Contestație act administrativ fiscal. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 231
Ședința publică din data de 19 februarie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cu sediul în B, sector 3,- împotriva sentinței nr. 342 din data de 23 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în M,- A, jud. P și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate P, cu sediul în P,-, jud. P.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, din cadrul Baroului P, care depune împuternicirea avocațială/18.02.2008, lipsind recurenta-pârâtă Agenția Națională a Funcționarilor Publici și intimata-pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, depune întâmpinare.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata-reclamantă, reprezentată de avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, potrivit motivelor expuse pe larg, în cuprinsul întâmpinării.
Fără cheltuieli de judecată.
După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare, se prezintă consilier juridic, pentru intimata-pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate P, aceasta depunând delegația nr. 4008/18.02.2008.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta a solicitat instanței să dispună anularea deciziei nr. 69/16.04.2007 emisă de către pârâta P, precum și suspendarea executării acesteia până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în data de 5.10.2006 a susținut și promovat examenul organizat pentru ocuparea funcției publice de execuție vacantă, respectiv de consilier clasa I asistent treapta 2, iar prin decizia pârâtei nr. 99/11.10.2006 a fost încadrată în această funcție având treapta 3 de salarizare.
Ulterior, prin deciziile pârâtei nr. 6/30.01.2007 și 57/28.03.2007, reclamantei i-au fost stabilite corect drepturile salariale aferente funcției precizate anterior la treapta 2 de salarizare, însă prin decizia contestată s-a dispus retroactiv salarizarea reclamantei cu treapta 3, anulându-se cele 2 decizii amintite anterior.
Reclamanta a mai arătat că salarizarea pe treapta 3 a fost valabilă doar pentru persoanele care ocupau în anul 2006 o funcție publică de execuție, iar menținerea acestei trepte și după data de 1.01.2007 nu are temei legal, precum și faptul că a formulat contestație împotriva deciziei nr. 69/2007, contestație care a fost însă respinsă. Totodată, a arătat că se impune suspendarea executării deciziei contestate, întrucât îi sunt prejudiciate drepturile salariale.
Prin întâmpinare, pârâta Pas olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în esență, că există o diferență vădită între modul de reglementare a dispozițiilor art. 6 alin.2 din nr.OG 2/20007 și art.6 alin.2 din nr.OG 6/2007, în sensul că dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze cu privire la salarizarea persoanelor care intră în anul 2007 în corpul funcționarilor publici, atunci ar fi făcut expres acest lucru, astfel cum e reglementat în nr.OG 2/2006. în plus, treapta de salarizare este un element de identificare a funcției publice, astfel că reclamanta a păstrat, la data ieșirii din vigoare a nr.OG 2/2006 drepturile salariale dobândite prin aceasta.
De asemenea, față de faptul că Agenția Națională a Funcționarilor Publici () are ca atribuție elaborarea instrucțiunilor privind aplicarea unitară a legislației în domeniul funcției publice și a funcționarilor publici, precum și că decizia contestată a fost emisă având la bază precizările nr. 1193/2007 făcute de această instituție, pârâta a solicitat introducerea în cauză a în calitate de pârâtă pentru ca hotărârea ce se va pronunța să îi fie opozabilă.
La termenul de judecată din data de 25.09.2007, instanța a pus în discuția părților cererea pârâtei de introducere în cauză a și, față de acordul reclamantei, a dispus citarea acestei instituții, în calitatea precizată.
Reclamanta și-a completat acțiunea, în sensul că a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii drepturilor salariale ce i se cuvin pentru luna mai 2007, respectiv suma de 57 lei, reprezentând diferența dintre salariul acordat în luna aprilie (799 lei) corespunzător treptei 2 de salarizare și cel acordat în luna mai (742 lei) corespunzător treptei 3 de salarizare, ca urmare a aplicării deciziei contestate.
La termenul din data de 23.10.2007, reclamanta a precizat că renunță la judecata cererii de suspendare a executării deciziei contestate, întrucât aceasta a făcut obiectul unui dosar separat, aspect de care instanța a luat act.
Prin sentința nr. 342 din data de 23 octombrie 2007, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea completată formulată de către reclamanta, a anulat decizia nr. 69/16.04.2007 emisă de pârâtă, a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile stabilite prin deciziile nr. 6/186/30.01.2007 și 57/186/28.03.2007, precum și să plătească suma de 57 lei (reprezentând diferența dintre salariul acordat în luna
aprilie 2007 - 799 lei și cel acordat în luna mai 2007 - 742 lei, ca urmare a deciziei nr.69/2007.
Pentru a pronunța această sentință, examinând probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut că în urma concursului organizat de P la data de 5.10.2006, reclamanta a fost încadrată, prin decizia nr. 99/11.10.2006, în funcția de consilier clasa asistent treapta 2, salarizată corespunzător treptei 3, având în vedere că la data încadrării erau aplicabile dispozițiile art. 6 alin.2 din nr.OG 2/2006, conform cărora, salariile de bază ale persoanelor care ocupă în anul 2006 o funcție publică de execuție se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare, corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care sunt numite.
În raport de situația de fapt, tribunalul a apreciat că nu există absolut nicio motivație de natură economică, socială etc. pentru ca legiuitorul să dorească prelungirea aplicabilității treptei 3 de salarizare pentru funcționarii publici încadrați în funcție în anul 2006 și să nu aplice același raționament juridic exprimat în cadrul dispozițiilor art. 6 alin.2 din nr.OG 2/2006, în care treapta 3 era aplicabilă doar funcționarilor nou încadrați și nu funcționarilor care au fost încadrați anterior anului 2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, Agenția Națională a Funcționarilor Publici B, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă.
Astfel, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.5 coroborat cu art.312 alin.5 Cod pr.civilă este incident deoarece instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute de lege, în sensul în care instituției recurente nu i-a fost comunicată copia acțiunii introductive pentru a avea posibilitatea de a formula apărări, în conformitate cu prevederile art. 1141alin.2 Cod pr.civilă.
Motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod pr.civilă este justificat, în opinia recurentei, de faptul că instanța de fond a pronunțat sentința cu aplicarea greșită a legii, mai precis, în mod eronat a apreciat necesitatea introducerii în cauză a instituției recurente, având în vedere că aceasta nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății. Decizia nr. 69/16.04.2007, a cărei anulare se solicită de către reclamantă, nu a fost emisă de către P ca să se justifice introducerea în cauză.
Se mai arată, totodată, că instituția recurentă nu aprobă actele administrative emise de conducătorii altor instituții publice privind raporturile de serviciu încheiate cu proprii funcționari publici. Tot în susținerea argumentului că în cauză instituția recurentă nu are calitate procesuală pasivă, se arată că prin adresa nr. -/3.04.2007, aceasta a făcut precizări privind salarizarea funcționarilor publici în anul 2007, fiind un act ce reprezintă în fapt corespondență administrativă, și nu un act administrativ cum este definit de art. 2 alin.1 lit.c din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, mai precis adresa nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice prin ea însăși.
Recurenta a mai susținut că în conformitate cu dispozițiile art. 7-15 din Legea nr. 188/1999, funcțiile publice se identifică prin categorie, clasă și grad profesional, treptele de salarizare nereprezentând un element de identificare al funcției publice, acestea fiind un instrument de stabilire a drepturilor salariale. S-a
menționat, totodată, că pentru anul 2007, drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici sunt reglementate de nr.OG 6/2007.
Totodată, intimata-reclamantă, încadrată pe funcția publică de execuție de consilier clasa I grad profesional asistent treapta 3 de salarizare, în lipsa altor prevederi exprese, și-a păstrat la data abrogării nr.OG 2/2006, nivelul de salarizare dobândit în temeiul actului normativ în vigoare la data intrării în corpul funcționarilor publici, mai precis treapta 3 de salarizare.
S-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând, în esență, că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Primul motiv de recurs, referitor la faptul că instanța de fond nu a comunicat recurentei copia acțiunii introductive conform dispozițiilor art. 1141alin.2 Cod pr.civilă este nefondat deoarece recurenta nu se afla în situația prevăzută de textul de lege invocat. Aceasta a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă la al doilea termen de judecată, la cererea P și a avut posibilitatea de a studia dosarul până la termenul ce fusese acordat și să formuleze întâmpinare.
Critica vizând lipsa calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici B, este nefondată, întrucât această instituție are conform Legii nr. 188/1999 rep. atribuții în stabilirea modului de salarizare a funcționarilor publici, iar obiectul litigiului de față îl constituie tocmai modul în care intimatei i s-au stabilit aceste drepturi.
Apărarea recurentei vizând pretinsa confuzie a instanței de fond în ceea ce privește greșita interpretare a unei corespondențe administrative ca act administrativ în sensul art. 2 alin.1 lit.c din Legea nr. 554/2004, va fi respinsă de instanță întrucât recurenta deține un rol esențial în mecanismul organizării funcționarilor publici, activitatea ei fiind reglementată de Legea nr. 188/1999, iar corespondența purtată cu funcționarii publici constituie un reper important în aprecierea temeiniciei cererilor și revendicărilor lor salariale. A considera corespondența recurentei simple adrese fără valoare juridică, ar conduce la concluzia că este o instituție lipsită de orice responsabilitate în raporturile cu funcționarii publici, ceea ce contravine atribuțiilor sale legale.
Pe fond, prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie, anulând corect decizia emisă de intimata
Din interpretarea prevederilor art. 6 alin.2 din nr.OG 2/2006, rezultă că temeiul pentru aplicarea treptei 3 de salarizare, în ipoteza funcționarilor publici numiți în funcții publice în anul 2006, se aplică numai pentru debutanți. Prevederile art. 6 alin.2 din nr.OG 6/2007 are în vedere aceeași ipoteză, respectiv cea a funcționarilor publici care ocupă în anul 2007 o funcție publică, fără a îngrădi însă posibilitatea pentru persoanele care beneficiau de treapta de salarizare a postului ocupat prin concurs-treapta I, la care a fost încadrată după 1.01.2007 reclamanta, de
progresa din punct de vedere salarial, prin accederea în treapta de salarizare superioară.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cu sediul în B, sector 3,- împotriva sentinței nr. 342 din data de 23 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în M,- A, jud. P și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate P, cu sediul în P,-, jud. P.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
G - - - - -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 2ex./3.03.2008
Dosar fond - - Tribunalul Prahova
Jud. fond,
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
