Contestație act administrativ fiscal. Sentința 47/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-SENTINȚA NR. 47/F-

Ședința publică din 26 Martie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător

JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță președinte secție

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, contestația formulată de reclamanta - - SRL, cu sediul în, str. -, -. A,. 2,. 17, Județul A, împotriva Deciziei nr. 224/07.08.2007 emisă de B, în contradictoriu cu pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,-, șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE,cu sediul în Pitești,-, județ

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru reclamantă și consilier juridic pentru pârâte, în baza delegației de la dosar.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că s-a depus la dosar, prin biroul registratură, un borderou cu acte din partea pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice A, cu exemplar pentru comunicare.

Se comunică un exemplar al borderoului cu acte reclamantei, prin apărător.

Avocat precizează că îi estre cunoscut conținutul actelor ce i-au fost comunicate. Depune la rândul său, un borderou cu actele despre care a făcut vorbire în cuprinsul acțiunii. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Consilier juridic, având cuvântul pentru pârâte, precizează că actele depuse la dosar de către reclamantă îi sunt cunoscute și nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea, având în vedere că la termenul anterior din data de 12.03.2008 s-a dispus prorogarea pronunțării asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pentru termen de judecată de astăzi, unește cu fondul excepția respectivă și, constatând contestația în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.

Avocat, având cuvântul, solicită admiterea contestației, anularea deciziei nr. 224/07.08.2007 emisă de F și obligarea organului fiscal la soluționarea contestației. Precizează că nu solicită plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar note de ședință.

Consilier juridic, având cuvântul pentru pârâte, solicită respingerea ca neîntemeiată contestației pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar și pe care le susține oral în ședință publică. Depune la dosar notă scrisă privind practica judiciară.

CURTEA

Prin cererea nr- reclamanta - - SRL a chemat în judecată pe pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală B și Direcția Generală a Finanțelor Publice A, solicitând instanței să dispună anularea deciziei nr.224/7.08.2007 emisă de prima pârâtă și obligarea organului fiscal să soluționeze contestația formulată de reclamantă și înregistrată la DGFP A sub nr.30542/4.05.2007.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că, în urma unui control fiscal, i-a fost întocmită decizia de impunere nr.10839/29.03.2007 prin care a fost obligată să plătească datorii fiscale suplimentare.

Împotriva respectivei decizii de impunere, reclamanta a formulat contestație administrativă, contestație a cărei soluționare a fost suspendată cu privire la suma de 645.249 lei, urmând ca procedura administrativă să fie reluată la încetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea, adică terminarea cercetărilor efectuate de organele penale sesizate de către organul fiscal.

Reclamanta a arătat că soluția de suspendare a contestației nu este întemeiată întrucât timp de 2 ani nu s-a putut stabili legătura evidentă și interdependentă dintre obligațiile suplimentare reținute în sarcina sa și caracterul penal al faptelor cu care au fost sesizate organele de cercetare penală. Față de nici unul din angajații reclamantei nu s-a început urmărirea penală, iar din materialele organului de control fiscal nu rezultă că faptele imputate reclamantei au caracter penal.

Reclamanta a mai arătat că organul fiscal avea doar posibilitatea de a suspenda soluționarea contestației, iar nu și obligația. Faptele de care se face vorbire în materialul organului de inspecție fiscală nu privesc pe reclamantă, ci pe societățile cu care aceasta a avut relații comerciale.

În final, reclamanta a mai arătat că organele fiscale au început executarea silită împotriva sa aplicând sechestrul asigurator pe bunurile sale, ceea ce îi produce pagube semnificative și îi afectează solvabilitatea și supraviețuirea.

La cerere, reclamanta a anexat decizia atacată și copie de pe contestația administrativă înregistrată la DGFP

Pârâta DGFP Aaf ormulat întâmpinare atât în nume propriu cât și în numele ANAF, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât reclamanta invocă aspecte de fond ale inspecției fiscale și ale actelor de impunere, aspecte ce nu pot fi verificate în cauza de față.

Pe de altă parte, suspendarea soluționării contestației administrative a fost impusă de sesizarea organelor penale, existând suspiciunea de săvârșire a unor infracțiuni. Faptul că cercetarea penală nu este încă realizată definitiv nu se poate imputa organelor de control fiscal și nu afectează nelegalitatea deciziilor acestora. Art. 214 alin.1 lit.c) Cod pr.fiscală permite suspendarea soluționării contestației administrative dacă există indiciile săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea înrâurire hotărâtoare asupra soluției administrative, fiind fără relevanță că infracțiunea respectivă a fost săvârșită de angajații societății controlate. Declararea ca reale sau fictive a operațiunilor comerciale analizate în actul de control are o influență hotărâtoare asupra soluției administrative, întrucât influențează TVA deductibilă și profitul impozabil al agentului economic.

Operațiunile comerciale în care a fost implicată și reclamanta nu au avut un conținut economic, neputându-se dovedi legalitatea provenienței materialului lemnos ce a făcut obiectul tranzacțiilor. Reclamanta a dedus TVA aferentă facturilor respective, astfel că se impune a se stabili dacă a fost săvârșită infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Totodată, cu ocazia controlului fiscal, au fost descoperite facturi fiscale suspecte a fi false întrucât partenerii comerciali ai reclamantei nu au fost identificați. De asemenea, reclamanta a înregistrat în contabilitate 67 facturi fiscale pentru aprovizionarea cu anumite bunuri supraevaluate în scopul deducerii TVA.

Toate situațiile de fapt sus arătate indică suspiciuni de săvârșire a mai multor infracțiuni de evaziune fiscală.

