Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 69/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 03.02.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.69
Ședința publică de la 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ privind pe reclamantul în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect excepția nelegalității actului administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța invocă, din oficiu, excepția inadmisibilității acțiunii în raport de prevederile art.9 din Legea nr.554/2004 pe motiv că nu se atacă o ordonanță de guvern, și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra acțiunii de față constată:
Prin acțiune, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, invocând excepția de neconstituționale a prevederilor art.94 alin.3 din Legea nr.4/1953, articol copiat și încă nemodificat neadaptat la economia de piață capitalistă caracteristică României, începând cu anul 1990, prin dispozițiile din Legea nr.288/2007, de către Guvernul României prin Direcția acte normative, studii și documentare, publică în nr.749 din 5 noiembrie 2007, susținând neconstituționalitatea normativelor doar copiate și încă ne adaptate la economia de piață de țară capitalistă, în sensul că încalcă art.16 alin.1 din Constituția România, temeiul art.9 din Legea nr.554/2004.
În motivare reclamantul susține că, în calitate de reclamant tâlhărit în forme continuate și lipsit abuziv de drepturile și interesele sale legitime prin dispozițiile Legii nr.288/2007, care nu au adaptat încă normativele valide în R și R când era corect cuantumul de 1/4 din bază venitul net realizat, și reprezenta ceva accesibil real de plătit pentru că atunci printr-o adresă instanța solicitând angajatorului să i se comunice media pe ultimele 6 luni a era corect, fiindcă atunci în România nu existau Bănci Comerciale care să acorde credite și deci nu era afectat de credite, împrumuturi și reprezenta real într-o țară cu orânduire popular-socialistă o garanție acoperită, precum un CEC., mai ales că Constituția garanta locuri de muncă sigure, nu era șomaj și deci nu putea să existe vreo criză a creditelor de ori ce fel și respectivul angajat dacă nu achita o pensie de întreținere era pe drept considerat că din rea voință nu o achită și deci să fie pedepsit era ceva acceptat chiar de învinuit. În consecință putea achita onorabil o pensie de întreținere așa cum era calculată până în anula 1898. Însă după revoluția din 1990 într-o țară cu o altă orânduire, capitalistă a României, instanțele de judecată uzând tot de un act normativ socialist și a continua să solicite doar media pe ultimele 6 luni a efectiv devin instigatoare a fii eliberate acte false, virtuale, gen CEC-uri fără acoperire și șa uz de fals în acte publice, când prin adresa respectivă instanța solicită un angajator să fie complice și să elibereze pentru angajat doar media pe ultimele 6 luni a și corect este să solicite realitate respectiv actualizat la excepțional și cu debitele de plătit către comerciale, contra verificate, confirmate de Borul de credite-riscuri bancare, prin CNP, pentru ultimele 6 luni dinaintea acționării pârâtei în judecată privind stabilirea/majorarea/reducerea sau sistarea pensiei de întreținere.
Atenție viteza și fermitatea de obligare la stabilirea/majorarea plății pensiei de întreținere, este supersonică față de viteza melc privind reducerea sau sistare a pensiei de întreținere, când cetățeni în orânduirea capitalistă sunt loviți de șomaj, criza creditelor de ori ce fel și chiar dacă invocă buna credință în a-și achita și realitatea că având credite și fără loc de muncă, șomer trebuie să achite din urmă de la ajutor social și astfel precum cetățean cu patru copii pentru neplata a trei luni de pensie către o fiică din altă căsătorie nu i s-a considerat că mai are în întreținere alți minori de 1-5 ani care au făcut sărbătorile de iarnă fără mama lor, că o justiție judecă cetățeni după normative popular-solialiste copiate iresponsabil și în vigoare într-o orânduire capitalistă care transferă obligațiile Statului și -urile, tot către părinții aflați în dificultate, instanțele lipsindu-i pe cetățeni la dreptul prezumție de nevinovăție, mai ales când uzează de argumentul, ultimei sentințe de stabilire/majorare a pensie pentru minor, chiar dacă acesta este major, chiulangiu, repetent și parazito-profitoro-descurcăreț instigat de la care a fost racolat să-i finanțeze până la împlinirea vârstei de 27 de ani, a beneficiarului de pensie de întreținere care trebuie respectuos să achite comision de 20% celor care-l asistă și cheamă pârâtul părinte din 6 în 6 luni în judecată dacă are venituri în creștere. Instanțelor le este mai ușor să refuze ipostaza că pârâtul I are șomaj și debite de onorat la creditori, prioritar și să le ia în calcul, și obligă pârâtul să facă și pușcărie, I deși acesta efectiv chiar dacă i sa mărit ușor are de onorat credite cu grad de îndatorare de 75%.
