Contestație act administrativ fiscal. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- -CA
DECIZIA NR. 30/CA/2009-
Ședința publică din 22 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului contencios declarat de recurenta pârâtăDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S Mcu sediul în S M, P-ța -, nr. 3-5 jud. S M în contradictoriu cu intimata reclamantă - titular al cabinetului individual de avocat " " cu sediul în S M,-/3, jud. S M, împotriva sentinței nr. 389/CA/18.09.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi,se prezintă pentru intimata reclamantă avocat în baza delegației de substituire emisă de Baroul Satu Mare, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, cauza se află la primul termen de judecare în recurs, după care:
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea recursului formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice S M și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Prin procesul verbal de control s-a constatat că nu s-au făcut înscrieri în registrul fiscal pentru cheltuielile deductibile aferente contractelor de asociere, ori nu există această obligație de înregistrare a contractelor de asociere la DGFP. Nu pot exista chitanțe fiscale care să aibă același cod fiscal, dar să fie deținute de o altă persoană decât cea căreia i s-au eliberat. Apreciază că în mod legal, instanța de fond a anulat Decizia emisă de DGFP. Fără cheltuieli de judecată. Depune Decizia de impunere nr. 45608/19.06.2007 și raportul de inspecție fiscală din 18.06.2007.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND.
Constată că prin sentința nr. 389/CA/2008 Tribunalul Satu Mare a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF invocată de pârâta DGFP S
A admis acțiunea reclamantului CABINET INDUVIDUAL DE AVOCAT " ", cu sediul în S M,-/3, jud. S M, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, cu sediul în S M, - nr.3-5, jud. S M și-n consecință a anulat Decizia nr.49392/21.08.2007 emisă de pârâtă în soluționarea contestației.
Fiind dispusă anularea în parte a Deciziei de nr.45608/19.06.2007 și a Raportului de Inspecție Fiscală încheiat la data de 18.06.2007, în sensul înlăturării obligațiilor fiscale suplimentare de plată în sumă de 2429 lei reprezentând impozit pe venit stabilit suplimentar și 1831 lei majorări de întârziere.
A fost respinsă acțiunea reclamantei împotriva pârâtei ANAF B cu sediul în B,-, sector 5.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond reținut următoarele:
În urma controlului fiscal efectuat la sediul profesional al reclamantului, finalizat prin raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 18.06.2007 și decizia de impunere nr.45608/19.06.2007, organul de inspecție fiscală a stabilit în sarcina reclamantului o diferență de plată în sumă de 2429 lei reprezentând impozit pe venit suplimentar pe perioada 2002-2004, sumă la care s-au calculat majorări de întârziere în valoare de 1831 lei.
Cu ocazia controlului s-au constatat încălcări ale dispozițiilor legale în materie în sensul documentele pe baza cărora contribuabilul a efectuat deduceri nu îndeplinesc condițiile legale de a fi considerate documente justificative, motiv pentru care au fost excluse de la cheltuielile deductibile fiscale.
Totodată organul de control a reținut cu referire la activitatea autorizată și a contractelor de asociere în cadrul cabinetelor de avocatură - și - -, că aceste asocieri nu au fost înregistrate la organul fiscal de domiciliu, nu au Cod fiscal atribuit și nu au condus contabilitate în partidă simplă în cadrul asocierii.
Reclamantul a contestat decizia de impunere emisă cu motivația că cheltuielile necesare asocierii au fost efectuate în mod legal iar după deducerea tuturor cheltuielilor venitul s-a distribuit între asociați conform cotelor stabilite prin contractele de asociere, contracte perfect valabile ce întrunesc condițiile cerute de lege.
Prin decizia nr.49392/21.08.2007 (filele nr.3-8 de la dosar) organul de control a respins contestația reclamantului justificându-și soluția pe prevederile Legii nr.571/2003, art.49, ale HG nr.44/22.01.2004, OG nr.7/2001, considerând ă documentele pe baza cărora contribuabilul a făcut deducerea nu îndeplinesc condițiile legale de a fi considerate documente justificative, astfel că suma calculată cu titlu de impozit pe venit stabilit suplimentar în sumă de 2429 lei și suma de 1831 lei majorări de întârziere, a fost corect reținută în sarcina reclamantului.
Din coroborarea probelor de la dosar, Tribunalul a reținut că pârâta recunoaște faptul că reclamantul și-a desfășurat activitatea în perioada 2002-2004 în cadrul cabinetelor asociate de avocați -- și că a dedus cota parte din cheltuielile efectuate în interesul activității profesionale, însă motivează neacceptarea deducerii acestor cheltuieli profesionale datorită neînregistrării contractelor de asociere la organele fiscale.
Este adevărat că OG nr.7/2001 privind impozitul pe venit, cu incidență în perioada controlată, la art. 53 prevedea încheierea contractelor de asociere, stabilind mențiunile pe care acestea trebuie să le cuprindă (în cazul în speță contractele îndeplinesc cerințele legii), precum și înregistrarea acestora la organul fiscal teritorial competent, însă actul normativ nu prevede expres sancțiunile sau măsurile pe care le poate lua organul de control într-o atare situație, în cazul neînregistrării acestor contracte.
