Contestație act administrativ fiscal. Decizia 303/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.303
Ședința publică din data de 22 februarie 2010
PREȘEDINTE: Secrețeanu Adriana Florina
JUDECĂTORI: Secrețeanu Adriana Florina, Stoicescu Maria Duboșaru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna D, sat, județul D, împotriva sentinței nr. 657 din data de 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL D, cu sediul în comuna D, județul
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, potrivit chitanței nr.62139 din 22.02.2010 și timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant reprezentat de avocat, potrivit delegației de la fila 13 dosar, lipsă fiind intimatul-pârât Consiliul Local
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este timbrat, după care:
Având cuvântul pentru recurentul-reclamant, avocat, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul pentru recurentul-reclamant, avocat, solicită admiterea recursului, avându-se în vedere motivele invocate în cererile de recurs, cu precizarea că potrivit art. 66 din OUG nr.54/2006, reactualizată, pârâta putea rezilia contractul numai pe calea acțiunii în justiție.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, la nr- din date de 26.01.2009, reclamantul -, a chemat în judecată pârâta Consiliul Local D, și a solicitat anularea hotărârii nr.33/11.07.2008
privind rezilierea contractului de concesiune nr.8645/2007 pentru suprafața de 100 mp, iar în subsidiar obligarea pârâtei la despăgubiri civile și daune morale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a achitat pre ul concesiunii anual, dar prin hotărârea atacată a fost reziliat acest contract în mod nelegal, iar despăgubirile solicitate în subsidiar reprezintă contravaloarea cheltuielilor ocazionate
de licitație - 2000 lei, a chiriei achitate - 200 lei, precum și daune morale - 100.000 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, arătând că terenul în suprafa ă de 100 mp aparține domeniului public și este în administrarea școlii din.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și la cererea reclamantului a fost luat interogatoriu pârâtei. Pârâta a răspuns că terenul respectiv se află în domeniul public, că reclamantul și-a respectat obligațiile, că nu este vorba despre o retragere a concesiunii, ci de o reziliere și că un grup de cetățeni s-a ocupat de strângerea semnăturilor pentru un memoriu adresat Inspectoratului Școlar.
Prinsentința 657 din 22 octombrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamant.
Tribunalul a reținut că cererea reclamantului este nefondată, întrucât, așa cum reiese din cererea acestuia, coroborat cu actele depuse la dosar, rezultă că prin HCL nr.33/2008, pârâta Consiliul Local Dah otărât rezilierea contractului de concesiune nr.8645/2007 încheiat cu pârâtul, cu aducerea acesteia la îndeplinire fiind delegat primarul comunei.
Potrivit contractului de concesiune nr.33/2008, parte contractantă este Consiliul Local D, potrivit art.36 din Legea nr.215/2001 Consiliul Local are inițiativă și hotărâște, în condițiile legii, in toate problemele de interes local, potrivit art.66 din OG nr.54/2006 rezilierea contractelor de concesiune se poate face numai judiciar în fața instanțelor de judecată.
Tribunalul a apreciat că nu există decât o hotărâre a unei instituții publice, care a semnat un contract de concesiune în calitate de parte, și care a hotărât să rezilieze acest contract, cu aducerea la îndeplinire a hotărârii fiind împuternicit Primarul localității. Respectiva hotărâre are doar efectul de a deschide posibilitatea unei rezilieri a contractului, fiind exclusiv voința unei părți, care nu poate fi cenzurată de instanță pe motive de oportunitate, iar prin OG nr.54/2006 se face o excepție de la regimul rezilierii contractelor administrative încheiate de instituțiile publice, stabilindu-se în mod expres caracterul judiciar al contractelor de concesiune.
Tribunalul a constatat că pentru a funcționa rezilierea hotărâtă de către pârâtă aceasta trebuie să se adreseze unei instanțe care să se pronunțe cu privire la această situație.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul -, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea căii de atac, cu invocarea dispozițiilor art. 66 alin.3 din OUG 54/2006 reactualizată, recurentul a arătat că terenul în suprafață de 100 mp i s-a predat în vederea exploatării pe o durată de 49 ani, conform planurilor urbanistice zonale, având destinația prevăzută în certificatul de urbanism eliberat de pârât și în
condițiile din oferta care a stat la baza adjudecării licitației, că a achitat anual prețul
concesionării, astfel că și-a îndeplinit cu conștiinciozitate toate obligațiile asumate prin contract.
Toate susținerile sale au fost confirmate de către pârât prin răspunsurile la interogatoriu, astfel, pârâtul recunoscut că a existat anterior scoaterii la licitație a terenului în litigiu, HCL nr.145/28.09.2007, care reprezintă hotărârea de aprobare
cesiunii, hotărârea luată de concedent în conformitate cu prevederile art.5 lit. b din OUG nr.54/2006.