Constată că în economia de piață Românească cetățeni participă încă nechemați în judecată după o formulă de calcul tacită agreată din anul 1990, în care ambilor părinți părinții li se recunoaște o plata egală la întreținerea minor în cuantum de 1/4 din venitul net realizat actualizat la excepțional după formula exemplu generalizat aplicată lui,(1360 -75% constantă grad de îndatorare la creditori și alte terțe prioritar îndreptățite):4=(1360-1020):4=340:4=85 RON lunar/1 minor/major, devotat familiei care nu și-a chemat în judecată părintele(ții), și a participat la cheltuirea banilor și achitarea lor împreună cu toți membrii familiilor respective, precum la fel este calculată acum și sechestratoare fiicei care real plătește conform formulei individualizate(616 -75%):4=154:4=38,5 Ron lunar/o fiică majoră. Dar, instigată de "descurcăreții" la care a aderat îi pretinde prin instanțele complice, să-i plătescă după formula popular-socialistă devenită invalidă în economia de piață RO. ex. individualizată (1360:4=340 RON lunar/fiică reclamantă, instigată de grupare infracțională "descurcăreții" la care a aderat întâi sechestratoarea și apoi aceea pe care am recunoscut-o, că profitoarea de mamă nu a deținut și nu-i deține vreo custodie sau sentință definitivă de încredințare, întrucât nu a fost căsătorit cu mama ei,. Sat, Nr.100, Com., jud. B, și pe cale de consecințe toate sentințele de stabilire/majorare a pensiei de întreține sunt lovite de nulitate absolută, mai ales că acele instanțe sau erijat și în atribuțiunile autorității tutelare, care așa nu au întocmit referatele/cauze.
Invocă, temeiul de drept ca fiind dispozițiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, și a art. 16 (1), 22(1-3), 26(1), 42(1) și 51(3) din Constituția României, care interzic punctual favorizarea infractorilor, practicarea sclaviei, discriminări și subminarea familiilor, a angajatorilor, economiei naționale și a economiei
Prin întâmpinare pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru că reclamantul a înțeles să învestească instanța de contencios administrativ cu o cerere de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Guvernul României și având ca obiect soluționarea "excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr.288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953-Codul familiei".
Apreciază că reclamantul nu a stabilit în mod legal cadrul procesual al litigiului de față.
În primul rând, cu referire la autoritatea pe care reclamantul a înțeles să o cheme în judecată, menționează că Guvernul României nu este emitentul actului normativ care este contestat în speță (legea nr.288/2007, publicată în Of. nr.749/05.11.2007), fapt ce reiese din prevederile art.67 ("Camera Deputaților și Senatul adoptă legi") și art.108 alin.1 ("Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe") din Constituția României.
Pe de altă parte, în ceea ce privește obiectul acțiunii, apreciază că acesta a fost stabilit de reclamant cu încălcarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.544/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederilor Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Astfel, art.9 din Legea nr.554/2004 acordă posibilitatea formulării unor acțiuni în contencios administrativ doar persoanei ce se consideră vătămată într-un drept al său de prevederile unei ordonanțe adoptate de Guvernul României și nu celor nemulțumiți de dispozițiile unei legi adoptate de Parlamentul României.
De asemenea, art.29 alin.1 din Legea nr. 47/1992 prevede că următoarele: "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".
Se poate observa că acest text de lege nu permite formularea unor acțiuni având ca obiect soluționarea unor excepții de neconstituționalitate, ci se referă la excepțiile invocate în cadrul unor litigii având un alt obiect, aflat în strânsă legătură cu textul legal contestat, conchide pârâtul.
Examinând acțiunea pe excepția inadmisibilității în raport cu prevederile art.9 din Legea nr.554/2004 se respinge pe excepție pentru că:
Acțiunea este întemeiată, în principal, în drept, pe prevederile art.9 din Legea nr.554/2004 privitor la acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului.
Art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ așa, cum a fost modificată prin Legea nr.100/9.2008, publicată în Monitorul Oficial nr.375/16.2008 prevede că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, poate introduce acțiunea la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.
Reglementarea cuprinsă în art.9 din Legea nr.554/2004, așa cum a fost modificat prin Legea nr.100/9.2008, trimite la dispozițiile art.1 alin.1 din aceeași lege, în sensul că acțiunea în contencios administrativ trebuie să privească în mod necesar, o vătămare într-un drept sau interes legitim aparținând unei persoane, tocmai datorită caracterului subiectiv al unei asemenea acțiunii întemeiate pe prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Deci, potrivit legii, acțiunea vizată prin, dispoziția art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată, trebuie să aibă un obiect complex, în sensul ca să existe o cerere principală specifică contenciosului administrativ și anume dovada unei vătămări concrete a unui drept sau interes legitim, printr-un act administrativ emis în baza ordonanței guvernului, atacată în cauză, iar excepția de neconstituționalitate a acesteia trebuie să constituie o cerere secundară.
Potrivit acțiunii, reclamantul a invocat neconstituționalitatea art.94 alin.3 din Codul familiei, modificat prin Legea nr.288/2007, deci a unei legi, care nu poate face obiectul art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 care se referă expres la vătămări aduse prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe a căror neconstituționalitate poate fi invocată, însă numai în cadrul unei acțiunii în contencios administrativ complexe, așa cum s-a arătat mai sus.
Cum acțiunea de față nu îndeplinește cerințele cumulative ale art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004, se respinge pe excepția inadmisibilității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Guvernul României.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 25.II 2009
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantul, com. M nr.331
-pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI, B, nr.1, sector 1
Emis 2 com.
Red.-26.02.2009
Tehnored -12.03.2009-4 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru
