/01.03.2007 care nu corespunde realității referitor la obiectul prestației.

Având in vedere ca - SA a aplicat greșit opțiunea de taxare pentru luna martie 2007, consideră că - Conf Internațional SRL, nu are drept de deducere TVA in suma de 7.199 lei aferenta contractelor de închiriere in cauza.

În motivarea întâmpinării formulate pârâta Administrația Finanțelor Publice T arată că, cu ocazia inspecției fiscale efectuate de organele de inspecție fiscala ale T la sediul " Conf Internațional" T privind soluționare deconturi cu suma negativa de TVA (cereri rambursare TVA), organele de control au efectuat verificarea fiscala a " Conf Internațional", in urma căruia s-a încheiat Raportul de inspecție fiscala înregistrat la. T sub nr. 3670/16.10.2007, prin care s-au constatat neregularități comise de către societate privind deductibilitatea TVA.

In baza Raportului de inspecție fiscala nr. 3670/16.10.2007, pentru perioada 01.02.2007 - 30.04.2007, in soluționarea deconturilor de TVA aferente lunilor februarie, martie si aprilie 2007, au fost emise Deciziile de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 684/16.10.2007, nr. 686/16.10.2007 si nr. 687/16.10.2007 de către T prin care organul de inspecție fiscala a stabilit TVA nedeductibila in suma totala de 24.433 ei, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale de deductibilitate, suma cu care s-a diminuat TVA de rambursat.

Împotriva constatărilor organelor fiscale privind stabilirea obligațiilor fiscale suplimentare, dispuse prin Deciziile de impunere nr. 684/16.10.2007, nr. 686/16.10.2007 si nr. 187/16.10.2007 emise de T, contestatoarea a exercitat căile de atac prevăzute de nr.OG 92/2003, respectiv a formulat contestație prin care a contestat doar in parte obligațiile fiscale suplimentare pentru suma totala de 22.910 lei (7.690 + 7.644 + 7.576), contestație care a fost respinsa ca neîntemeiata pentru întreaga sumă de 22.910 lei, prin Deciziile nr. 7/2/08.01.2008. nr. 14/5/09.01.2008 si nr. 20/6/11.01.2008 emise de

În trei facturi fiscale emise de "" in perioada februarie-aprilie 2007 la rubrica "denumirea produselor sau a serviciilor" se menționează "chirie conform contract nr. 2/22.12.2004"; in copiile xerox certificate "conform cu originalul" la art. 1 se precizează ca obiectul contractului îl constituie prestarea de servicii si activități de către prestator in folosul beneficiarului, iar la art. 2 se menționează serviciile si activitățile respective, fără ca in cadrul acestora sa existe operațiunea de chirie menționata pe factura care face referire la contractul respectiv. TVA in suma totala de 1.140 lei (380+380+380), aferenta facturilor in speța, este nedeductibila deoarece au fost încălcate prevederile art. 146 alin. 1) coroborat cu prevederile art. 155 alin. 5) din Legea nr. 571/2003, modificata si completata, corelate cu prevederile art. 3 alin. 4) din nr. 29/2003.

" Conf Internațional" a dedus in lunile februarie-aprilie 2007 TVA de pe facturile emise de "" reprezentând chirie spatii in baza contractelor de închiriere nr. 5/1998, nr. 1998 /01.09.2003 si nr. 4422/12.04.2006. Operațiunea de închiriere de bunuri imobile de la "" este taxabila abia începând cu data de 03.04.2007, data la care "" a depus notificare la organul fiscal teritorial si in consecința TVA in suma de 21.583 lei (7.249+7.199+7.135) este nedeductibila.

Perioada verificata privind TVA este 01.02.2007 - 30.04.2007.

Prin acțiunea in contencios administrativ formulata societatea solicita anularea obligațiilor suplimentare stabilite de inspecția fiscala prin Deciziile de impunere nr. 684/16.10.2007.nr. 686/16.10.2007 si nr. 687/16.10.2007 si Raportul de inspecție fiscala nr. 3670/16.10.2007.