Cu privire la dispozițiile contractuale, a arătat că art. 1 lit. c "Încetarea concesiunii " dispune:"concedentul poate rezilia contractul numai după notificarea intenției sale concesionarului", or, pârâtul nu s-a conformat acestor dispoziții contractuale, astfel că hotărârea sa este nulă de drept, mai mult în contract se specifică faptul că litigiile de orice fel se soluționează de instanțele judecătorești competente, iar referitor la dispozițiile legale, potrivit art. 66 din OUG 54/2006, pârâtul putea realiza contractul numai formulând acțiune în justiție.
Recurentul a mai arătat că după depunerea recursului la data de 23.12.2009, a intrat în posesia planului de amplasament și delimitare a bunului imobil, cu indicarea vecinătăților, respectiv E -moștenitorii, S -, V - Drumul județean, pe care l-a depus la dosar, iar din verificarea acestuia rezultă că terenul concesionat nu aparține școlii, ci domeniului public, astfel că cei 100 mp concesionați nu fac parte din suprafața de 752 mp a școlii.
Deși legal citat, intimatul-pârât nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin contractul de concesiune nr.8645/26.11.2007, Consiliul Local D, în calitate de concedent, a concesionat pârâtului, în calitate de concesionar, urmare adjudecării la licitația publică din 7.11.2007, aprobată prin HCL nr. 45/28.09.2007, terenul în suprafață de 100 mp, situat în comuna D, sat, durata concesiunii fiind de 49 de ani.
Prin Hotărârea nr.33/11.07.2008, a cărei anulare se solicită, cu invocarea dispozițiilor art. 36 alin. 2 lit. c, art. 5 lit. a, art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, dispoziții ce privesc atribuțiile consiliului local și modul de adoptare a hotărârilor, având în vederea expunerea de motive din care rezultă că efectuarea concesiunii s-a efectuat fără a fi necesar acest lucru, Consiliul Local Dah otărât rezilierea contractului de concesiune, și s- menționat că primarul este obligat cu aducerea la îndeplinire.
Curtea constată că Tribunalul a reținut în mod neîntemeiat, printr-o apreciere eronată a actului administrativ a cărui anulare se solicită, că acesta are doar efectul de a deschide posibilitatea unei rezilieri a contractului, care nu poate fi cenzurată de instanță pe motive de oportunitate.
Prin HCL nr.33/11.07.2008, pârâta a hotărât în mod unilateral rezilierea contractului de concesiune, aceasta rezultă în mod evident din hotărâre, prin întâmpinare, de altfel, pârâta a arătat că a reanalizat prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 145/28.09.2007, prin care s-a aprobat concesionarea terenului, și a hotărât anularea prin Hotărârea nr. 33/11.07.2008.
Potrivit dispozițiilor capitolului VI - art. 1 din lit. 1.a, 1.b, 1.c, 1.d din Contract, acesta încetează la expirarea duratei, prin răscumpărare, retragere, renunțare.
Potrivit dispozițiilor art. 57 din OUG nr. 54/2006, privind situațiile de încetare a contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, ncetarea
contractului de concesiune poate avea loc la expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune; în cazul în care interesul național sau local o impune, prin denunțarea unilaterală de către concedent, în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere de către concedent, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului. în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concedent, prin reziliere de către concesionar, cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului,la dispariția, dintr-o cauză de forță majoră, a bunului concesionat sau în cazul imposibilității obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunțare, fără plata unei despăgubiri.
Prin rezilierea contractului de concesiune în mod unilateral, prin hotărârea adoptată la data de 11.07.2998, consiliul local a încălcat atât dispozițiile contractului de concesiune privind cauzele de încetare a acestuia, precum și dispozițiile art. 57 din OUG nr. 54/2006, privind situațiile de încetare a contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, și dispozițiile art. 66 din OUG nr. 54/2006, potrivit cărora soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Pentru aceste motive, curtea constată că cererea formulată de reclamant este întemeiată, sentința recurată este nelegală, fiind incidente dispozițiile art.304 pct. 8 Cod procedură civilă, instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, considerente pentru care va admite recursul și va odifica în tot sentința recurată, în sensul că va admite acțiunea și va anula Hotărârea Consiliului Local D nr.33/11 iulie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna D, sat, județul D, împotriva sentinței nr. 657 din data de 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-pârât CONSILIUL LOCAL D, cu sediul în comuna D, județul
Modifică în tot sentința recurată, în sensul că admite acțiunea și anulează Hotărârea Consiliului Local D nr.33/11 iulie 2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Secrețeanu Adriana Florina, Stoicescu Maria Duboșaru
- - - - -, -
Grefier
Operator de date cu caracter personal,
notificare nr. 3120
red.
tehnored. DL
5 ex./22.03.2010
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Secrețeanu Adriana FlorinaJudecători:Secrețeanu Adriana Florina, Stoicescu Maria Duboșaru