Conform art.53 alin.1 și 2 din OG nr.7/2001, contractele de asociere trebuie să cuprindă date referitoare la desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea asociației față de autoritățile publice, calitate conferită în speță numitei, ce îi incumbă răspunderea îndeplinirii oricăror obligații legale privind activitatea asociației legal constituite. Instanța reține că, pe facturile care se găsesc în xerocopie în contabilitatea reclamantului, se arată ca beneficiar.asoc.--, în materialitatea lor aceste acte există într-un singur exemplar, originalele aflându-se în evidența contabilă a Cabinetului Individual Avocat . În conformitate cu prevederile contractelor de asociere, fiecare cabinet contribuie potrivit cotelor stabilite la suportarea cheltuielilor profesionale, astfel că și deducerea lor trebuie să se facă în mod similar.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen, scutit de taxa de timbru, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S în nume propriu, solicitând instanței admiterea acestuia și modificarea în totalitate a sentinței în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că sentința atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legal în vigoare, respectiv articolul 16 aliniat 1 și 2 din OG 7/2001, dispozițiile 215/2000 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili, prevederile OG.73/1999 privind impozitul pe venit, articolul 49 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, ale articolului 53 din HG.44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal și ale 58/2003 privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili.
Astfel, recurenta a arătat că din verificarea actelor contabile înregistrate în registrul Jurnal de încasări și plăți, în anul 2002 s-au constatat cheltuieli nedeductibile în sumă de 18.853.110 lei, constând în cota parte a salariului secretarei cabinetului individual avocat, a contribuțiilor aferente salariului, precum și a altor cheltuieli afectate activității biroului, pe considerentul că documentele pe baza cărora contribuabilul a făcut deducerea, nu îndeplinesc condițiile legale de a fi considerate documente justificative, întrucât nu sunt înscrisuri, ci doar xerocopii, iar beneficiarul este o altă persoană decât contribuabilul care a făcut deducerea.
De asemenea, recurenta a precizat că din verificarea actelor a contabile înregistrate în registrul Jurnal de încasări și plăți, în anul 2003 s-au constatat cheltuieli nedeductibile în sumă de 44.923.648 lei, constând în cota parte a salariului secretarei cabinetului individual avocat, a contribuțiilor aferente salariului, precum și a altor cheltuieli afectate activității biroului, pe considerentul că documentele pe baza cărora contribuabilul a făcut deducerea, nu îndeplinesc condițiile legale de a fi considerate documente justificative, întrucât nu sunt înscrisuri, ci doar xerocopii, iar beneficiarul este o altă persoană decât contribuabilul care a făcut deducerea, precum și că din verificările actelor contabile înregistrate în registrul Jurnal de încasări și plăți, în anul 2004 s-au constatat cheltuieli nedeductibile în sumă de 20.231.893 lei, constând în cota parte a salariului secretarei cabinetului individual avocat, a contribuțiilor aferente salariului, precum și a altor cheltuieli afectate activității biroului, pe considerentul că documentele pe baza cărora contribuabilul a făcut deducerea, nu îndeplinesc condițiile legale de a fi considerate documente justificative, întrucât nu sunt înscrisuri, ci doar xerocopii, iar beneficiarul este o altă persoană decât contribuabilul care a făcut deducerea.
S-a învederat instanței de către recurentă și că în perioada verificată, intimata și-a desfășurat activitatea în cadrul cabinetelor asociate de avocați - -, deducând cota parte din cheltuielile efectuate în interesul activității, fără ca, contractul de asociere să fie înregistrat la organul fiscal teritorial și că angajatul a cărui salariu și contribuții sociale au fost deduse de către contribuabil sunt efectuate în baza unui contract individual de muncă încheiat între cabinet individual - avocat angajator și - angajat.
Referitor la convențiile de asociere a cabinetelor individuale de avocați, recurenta a menționat că potrivit punctului 3 aliniat 2 din contract pe durata existenței prezentei asocieri, cabinetele individuale asociate își pierd identitatea profesională, urmând a exercita profesia în numele prezentei asocieri, că la punctul 4.2 din convenții se stipulează că toate cheltuielile necesare asocierii sunt suportate de către asociere, din veniturile realizate de către acestea și că în baza articolul 4.3 din convenții, după deducerea cheltuielilor prevăzute la articolul 4 punct 2 venitul rămas se distribuie între asociați conform cotelor convenite la articolul 4 punct 1 din contract.
S-a făcut referire de către recurentă și la prevederile articolelor 6 și 11 din convenție și de asemenea s-a arătat că prevederile legale menționate conduc spre concluzia că toate cheltuielile necesare asocierii trebuiau să fie suportate de către asociere conform contractelor încheiate și nu de către fiecare cabinet individual în parte.
În drept s-a făcut referire la prevederile legale amintite în recurs.