Pentru facturile emise de "" reprezentând chirie spatii s-a procedat la taxarea operațiunilor de închiriere din anul 1998 si in consecința a fost acceptat in mod tacit aceasta taxare începând cu data de 01.03.2003.

Faptul ca organul de inspecție fiscala a dispus anularea deducerii, pentru aplicarea;eronata a taxării după data de 01.01.2007 nu are susținere deoarece in speța acest regim a fost aplicat interior acestei date.

Prevederile cuprinse la punctul 40 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 modificata si completata, sunt aplicabile doar pentru contractele încheiate după data aderării, ar pentru contractele încheiate înainte de data aderării sunt aplicabile prevederile punctului 38, alin. 6 lin același act normativ.

Pârâta intimată solicită instanței sa retina ca in urma solicitării TVA la rambursare de către societate aferenta perioadei 01.02.2007-30.04.2007, s-a stabilit ca suma de 24.433 lei reprezintă TVA nedeductibila, din care contestata de petenta suma de 22.906 lei, cu următoarea componenta: -T VA in suma totala de 183 lei (61+61+61) dedusa de pe facturile fiscale nr. -/28.02.2007, nr. -/30.03.2007 si nr. -/30.04.2007 emise de " Audit" care nu a respectat prevederile art.146 alin. 1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare si art. 155 alin. 5) din același act normativ, coroborate cu prevederile art. 3 alin. 4) din nr. 29/2003; - TVA in suma totala de 1.140 lei (380+380+380), dedusa de pe trei facturi fiscale emise de "". care nu corespunde realității referitor la obiectul prestației, respectiv închiriere" in loc de "prestări servicii"; - TVA in suma totala de 21.583 lei (7.249+7.199+7.135) dedusa aferenta chiriilor facturate de "" care la data facturării nu era îndreptățită sa exercite operațiunea de taxare.

Organul de inspecție fiscala a constatat ca in lunile februarie-aprilie 2007 contribuabilul a dedus TVA de pe documente care nu respecta prevederile art. 146 alin. 1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare coroborat cu prevederile art. 155 alin. 5) din același act normativ, respectiv a fost dedusa TVA in suma totala de 183 lei (61+61+61) de pe facturile fiscale nr. -/28.02.2007, nr. -/30.03.2007 si nr. -/30.04.2007 emise de " Audit", reprezentând "cenzorat conform prevederilor legale". Pe facturile in cauza nu este menționat numărul de contract sau comanda aferenta, așa cum se precizează la art. 146 alin. 1) coroborat cu prevederile art. 155 alin. 5) din Legea nr. 571/2003, modificata si completata, corelate cu prevederile art. 3 alin. 4) din nr. 29/2003, aplicabile in cauza sunt dispozițiile art. 146 alin. 1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare.

De asemenea, la aceste facturi emise de " Audit " solicită instanței să rețină ca organul de control a avut in vedere si textul art. 3 alin. 4 din nr. 29/2003. În speța supusa soluționării pe facturile emise de " Audit", reprezintă prestări de servicii, respectiv "cenzorat conform prevederilor legale", nu este menționat numărul de contract sau comanda aferenta, așa cum precizează legiuitorul si in Consecința nu îndeplinesc condiția de deductibilitate.

In concluzie, este o eroare evidenta a reclamantei faptul ca a dedus TVA de pe documente care nu îndeplinesc condițiile impuse de art. 155 alin. 5) din Legea nr. 571/2003, modificata si completata, erori pe care din neglijenta nu le-a îndreptat nici cu ocazia cererii de rambursare, iar procedura de lucru aplicata de organul de inspecție fiscala se înscrie in textul de lege invocat.