De altfel, în privința unor operațiuni comerciale ale reclamantei cu diverși parteneri a fost formulată o plângere penală și de către Garda Financiară

Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, acestea depunând la dosar dovezi ale sesizării organelor de cercetare penală, raportul de inspecție fiscală nr.10839/2007, decizia de impunere cu același număr, opinia expertului contabil asupra obligațiilor fiscale suplimentare stabilite în sarcina reclamantei prin actele fiscale amintite anterior, practică judiciară.

Examinând cererea reclamantei, instanța apreciază că aceasta este întemeiată în privința ANAF

Astfel, la solicitarea DIICOT - Biroul Teritorial Argeș, DGFP Aae fectuat un control la reclamantă, control în urma căruia a întocmit raportul de inspecție fiscală și, ulterior, decizia de impunere nr.10839/2007 prin care reclamanta a fost obligată să plătească datorii fiscale suplimentare ca urmare a tranzacțiilor comerciale efectuate în perioada 2004-2006.

Împotriva deciziei de impunere fiscală reclamanta a formulat contestație administrativă, contestație a cărei soluționare a fost suspendată de ANAF prin decizia nr.224/7.08.2007, în temeiul art.184 alin.1 lit. a din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.

Organul de soluționare a contestației administrative a reținut că reclamanta a încheiat facturi fiscale privind achiziționarea diferitor cantități de de stejar, fără ca aceste bunuri să fie regăsite faptic în gestiunea societății. Unele dintre societățile cu care reclamanta a avut relații comerciale consemnate scriptic în facturile fiscale fie nu au livrat mărfuri către reclamantă, fie au fost radiate, fie au folosit facturi ce nu au fost ridicate de la unități autorizate, fie nu au fost identificate la sediile lor declarate, fie nu figurează în baza de date a DGFP

Pentru aceste constatări de fapt, DGFP Aas esizat organele de urmărire penală.

ANAF Bam ai reținut în decizia contestată în speță că între debitele fiscale suplimentare stabilite în sarcina reclamantei și stabilirea caracterului infracțional al faptelor există o strânsă interdependență de care depinde soluționarea contestației administrative, existând suspiciuni cu privire la realitatea operațiunilor comerciale efectuate de reclamantă, întrucât furnizorii nu au prezentat documentele legale de însoțire a mărfurilor.

Curtea apreciază însă că soluționarea contestației administrative formulate de reclamantă nu este impietată în vreun fel de demararea și continuarea cercetărilor penale, organul fiscal având toate elementele pentru a stabili întinderea obligațiilor fiscale suplimentare ale reclamantei.

Astfel, în măsura în care DGFP Aap utut stabili întinderea respectivelor obligații fiscale, în aceeași măsură și ANAF B poate verifica legalitatea și temeinicia sumelor impuse reclamantei și poate soluționa contestația administrativă formulată de aceasta.

Suspiciunea săvârșirii unor infracțiuni în legătură cu tranzacțiile comerciale în care a fost implicată și reclamanta nu are nicio justificare în a dispune suspendarea soluționării contestației administrative, întrucât organele fiscale au toate elementele pentru a stabili existența unor obligații fiscale suplimentare, ceea ce, de altfel, au și făcut.

Prin urmare, câtă vreme organele fiscale, independent de constatarea de către organele abilitate a caracterului infracțional a vreuneia dintre faptele în care a fost implicată și reclamanta, au ajuns la concluzia că operațiunile comerciale efectuate de aceasta nu sunt întru-totul legale și, ca atare, se impune plata unor datorii fiscale suplimentare, înseamnă că pot să soluționeze și contestația administrativă formulată de către reclamantă, independent de cercetările penale ce se efectuează sau urmează a fi efectuate și asupra reclamantei.

Pentru motivele sus expuse, Curtea apreciază că decizia nr.224/2007 emisă de ANAF este nelegală și că ANAF are toate elementele pentru soluționa contestația administrativă, săvârșirea vreunei infracțiuni de către reclamantă ori reprezentanții acesteia ori de către alte persoane în tranzacțiile cu reclamanta neavând o înrâurire asupra constatărilor de fapt ale DGFP A supuse examinării ANAF și asupra întinderii obligațiilor fiscale suplimentare.

Curtea nu va reține motivul invocat de reclamantă constând în facultatea organului fiscal de a suspenda soluționarea contestației și nu în obligația ei, întrucât pârâta ANAF a dispus suspendarea soluționării contestației administrative tocmai valorificând facultatea acordată de lege.

În privința DGFP A, Curtea urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia având în vedere că, în speță, nu se pune în discuție legalitatea și temeinicia actelor emise de această pârâtă și că anularea deciziei nr.224/2007 emisă de ANAF nu are efecte asupra actelor fiscale emise de DGFP

Pentru cele expuse, Curtea va respinge acțiunea reclamantei față de DGFP cu motivarea sus arătată și va admite acțiunea față de ANAF, anulând decizia acesteia și obligând-o să soluționeze contestației administrativă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE, invocată de pârâtă, și respinge acțiunea reclamantei față de A, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite contestația formulată de reclamanta - - SRL, cu sediul în, str. -, -. A,. 2,. 17, Județul A, împotriva Deciziei nr. 224/07.08.2007 emisă de B, în contradictoriu cu pârâtaAGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ,cu sediul în B, sector 5,-.

Anulează decizia nr.224/7.08.2007 și obligă pe pârâtă să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamantă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

08.04.3008

Red.

EM/5 ex.

Președinte:Corina Georgeta Nuță
Judecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Sentința 47/2008. Curtea de Apel Pitesti