Contestație act administrativ fiscal. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA Nr. 349
Ședința publică din data de 6 martie 2008
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață
: - -
Grefier: - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamant- SRL, cu sediul în B,-, județul B împotriva sentinței nr. 2561 din 26.11.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, B,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurenta reclamantă prin administratorul societății recurente și asistată de avocat din Baroul Buzău conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este netimbrat cu toate că la termenul anterior i-a fost pus în vedere recurentei să-și timbreze recursul, după care,
Apărătorul societății recurente depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței nr. 96050 din 6 martie 2008 și timbru judiciar de 0,15, ce au fost anulate de instanță și depuse la dosarul cauzei, arătând totodată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, luând act de că în cauză nu se formulează alte cererii,constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat pentru recurenta - SRL, având cuvântul critică sentința instanței de fond care fost pronunțată în baza unui raport de expertiză nul, efectuat de o expertă contabilă incompatibilă care, așa cum rezultă și din cererea existentă la dosar, începând cu 1.10.2007 a devenit angajata intimatei din prezenta cauză și care la momentul efectuării raportului de expertiză avea cunoștință că va participa la concurs în vederea ocupării acelui post.
Susține totodată, apărătorul recurentei, că instanța de fond a preluat fără o analiză atentă toate concluziile raportului de expertiză efectuat, astfel reținând că nu au depus cerere de eșalonare la.P în condițiile în care exista dovada că nu existau datorii la acea dată la bugetul de stat, deci formularea unei cereri de eșalonare nu se justifică.
Față de cele susținute, solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond cu trimiterea spre rejudecare în vederea administrării în mod legal a probei cu expertiză, în subsidiar solicitând admiterea recursului modificarea în tot a sentinței instanței de fond, admiterea contestației și anularea deciziei emisă de Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamanta - SRL Bas olicitat în contradictoriu cu pârâta B, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea deciziei nr. 74/17.11.2006, cu consecința înlăturării măsurilor de executare silită, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a susținut că prin raportul de inspecție fiscală încheiat de pârâtă la data 6.10.2005 a fost obligată la plata sumelor de 5.293 lei cu titlu de dobânzi de întârziere aferente obligațiilor fiscale pretins neachitate și de 9.069 lei reprezentând impozit pe profit, dobânzi și penalități aferente, CAS și contribuție pentru bugetul fondului de somaj și că urmare a contestației formulate, prin decizia nr. 74 din 17.12.2006 a fost desființat cap. IV din raport referitor la suma de 5.293 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, menținându-se nejustificat obligarea reclamantei la plata sumei de 9.069 lei.
Astfel, reclamanta susține că a plătit la termen obligațiile eșalonate conform convenției nr. 200/2004 încheiată cu pârâta, că la data controlului fiscal achitase toate obligațiile fiscale de bază, așa încât nu mai datora dobânzi și penalități deoarece acestea au fost anulate 100 %.
Reclamanta consideră că pct. 5 al convenției încheiate de referă la debit restant nu la majorări și penalități cum în mod greșit s-a reținut prin raportul de inspecție fiscală.
Prin sentința nr. 2561/26.11.2007 Tribunalul Buzăua respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând că decizia atacată este legală și temeinică întrucât are la bază constatările înscrise în raportul de inspecție fiscală încheiat la 6.10.2005, înregistrat sub nr. 2657/10.10.2005, în conformitate cu care pentru virarea cu întârziere a contribuției pentru fond de somaj, contribuției pentru pensie suplimentară, CAS asigurați, CAS angajator, au fost calculate dobânzi și penalități de întîrziere în cuantumul total de 9.069 lei(filele 70-73 și 75).
Examinând conținutul sumelor de 52.931 lei pentru care reclamanta a beneficiat conform convenției nr. 200/2004 de înlesnire la plată ( amânare la plată, respectiv reducerea cu 100%/ fila 35), instanța reține că acesta se referă la dobânzi și penalități de întârziere pentru cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar pentru persoane cu handicap, dobânzi și penalități de întârziere pentru TVA, dobândă pentru impozit pe profit.
. la plata obligațiilor fiscale nu a cuprins și obligațiile constatate prin raportul de inspecție fiscală evocat. Această situație rezultă și din raportul de expertiză contabilă prin care s-a concluzionat că reclamanta nu a depus cerere de eșalonare către Casa de Pensii B, Casa de Asigurări de Sănătate B, M B, la data când acestea administrau bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetul asigurărilor de sănătate, bugetul asigurărilor de somaj, astfel cum prevede art. 6 din nr.OG 40/2002, aprobată prin Legea nr. 491/2002.
În aceste condiții, în speță, nu se aplică dispozițiile art. XVIII din Legea nr. 266/29.06.2006, secțiunea a 14-a, Repunerea în termen a înlesnirilor la plată a obligațiilor fiscale, iar în acest context este fără relevanță răspunsul nr. 7258/31.05.2007 comunicat reclamantei pe parcursul judecării cauzei de către Casa Județeană de Pensii B ( fila 116).
Împotriva sentinței a declarat recurs societatea reclamantă, arătând că deși a făcut dovezi că debitele erau achitate în momentul emiterii deciziei contestate tribunalul a respins cererea sa.
Se susține că instanța s-a pronunțat în baza unui raport de expertiză nul absolut întrucât a fost efectuat de către o persoană care a devenit angajata pârâtei, motiv pentru care a înțeles să o recuze, considerând că experta știa încă de la momentul întocmirii raportului de expertiză că urmează să participe la un examen în vederea angajării la unitatea pârâtă.
Se susține că nu se justifică formularea unei cereri de eșalonare în condițiile în care nu avea datorii, deoarece eșalonarea ar fi presupus existența acestora, iar instanța nu a observat că recurenta era beneficiara prevederilor Legii nr. 266/2006, ceea ce însemna că se bucura de menținerea înlesnirilor pentru sumele rămase de plată potrivit art. XVII din această lege.
Recurenta a subliniat că la data efectuării controlului fiscal avea achitate integral toate debitele fiscale, precizând că prin obligația datorată se înțelege debit restant și nu majorări și penalități
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței trimiterea cauzei spre rejudecare în scopul administrării în mod legal a probei cu expertiză.
Baf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs este fondat.
Cu ocazia soluționării cauzei în fond s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă, care a fost efectuat de d-na expert.
După efectuarea raportului de expertiză și mai înainte ca să răspundă la obiecțiunile formulate d-na expert a devenit incompatibilă, fiind angajată la unitatea pârâtă.
În aceste condiții pe bună dreptate consideră că expertiza este subiectivă, după cum apreciază și expertul consilier (fila 120 dosar fond), întrucât
d-na expert știa că urmează să participe la un examen pentru a se angaja la unitatea pârâtă.
De aceea era necesar ca raportul de expertiză să fie efectuat de un alt expert pentru a se înlătura suspiciunile referitoare la obiectivitatea expertului.
În consecință, se va admite recursul în temeiul art. 312 proc. civ, se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare, în vederea efectuării raportului de expertiză de către un alt expert.
Cu ocazia rejudecării vor fi avute în vedere și celelalte critici formulate de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta - SRL, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 2561 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, B,-, județul
Casează sentința nr.2561/26.11.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. MP
Dact. MC
3 ex./17.03.2008
4074/2006 Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață
