Contestație act administrativ fiscal. Decizia 482/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 482/CA
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenții reclamanți - MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 810/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - COMUNA PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul C, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenții reclamanți av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, pentru intimații pârâți a răspuns av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Pentru recurenții reclamanți av. depune la dosar înscrisuri, contract de asistență juridică nr. 116/29.04.2005, adresa nr. 57702/4.05.2005 cu care face dovada calității de reprezentant al recurenților.
Avocat pentru intimații pârâți depune la dosar înscrisuri, respectiv copia acțiunii depusă la Judecătoria Constanța prin care solicită rectificarea încheierilor de intabulare nr. 2565/13.02.2006, 2564/13.02.2006, adresa nr. 3137/18.05.2005, emisă de OCPI C, Hotărârea nr. 475/24.08.1992 privind numirea comisiei de recepție pentru obiectivul investiție "teritorii în Portul C Sud realizate prin utilizarea materialelor rezultate din excavațiile de la Dunăre Marea Neagră și Decretul nr. 195/17 iulie 1982 privind atribuirea unui port maritim.
Un exemplar de pe aceste înscrisuri comunică recurenților prin apărătorul ales.
Pentru recurenții reclamanți apărătorul ales nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru studiul înscrisurilor. Arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Pentru intimații pârâți av. de asemenea arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenții reclamanți av. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii cererii și să se dispună grănițuirea teritoriilor celor două unități administrativ teritoriale pe linia de hotar stabilită conform variantei de delimitare cadastrală a unității Administrativ teritoriale a Municipiului C realizată de SC 2001 SRL așa cum aceasta este prevăzută în cadrul secțiunii "descrierea traseului hotarului dintre teritoriul administrativ C cu teritoriul administrativ ". Solicită a fi reținută varianta de grănițuire în care Portul C Sud - este inclus în teritoriul administrativ al Municipiului
Susține motivele de recurs arătând în esență că, instanța de fond, deși nu o spune tranșant a reținut faptul că în prezent, în ceea ce privește cele două unități administrativ teritoriale, nu există o lege organică prin care să se dispună asupra delimitării teritoriale. Se motivează că - sub un prim aspect - caracterul nefondat al cererii prin prisma prevederilor art. 22 din legea nr. 215/2001. Considerentele instanței de fond pe marginea acestui text nu își au locul deoarece prin cerere reclamanții nu au urmărit/dorit o modificare a limitelor teritoriale ci a dorit stabilirea/trasarea acestora. Reclamanții nu au solicitat modificarea limitelor teritoriale ci a urmărit doar corecta stabilire a acestora, conform situației de fapt și normelor legale în vigoare, cu observarea evoluției în timp a delimitării administrativ teritoriale.
În opinia reclamanților instanța de fond ar fi trebuit să verifice care dintre părțile litigante are un drept mai bine caracterizat asupra terenului litigios din punct de vedere al evoluției în timp și prin prisma actelor normative aplicabile. Cât timp deci în cauză obiectul cererii nu l-a constituit modificarea limitelor teritoriale ci doar stabilirea limitelor teritoriale, prevederile art. 22 din Legea nr. 215/2001 nu sunt de aplicabilitate. Astfel, așa cum s-a reținut de către instanța de fond, ne aflăm în prezența unui vid legislativ, nefiind reglementată prin lege organică delimitarea teritorială și a celor două unități administrativ teritoriale. Instanța de fond trebuia ca reținând norma ce reglementează o situație similară invocată - grănițuirea art. 584 Cod civil, să aplice la speță această prevedere legală, desigur în concurs și cu celelalte temeiuri de drept în materie invocate de reclamanți. S-ar fi impus interpretarea prin analogie, dat fiind că în cauză sunt pe deplin îndeplinite cerințele pentru a se putea recurge la analogie.
În ceea ce privește prevederile art. 73 alin.3 lit."o" din Constituție, solicită să se rețină ca și argument al inaplicabilității la speță a acestor dispoziții este faptul că instanța nu a avut de soluționat o cerere prin care reclamanții doreau organizarea teritoriului sau modificarea organizării teritoriului, ci se dorea tocmai stabilirea cu precizie a limitelor teritoriale, chestiune care nu implică o modificare.
Pârâții au apreciat că reclamanții nu justifică un drept de proprietate sau un alt drept real pentru a promova o astfel de acțiune, varianta de delimitare cadastrală a unității administrativ teritoriale a Municipiului C realizată de SC 2001 SRL neputând fi asimilată unui titlu de proprietate. Trebuie remarcată împrejurarea că dreptul de proprietate învederat de către reclamantă asupra zonei litigioase nu este un drept de proprietate comun, ci acesta suferă ambele nuanțări. Este cunoscut că proprietatea unei unități administrativ teritoriale poate fi publicată sau privată constituind deci domeniul public sau privat al unității administrativ teritoriale. Cât privește chestiunea organizării unei noi delimitări teritoriale și cum că acesta ar fi finalitatea urmărită prin acțiune. Învederează că în prezent între cele două unități administrativ teritoriale nu există o delimitare prin lege.
Față de motivele expuse pe larg în cererea de recurs solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.Cu cheltuieli de judecată fond și recurs.
Având cuvântul pentru intimații pârâți av. solicită respingerea recursului declarat de reclamanți ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
În ce privește obiectul acțiunii arată că acesta a fost în mod corect reținut de instanța de fond, grănițuirea conform variantei de delimitare cadastrală a unității administrativ teritoriale a Municipiului Instanța de fond nu a apreciat în sensul că prin grănițuire se tinde la delimitarea administrativ-teritoriale sau la modificarea unei delimitări existente astfel încât critica nu este fondat.
În ce privește temeiul de drept, față de obiectul cererii de chemare în judecată - grănițuire, apreciază că instanța în mod corect a reținut că temeiul de drept îl reprezintă art. 584 Cod civil. Toate celelalte acte normative, la care fac referire recurenții, nu reprezintă altceva decât dreptul substanțial aplicabil speței.
În ce privește regimul juridic al teritoriului Portului C - Sud, intimații consideră că acesta aparține domeniului public al Statului Român, aflat în concesiunea CN SA
Apreciază că aparența dreptului este în favoarea intimaților, sens în care solicită respingerea recursului declarat de reclamanți ca nefondat.
În completare arată că există în fază de proiect la. un ordin pentru aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor de delimitare și marcare a hotarelor unităților administrativ teritoriale. Depune la dosar în copie proiectul de ordin.
Pentru recurenții reclamanți solicită să nu fie primite la dosar astfel de înscrisuri, nu i-au fost comunicate. Atât timp cât nu a fost publicat în Monitorul Oficial un astfel de act nu poate produce efecte.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față
1.Obiectul litigiului și părțile din proces.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. 4685/2005 din data de 05.05.2005 reclamanții Municipiul C prin Primar și Consiliul Local al Municipiului C au solicitat în contradictoriu cu pârâții Comuna prin Primar și Consiliul Local al Comunei să se dispună grănițuirea teritoriilor celor două unități administrativ teritoriale pe linia de hotar stabilită conform variantei de delimitare cadastrală a unității administrativ teritoriale a Municipiului C, realizată de către SC 2001 SRL.
În motivarea cererii s-a arătat că în vederea introducerii cadastrului general, atât Municipiul C cât și Comuna au demarat operațiunile necesare conform Ordinului nr. 534/2001.
Au mai arătat reclamanții că procesul de delimitare teritorială nu a putut fi, însă, finalizat motivat de divergențele teritoriale relative la apartenența portului C - Sud situație în care s-a procedat la întocmirea a două variante de delimitare conform susținerilor fiecărei unități administrativ teritoriale.
Reclamanții au mai arătat că terenul în litigiu aparține administrativ Municipiului C și nu Comunei întrucât titlul său îl constituie Legea nr. 2/1968 care datorită abrogării parțiale, nu conține prevederi relative la întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor celor două unități administrative.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 584 civil.
În dovedirea cererii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și expertiza topografică.
Prin Sentința civilă nr.768 din data de 18.01.2006 Judecătoria Constanțaa admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța - secția contencios administrativ și fiscal, reținându-se că litigiul presupune delimitarea domeniului public respectiv zona Portului C Sud.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța secția comercială sub nr. 1182/COM/2006.
Prin încheierea din data de 11.04.2006 secția comercială a Tribunalului Constanțaa dispus scoaterea cauzei de pe rol și înregistrarea acesteia la un complet specializat de contencios administrativ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - secția contencios administrativ și fiscal sub nr. 269/CA/2006 (-) din data de 05.05.2006.
2.Hotărârea tribunalului
Prin Sentința civilă nr. 810/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost respinsă atât excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâți cât și cererea formulată de reclamanții Municipiul C prin Primar, Consiliul Local C în contradictoriu cu Comuna prin Primar și Consiliul Local al comunei.
Instanța a reținut că reclamanții își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 2/1968 și astfel justifică un drept real pentru a solicita grănițuirea unităților administrativ teritoriale vecine.
În raport de aceste dispoziții instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâți.
În ceea ce privește fondul cererii instanța a reținut că reclamantul Municipiul C și pârâta Comuna au demarat operațiunile necesare realizării cadastrului general conform Ordinului nr. 534/2001 și au întocmit planuri de delimitare teritorială ce au fost întocmite de SC 2001 SRL ambele părți considerând că portul C Sud- le aparține din punct de vedere administrativ.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză și răspunsul la obiecțiunile formulate, instanța a reținut că părțile nu au putut prezenta acte normative sau planuri de situație ale hotarului dintre cele două unități administrative în perioada 1968-1989.
Prin art. 9 din Legea nr. 2/1968 au fost stabilite nitățile administrativ-teritoriale, denumirea și componența lor, municipiile și orașele reședințe de județe, precum și satele reședințe de comune, fără a stabili semnele de hotar și suprafețele fiecărei unități administrativ teritoriale.
Prin Decizia nr. 71/11.02.1991 a Prefectului Județului C s-a aprobat planul urbanistic general și suprafața de 5957,40 ha. a municipiului C cu, fără a se realiza delimitarea liniilor de hotar ci doar întocmirea unei schițe de către SC SA
Prin Hotărârea nr. 31/01.04.1997 Consiliul Local Cah otărât includerea în intravilanul municipiului Cas uprafeței de 727,16 ha teren aferent portului C și C Sud.
Din Sentința civilă nr. 136/CA/16.03.2005 instanța a reținut că societățile care desfășoară activități în incinta Portului C Sud sunt arondate fiscal și plătesc impozitele și taxele Comunei.
Față de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 care stabilesc că numai prin lege se determină delimitarea comunelor, orașelor, județelor, tot prin lege se poate modifica delimitarea anterioară, cu cerința consultării prealabile prin referendum a cetățenilor, s-a apreciat că instanța nu are nici competența de a schimba conținutul legii sau a altor acte normative care reglementează această problemă și nici nu are calitatea de a constata inaplicabilitatea unui asemenea act normativ.
Obiectul pricinii, așa cum a fost formulat și cu care instanța a fost investită, nu intră în sfera de jurisdicție a instanțelor judecătorești, organizarea administrativ-teritorială și delimitarea administrativă a localităților sunt atribute care aparțin în exclusivitate puterii legislative și executive.
Potrivit art. 584 cod civil grănițuirea este o acțiune petitorie deoarece are ca scop delimitarea proprietăților învecinate.
Chiar dacă s-ar trece peste aceste aspecte de ordin legal, instanța reține că reclamanții nu au dovedit în condițiile art. 1169 civ. că sunt îndeplinite condițiile pronunțării unei sentințe de grănițuire, respectiv aceștia nu au dovedit că s-au stabilit printr-o lege organică hotarele Municipiului C și că s-a delimitat suprafața municipiului de cea a localităților învecinate. Reclamanții au dovedit numai întinderea suprafeței municipiului C și a stațiunii, nu și semnele de hotar.
3. Recursul
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții Municipiul C și Consiliul Local C, care au criticat-o fără a indica și încadra în drept motivele care atrag nelegalitatea acestei hotărâri potrivit art.304 din Codul d e procedură civilă, expunându-se doar argumentele pentru care apreciază că tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală și anume:
- Instanța a reținut greșit obiectul cererii și ca atare invocarea dispozițiilor art.22 din Legea nr. 215/2001 și art.73 al.3 lit.o din Constituție este eronată, textele nefiind aplicabile speței deoarece nu s-a urmărit o modificare a limitelor teritoriale ci s-a dorit o stabilire/trasare a acestora conform situației de fapt și normelor legale în vigoare, cu observarea evoluției în timp a delimitării administrativ teritoriale.
- Instanța ar fi trebuit să se preocupe a verifica care dintre părțile litigante are un drept mai bine caracterizat asupra terenului litigios, din punct de vedere al evoluției în timp și prin prisma actelor normative aplicabile
- Este real că suntem în prezența unui vid legislativ, nefiind reglementată prin lege organică delimitarea teritorială a celor două unități administrative, însă instanța era ținută a rezolva problema supusă atenției prin analogie cu dispozițiile art.584 din Codul civil nu să refuze invocând că litigiul nu este de competența instanțelor judecătorești
- pe fondul cererii se solicită a se renunța la ideea asimilării cererii cu o simplă grănițuire întemeiată în drept exclusiv pe art.584 din Codul civil
Pârâții legal citați au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului motivat de următoarele:
- în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată se apreciază că a fost reținut corect de instanță ca fiind grănițuire și că indiferent de finalitatea dorită - instituirea unei delimitări administrativ teritoriale sau modificarea unei delimitări existente - incidența dispozițiilor art.22 din Legea nr. 215/2001 este de necontestat deoarece textul de lege face referire la ambele ipoteze
- raportat la temeiul de drept, față de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt incidente dispozițiile art.584 din Codul civil, celelalte acte normative la care fac referire recurenții nu reprezintă decât dreptul substanțial aplicabil speței
- nu se poate susține existența unei denegări de dreptate atât timp cât tribunalul a soluționat cauza iar faptul că la pronunțarea hotărârii au fost avute în vedere prevederi legale pe care recurenții nu le consideră aplicabile speței nu echivalează cu un refuz de a judeca
- referitor la regimul juridic al teritoriului portului C Sud acesta aparține domeniului public al Statului Român aflat în concesiunea CN SA C și până la rezolvarea litigiului trebuia inclus provizoriu în cartea funciară a comunei
4. Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă prevăd că:
"Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate:
9. când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii;"
Obiectul cererii de chemare în judecată este fără putință de tăgadă grănițuirea, iar temeiul de drept care stă la baza unei astfel de acțiuni în sens procesual îl constituie art.584 din Codul civil care prevede că " orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa", în timp ce celelalte acte normative la care fac referire recurenții reprezintă dreptul material aplicabil speței.
Operațiunea în sine constă în verificarea titlurilor de proprietate, măsurarea celor două fonduri și delimitarea lor prin punerea semnelor de hotar, în condițiile în care nu au existat vreodată sau au fost mutate.
Neînțelegerile dintre cele două părți au apărut o dată cu operațiunile demarate în vederea realizării cadastrului general conform Ordinului nr. 534/2001, deși în prealabil se impunea delimitarea celor două unități administrativ teritoriale și apoi înscrierea în cartea funciară, fiind întocmite planuri de delimitare teritorială de către SC 2001 SRL.
Litigiul vizează suprafața de teren ocupată de portul C Sud care aparține domeniului public al Statului Român (acesta nefiind parte în proces pentru a-și exprima opinia față de cererea reclamanților) aflat în concesiunea CN SA C, port înființatîn anul 1982prin utilizarea materialelor rezultate din excavațiile de la Dunăre - Marea Neagră.
În atare situație, invocarea ca temei de drept substanțial, care să întărească demersul reclamanților în cererea de grănițuire, a unor acte normative anterioare acestui moment, nu poate fi avut în vedere de instanță.
În speță nu s-a demonstrat că între cele două unități administrativ teritoriale, așa cum există eleurmare înființării comunei(desprinsă de ), există o delimitare teritorială legală și că pârâții ar fi nesocotit-o, impunându-se deci trasarea semnelor de hotar și intrarea astfel în legalitate conform variantei de expertiză agreată de reclamanți.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză și răspunsul la obiecțiunile formulate, instanța a reținut că părțile nu au putut prezenta acte normative sau planuri de situație ale hotarului dintre cele două unități administrative în perioada 1968-1989.
În realitate între cele două unități administrativ teritoriale nu există neînțelegeri cu privire la identificarea și măsurarea parcelelor de teren ci se urmărește de către reclamanți ca prin hotărâre judecătorească să se consființească cele menționate în anul 2006 în cartea funciară, și anume la înscrierea portului C Sud - în partida municipiului C, situație contestată de către pârâți.
Prin art. 9 din Legea nr. 2/1968 au fost stabilite nitățile administrativ-teritoriale, denumirea și componența lor, municipiile și orașele reședințe de județe, precum și satele reședințe de comune, fără a stabili semnele de hotar și suprafețele fiecărei unități administrativ teritoriale.
Reclamanții susțin că nu au urmărit modificarea limitelor teritoriale ci doar corectastabilirea acestora, ceea ce în realitate echivalează cu delimitarea teritoriului celor două unități administrativ locale, în condițiile recunoscute ale inexistenței unui act normativ care să stabilească în prealabil care sunt suprafețele deținute, liniile de hotar, motiv pentru care dispozițiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 sunt aplicabile speței.
rt.73 alin.3 lit."o" din Constituție statuează că organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală, se reglementează prin lege organică.
Dispozițiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 prevăd că elimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege și orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
Curtea conchide că în mod corect tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor mai sus citate din interpretarea cărora rezultă că delimitarea unităților administrativ-teritoriale, care implică stabilirea limitelor teritoriale înlăuntrul cărora ființează și își exercită competențele autoritățile publice, este de atributul puterii legislative, care numai prin lege organică o poate reglementa.
În raport de cele reținute curtea apreciază că nu se poate susține existența unei denegări de dreptate atât timp cât tribunalul a soluționat cauza iar faptul că la pronunțarea hotărârii au fost avute în vedere prevederi legale pe care recurenții nu le consideră aplicabile speței nu echivalează cu un refuz de a judeca.
Concluzionând, curtea reține că hotărârea tribunalului este legală și temeinică, criticile aduse de recurenți nefiind de natură a atrage modificarea acesteia motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți - MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 810/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - COMUNA PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 15 Octombrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud.fond - (red.)
Tehnored.dec.jud. /2 ex.
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis, Elena Carina Gheorma