Nu se pot avea in vedere susținerea reclamantei cum ca facturile fiscale care conțin elemente eronate sunt întocmite de furnizori si ca in acest sens nu are nici o vina, deoarece la concluzia organelor fiscale a ajuns si înalta Curte de casație si Justiție prin Decizia nr. V din 15 ianuarie 2007, pronunțata in recurs in interesul legii, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 4) si ale art. 145 alin. 8) lit. a) si b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si ale art. 6 alin. 2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicata, prin care se precizează ca prin Legea nr. 571/2003 s-au reglementat, cu caracter unitar, atât obligativitatea prezentării documentelor justificative, cat si mențiunile sau informațiile care sa rezulte din acestea, dispunându-se: "In aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (4) lit. f) si ale art. 145 alin. (8) lit. a) si b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si ale art. 6 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicata, (Secțiile Unite) stabilesc: Taxa pe valoarea adăugata nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit in situația in care documentele justificative prezentate nu conțin sau nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale in vigoare la data efectuării operațiunii pentru care se solicita deducerea TVA".

In reglementarea deducerilor in cuprinsul art. 145 alin. 8) din Codul Fiscal se prevede ca exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugata este condiționata de justificarea dreptului respectiv, in funcție de felul operațiunii, cu unul dintre documentele specificate, diferențiat la literele a) si b) din acel aliniat.

De asemenea, art. 6 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicata prevede la alin. 1) că: "art. 6 1) Orice operațiune economico-financiara efectuata se consemnează in momentul efectuării ci intr-un document care sta la baza înregistrări lor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ", iar la alin. 2) al aceluiași articol că: "2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, după caz. ".

În concluzie pârâta intimată Administrația Finanțelor Publice T arată că potrivit acestor reglementari legale taxa pe valoarea adăugata nu se poate deduce daca documentele justificative nu conțin sau nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale in vigoare la data efectuării operațiunii pentru care se solicita deducerea TVA.

Examinând recursul de față, prin raportare la prevederile art. 304 și urm. Cod proc. Civ., față de înscrisurile existente la dosarul cauzei Curtea va respinge recursul pentru următoarele considerente:

Curtea constata ca organele de control au efectuat verificarea fiscala a " Conf Internațional", in urma căruia s-a încheiat Raportul de inspecție fiscala înregistrat la. T sub nr. 3670/16.10.2007, prin care s-au constatat neregularități comise de către societate privind deductibilitatea TVA.

In baza Raportului de inspecție fiscala nr. 3670/16.10.2007, pentru perioada 01.02.2007 - 30.04.2007, in soluționarea deconturilor de TVA aferente lunilor februarie, martie si aprilie 2007, au fost emise Deciziile de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 684/16.10.2007, nr. 686/16.10.2007 si nr. 687/16.10.2007 de către T prin care organul de inspecție fiscala a stabilit TVA nedeductibila in suma totala de 24.433 ei, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale de deductibilitate, suma cu care s-a diminuat TVA de rambursat.

Împotriva constatărilor organelor fiscale privind stabilirea obligațiilor fiscale suplimentare, dispuse prin Deciziile de impunere nr. 684/16.10.2007, nr. 686/16.10.2007 si nr. 187/16.10.2007 emise de T, contestatoarea a exercitat căile de atac prevăzute de nr.OG 92/2003, respectiv a formulat contestație prin care a contestat doar in parte obligațiile fiscale suplimentare pentru suma totala de 22.910 lei (7.690 + 7.644 + 7.576), contestație care a fost respinsa ca neîntemeiata pentru întreaga sumă de 22.910 lei, prin Deciziile nr. 7/2/08.01.2008. nr. 14/5/09.01.2008 si nr. 20/6/11.01.2008 emise de

Curtea constată că societatea reclamanta in luna februarie 2007 dedus TVA in suma de 60, 8 lei de pe factura nr.-/28.02.2007 emisa de Audit SRL, ca urmare a activității de cenzorat, nefiind insa înscrise pe factura respectiva numărul de contract sau comanda aferenta, așa cum prevede art.146 (1) coroborat cu prevederile art.155 al(5) din Legea nr. 571/2003 modificata si completata, aplicabila in prezenta speța,obligație ce incumba recurentei-reclamante aspect reținut corect si de către prima instanța.

De asemenea, la factura nr..-/28.02.2007 emisă de - Audit SRL se reține că organul de control a avut în vedere și textul art. 3 alin. (4) din nr. 29/2003, conform căruia pe facturile fiscale care se utilizează pentru prestări de servicii se vor menționa, în mod expres, numărul și data contractului, respectiv ale comenzii, în cazul prestărilor de servicii ocazionale care nu au la bază un contract.

