Contestație act administrativ fiscal. Decizia 342/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.342/CA/2009 -
Ședința publică din 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela- -- JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - -JUDECĂTOR 3: Tătar Ioana
- - - judecător
- - - grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de pârâtaDIRECȚIA GENERALĂFINANȚELOR PUBLICEcu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5, jud. S M, în contradictoriu cu intimatul reclamant HG cu domiciliul în S M,-, Bl.18,.102, jud. S împotriva sentinței nr.506/CA din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect -contestație act administrativ fiscal -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimatul reclamant, lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.68/04.06.2009, emisă de Baroul Sibiu - Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta pârâtă DIRECȚIA FINANȚELOR PUBLICE S
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxelor de timbru, cauza este la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul intimatului reclamant depune la dosar copia chitanței privind plata onorariului avocațial, conformă cu originalul, învederează că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului.
Instanța, nefiind alte cereri, excepții de formulat, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentantul intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea în totalitate a sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în recurs. În esență învederează că instanța de fond în mod corect a procedat la soluționarea cauzei, acordând prioritate dispozițiilor comunitare.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.506 /CA din 2 decembrie 2008, Tribunalul Satu Marea admis acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul, domiciliat în S M,-,.18,.102, împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, cu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5 și în consecință:
A dispus anularea actului administrativ nr.78930/13.10.2008 emis de Administrația Finanțelor Publice Locale S M, obligând pârâta să restituie reclamantului suma de 5138,41 lei încasată cu titlu de taxă specială pentru autoturism, achitată de reclamant cu chitanța seria - nr.-/2.04.2008, cu dobânda legală, precum și suma de 542 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, reclamantul a achitat în contul Trezoreriei SMs uma de 5138,41 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, conform chitanței seria - nr.-/2.04.2008 (fila 5 de la dosar). Această taxă a fost plătită pentru a putea înmatricula autoturismul marca RENAULT LAGUNA cu nr.de identificare - (filele 6-8 de la dosar).
Prin contestația înregistrată sub nr.53710/23.07.2008, reclamantul a solicitat restituirea taxei, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, fără rezultat pozitiv (fila 4 de la dosar).
Instanța reținut în consonanță cu dispozițiile art.214 ind.1 și ind.3 Cod fiscal, că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România de către persoana fizică sau juridică, care solicită înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state.
Conform art.90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare."
Obiectivul acestor reglementări comunitare, materializat în jurisprudența Curții Europene de Justiție, este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Ca atare, reglementările comunitare, interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
În România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, ceea ce constituie o discriminare a regimului fiscal, contravenind dispozițiilor Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene.
De la 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene, iar prin ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația respectării tratatelor Comunității.
În consonanță cu dispozițiile art.148 din Constituția României, precum și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție,judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau a aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau constituțională.
Reținând că, dispozițiile Tratatului CEE se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intercomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, că se încalcă principiul libertății circulației mărfurilor, respectiv se dezavantajează direct sau indirect, mașinile din celelalte state membre UE, în competiție cu produsele similare autohtone, instanța a constatat că suma plătită de către reclamant nu este datorată potrivit legislației comunitare, ca atare restituirea ei se justifică.
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta a fost obligată să achite și folosul nerealizat sub forma dobânzii legale conform art.3 alin.3 din OG nr.9/2000, art.1084 și 1071 Cod civil.
Reținând refuzul nejustificat al soluționării cererii de restituire a taxei, asimilat actului administrativ în condițiile art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004, în baza art.18 din legea menționată, instanța a dispus anularea lui.
Pentru considerentele expuse, în baza textelor legale invocate, Tribunalul a admis acțiunea reclamantului conform prezentului dispozitiv.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S M, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței, în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că, regimul taxei speciale pentru autoturisme, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, înlocuit în fapt regimul accizelor prevăzut de Codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat până la data de 31 decembrie 2006.
Învederează că, în condițiile desființării frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabilă, fapt ce a condus la reașezarea acesteia, totodată avându-se în vedere și eliminarea reglementărilor privind înmatricularea autoturismelor a căror vechime depășea 8 ani și care aveau o normă de poluare inferioară normei Euro 3, sens în care a fost necesar a se întreprinde unele măsuri pentru evitarea introducerii în România a unui număr exagerat de M de autoturisme vechi cu grad ridicat de poluare.
dispozițiile art.1-33 din Legea nr.157/2005 precizând că existența unei taxe de primă înmatriculare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motiv pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa de înmatriculare.