Intimata prezentă la dezbaterea cauzei a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele potrivit articolul 3041cod procedură civilă, instanța apreciază recursul fondat, motiv pentru care îl va admite pentru următoarele considerente.
În fapt, prin Decizia de impunere nr. 45608 din 19.06.2007, emisă de Agenția Națională de Fiscală, s-a stabilit în sarcina reclamantei intimate, ca urmare a raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 18.06.2007, obligația de plată a sumei de 2.429 lei cu titlu de impozit pe profit suplimentar pe perioada 2002-2004, precum și a sumei de 1831 lei reprezentând majorări de întârziere aferente.
Reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei de impunere, contestație respinsă de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice S M prin Decizia nr. 49392 din 4.07.2007.
În raport cu probele de la dosar, instanța de control apreciază că hotărârea instanței de fond prin care s-a admis acțiunea reclamantei, dispunându-se anularea deciziei nr. 49392 /04.07.2007, a deciziei de impunere nr. 45608/19.06.2007 și a Raportului de Inspecție fiscală încheiat la data de 18.06.2007, a fost dată cu aplicarea greșită a legii, așa cum susține recurenta.
Astfel, reclamanta în anul 2002, a înregistrat la rubrica plăți din volumul I al Registrului Jurnal de . și Plăți suma de 18.853.110 lei, reprezentând plata în cotă parte a salariului secretarei cabinetului Individual cu care era asociată, a contribuțiilor aferente salariului, precum și a altor cheltuieli afectate Biroului; în anul 2003 a înregistrat la rubrica plăți din volumul II a al Registrului Jurnal de . și Plăți suma de 44.923.684 lei, cu titlu de cotă parte a salariului secretarei cabinetului Individual cu care era asociată, a contribuțiilor aferente salariului, precum și a altor cheltuieli afectate Biroului, iar în anul 2004 a înregistrat la rubrica plăți din volumul II a al Registrului Jurnal de . și Plăți suma de 20.231.893 lei, reprezentând cotă parte a salariului secretarei cabinetului Individual cu care era asociată, a contribuțiilor aferente salariului, precum și a altor cheltuieli afectate Biroului.
Aceste cheltuieli înregistrate nu sunt deductibile fiscal, deoarece nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi considerate documente justificative.
Cum pentru justificarea acestor cheltuieli s-au depus xerocopii și nu înscrisuri originale și cum beneficiarul acestor cheltuieli nu este Cabinetul Individual Avocat., ci cabinetul Individual - Avocat sau persoana fizică, ținând cont de prevederile articolelor 14 și 15 din nr. 255/2000 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitate de contribuabili, potrivit cărora documentele justificative trebuie să cuprindă printre elementele principale numele și prenumele contribuabilului și adresa completă, iar înscrisurile care stau la baza înregistrărilor în evidența contabilă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare, pe bună dreptate, organul de control a apreciat că aceste cheltuieli nu sunt deductibile, procedând la calculul impozitului pe profit datorat suplimentar de către reclamantă.
În privința faptului că în perioada supusă controlului 2002-2004, cabinetul al reclamantei prin convenții de asociere s-a asociat cu cabinetul Individual Avocat, respectiv cu Cabinet Individual Avocat și Cabinetul Individual Avocat, se impune a se menționa că în baza dispozițiilor articolului 2 aliniat 3 și a articolului 6.1, pe durata acestei asocieri, cabinetele individuale asociate își pierd identitatea profesională, urmând a exercita profesia în numele asocierii.
De asemenea, articolul 4.2 din convențiile amintite, stabilește că toate cheltuielile necesare asocierii, salarii, combustibili, chirii, taxe, impozite și orice alte cheltuieli, sunt suportate de asociere.
Așadar, toate cheltuielile efectuate în privința asocierii trebuiau să se realizeze pe seama cabinetelor Asociate de Avocați -, respectiv a cabinetelor asociate de avocați - - și ca atare și deducerea cheltuielilor se impunea a se efectua în același mod, deci pe seama asocierii (articolul4.3 din contracte ), desocotirea între asociați urmând a se face ulterior, potrivit cotelor de participare (articolul 4.1. și 4.3 din contracte).
făcute de către Tribunal la prevederile articolul53 din OG 7/2001 care cuprinde reglementări cu privire la mențiunile ce trebuie să le conțină contractele de asociere, nu pot constitui argumente legale care să conducă la anularea actelor administrative criticate de reclamantă.
Întrucât observațiile recurentei sunt întemeiate, recursul va fi admis.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NULELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtăDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S Mcu sediul în S M, P-ța -, nr. 3-5 jud. S M în contradictoriu cu intimata reclamantă -titular al cabinetului individual de avocat " "cu sediul în S M,-/3, jud. S M, împotriva sentinței nr. 389/CA din 18.09.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-,pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea reclamanteiCABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT " "în contradictoriu cu pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice S
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec. în concept/06.02.2009
Jud. fond.
Dact./09.02.2009
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Blaga Gabriela