Completarea eronată a facturii de către furnizor și acceptată de către beneficiar așa cum a fost întocmită, fără a se preciza numărul contractului în baza căruia se efectuează lucrările de audit nu dau dreptul de deducere a TVA.

In ceea ce privește criticile referitoare la factura nr. -/01.02.2007 emisa de - SA, Curtea retine ca la rubrica denumirea produselor si serviciilor s-a menționat "chirie conform contract nr.2/22.12.2004. Astfel TVA in suma de 380 lei aferenta facturii in speța este nedeductibila întrucât datele înscrise nu corespund realității fiind incălcate prevederile art. 146(1) coroborat cu prevederile art.155 al.5 din Lg 571/1003, modificata si completata.

Curtea reține că în copia certificata "conform cu originalul" la art. 1 se precizează că obiectul contractului îl constituie prestarea de servicii și activități de către prestator în folosul beneficiarului, iar la art.2 se menționează serviciile si activitățile respective, fără că în cadrul cestora să existe menționată operațiunea de chirie precizată pe factura care face referire la contractul respectiv.

Curtea constata că TVA în suma de 380 aferentă facturii în speță este nedeductibila deoarece datele înscrise nu corespund realității și au fost încălcate prevederile art. 146(1) coroborat cu prevederile art. 155 alin.(5) din Legea nr. 571/2003, modificată și completată, prelate cu prevederile art.3 alin.(4) din nr. 29/2003.

Curtea constata ca " Conf Internațional" a dedus in lunile februarie-aprilie 2007 TVA de pe facturile emise de "" reprezentând chirie spatii in baza contractelor de închiriere nr. 5/1998, nr. 1998/01.09.2003 si nr. 4422/12.04.2006.

Operațiunea de închiriere de bunuri imobile de la "" este taxabila abia începând cu data de 03.04.2007, data la care "" a depus notificare la organul fiscal teritorial si in consecința TVA in suma de 21.583 lei (7.249+7.199+7.135) este nedeductibila. Perioada verificata privind TVA este 01.02.2007 - 30.04.2007.

In ceea ce privește critica referitoare la obligația reclamantei de depunere a notificării Curtea constată că organul investit cu soluționarea contestațiilor, a reținut în mod corect că operațiunea de închiriere de bunuri imobile este operațiune scutită de TVA, iar pentru ca recurenta să-și exercite în continuare operațiunea de taxare în mod tacit și în anul 2007, avea obligația să respecte pct.38 alin.6 din HG nr.44/2004 cu modificările ulterioare. Astfel fiind, potrivit art.38 al 6 din HG 44/2004 cu modificările si completările ulterioare, in care se arata ca: persoanele impozabile care au optat tacit înainte de data aderării pentru închirierea, concesionarea, sau aderarea de bunuri imobile, trebuie sa depună notificarea prevăzuta in anexa 1 la prezentele norme in termen de 90 de zile de la data aderării. Prin urmare contrar afirmațiilor recurentei care invoca neobligativitatea depunerii notificării opțiunii de taxare la organul fiscal in apărarea sa, se constata ca in realitate avea aceasta obligație, daca se tine seama de prevederile pct. 38 al.3 din HG 44/2004 cu modificările si completările ulterioare, astfel; "opțiunea prevăzuta de la al.l se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa 1 la prezentele norme metodologice si se va exercita de la data depunerii notificării sau de la o data ulterioara înscrisa in notificare.

Reținând cele expuse, văzând și prevederile legale mai sus invocate Curtea va respinge recursul declarat ca neîntemeiat.

Curtea va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 698/CA/15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș in dosarul nr-.

Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Irevocabila

Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - LIBER - - -

GREFIER

- -

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecător:

Red./23.02.2009

Tehnored./11.02.2009/2 ex.

Președinte:Chiu Mircea Ionel
Judecători:Chiu Mircea Ionel, Claudia, Duma Diana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 219/2009. Curtea de Apel Timisoara