Prevederile art.90 alin.(1) din Tratatul Comunității Europene, nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme și autovehicule, indiferent de proveniența lor, la momentul înmatriculării în România.
Astfel, pentru un autoturism fabricat în România care nu a fost înmatriculat o perioadă de 8 ani, se va plăti aceeași taxă de înmatriculare ca și în cazul unui produs din oricare alt stat comunitar, cu condiția existenței acelorași specificații tehnice.
Art.90 alin.1 di Tratatul Comunității Europene, are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produsele comunitare, impozite mai mari decât pentru produsele interne.
Menționează faptul că, nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări, ci doar a modului de determinare a taxei.
Învederează că regimul juridic al "taxei auto" este reglementat prin Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are competența, potrivit Constituției, de a acorda restituirea taxei. Organul competent să se pronunțe, dacă un act normativ este sau nu constituțional, este Curtea Constituțională. De asemenea, când se constată că legislația națională a unui stat membru încalcă reglementări ale legislației comunitare, asupra acestui fapt se pronunță Curtea Europeană de Justiție, conform unor proceduri speciale, cum ar fi de exemplu, procedura de infringement.
Menționează, de asemenea că, în cazul Ungariei și al Poloniei, curtea le-a obligat doar la restituirea diferenței dintre taxa instituită de aceste state și cea impusă de Comisia Europeană.
Învederează instanței că, prin OUG nr.50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008. În acest sens, prin art.11 din OUG nr.50/2008 legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 și nu restituirea integrală a taxei. Se mai arată și că, este de acord cu restituirea numai în parte a sumei achitate de petent.
În drept a invocat dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul recursului.
Intimatul, prin reprezentantul său a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, conform concluziilor din ședința publică din 4 iunie 2009.
Examinând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în temeiul art.304/1 și 306 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este nefondat, urmând ca în temeiul art.312,316 Cod procedură civilă să fie respins ca atare, având în vedere următoarele:
Instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, criticile recurentei fiind nefondate.
Astfel, în fapt, reclamantul a achiziționat un autoturism second - hand dintr-un stat membru al CE, pentru care a achitat în contul Trezoreriei S M, suma de 5.138,41 lei cu titlu taxă de primă înmatriculare.
Considerând că, taxa achitată încalcă normele comunitare, reclamantul a solicitat restituirea taxei, cerere nesoluționată de pârâtă care îi răspunde negativ prin adresa nr.78930 din 13.10.2008.
Prin Legea nr.343/2006, modificată prin OUG nr.110/2006, s-a modificat Codul fiscal și s-a instituit o taxă specială pentru autoturisme și autovehicule la înmatricularea acestora în România.
Această taxă de primă înmatriculare este aplicată în cazul autoturismelor și autovehiculelor second - hand, numai pentru cele care provin din alte state, în timp ce pentru autovehiculele second - hand din România comercializate, această taxă nu este incidentă ( art.214/2 Codul fiscal).
Potrivit art.90 din Tratatul Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele aplicabile produselor naționale similare.
În România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici, dar această taxă de primă înmatriculare instituită de legislația internă se percepe pentru autoturismele și autovehiculele second - hand din statele care compun Uniunea Europeană, ceea ce constituie o măsură discriminatorie, care este de natură a împiedica libera circulație a mărfurilor.
comunitare interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
De la 1 ianuarie 2007 România este membră a Uniunii Europene, iar prin ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Statul Român și-a asumat obligația respectării tratatelor comunității.
În conformitate cu dispozițiile art.148 din Constituția României, precum și în consonanță cu jurisprudența Curții Europene de Justiție, judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau constituțională.
Prin urmare, instanța de fond corect a reținut că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de primă înmatriculare în România, contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene și a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art.90 din Tratat.
Solicitarea recurentei, ca instanța de recurs să aibă în vedere și prevederile OUG nr.50/2008, nu va fi reținută, întrucât acest act normativ a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008, iar în speță este inaplicabil.
Prin urmare, având în vedere cele ce preced, apreciind că motivele de recurs invocate sunt nefondate, în temeiul art.312, 316 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca atare.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată să plătească părții intimate, suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondatrecursul declarat de recurenta DIRECȚIAGENERALĂ FINANȚELORPUBLICEA JUDEȚULUI S Mîmpotriva sentinței nr.506 din 2 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 4 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud. -
Jud. fond
Tehnoredact.--
24.06.2009 /2 ex.
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu, Tătar Ioana
