Contestație act administrativ fiscal. Încheierea 489/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
ÎNCHEIERE CIVILĂ nr. 489/2008
Ședința publică de la 11 iunie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare acțiunea în contencios formulată de către reclamanta - & - SRL în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU din cadrul MINISTERULUI MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat din cadrul Baroului C, în reprezentarea intereselor reclamantei, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentanta reclamantei depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru de 14 lei și timbrul judiciar de 0,30 lei pentru acțiunea introductivă și pentru cererea de suspendare, aspect față de care instanța constată că acțiunea și cererea de suspendarea sunt legal timbrate la acest termen.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, iar la data de 3 iunie 2008 s-a înregistrat întâmpinare din partea pârâtei.
Curtea comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta reclamantei, relevându-se faptul că a fost invocată excepția necompetenței materiale Curții de Apel Cluj.
Acordându-i-se cuvântul reprezentantei reclamantei asupra competenței de soluționare a cauzei, aceasta relevă faptul că, de principiu, consideră că pentru soluționarea prezentei cauze este competent Tribunalul Maramureș, însă, având în vederea soluția pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, soluție menținută în ceea ce privește competența de către Înalta Curte de Casație și Justiție, consideră că totuși excepția ar trebui respinsă și reținută cauza pentru judecare la această instanță, respectiv Curtea de Apel Cluj.
Reprezentanta reclamantei relevă instanței faptul că a achitat cauțiunea pentru suspendarea executării, fiind în posesia recipisei de consemnare a acesteia, însă instanța reamintește părții că excepția de ordine publică invocată prin întâmpinare are prioritate față de aspectele legate de cererea de suspendare și de fondul cauzei.
Curtea, după deliberare, reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, urmând, ca în măsura în care va fi respinsă această excepție, să se fixeze termen cât mai scurt pentru judecarea suspendării.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 09.05.2008, reclamanta " & - " BMa solicitat, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU din cadrul MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE, nularea următoarelor acte: 1. decizia de impunere înregistrată la Administrația Fondului Pentru Mediu sub nr. 23.239/21.12.2007; 2. Raportul de Inspecție ce a stat la baza deciziei de impunere atacate, încheiat la data 21.12.2007 și înregistrat la Administrația Fondului Pentru Mediu sub nr. 23.238/2007; 3. Decizia nr. 37/26.03.2008 prin care s-a răspuns la contestația formulata de către reclamanta " & -" împotriva deciziei de impunere și a raportul de inspecție mai sus menționate.
De asemenea, s-a solicitat suspendarea oricărui act de executare împotriva reclamantei, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii, precum și obligarea pârâtei Administrația Fondului pentru Mediu la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare s-a arătat că în toamna anului 2007, referenții de specialitate au efectuat o inspecție fiscală privind modul de evidențiere, calcul și virare a obligațiilor " & -" față de bugetul fondului pentru mediu.
Ca urmare a acestei inspecții, Administrația Fondului de Mediu a întocmit aportul de inspecție din data de 21.12.2007 și ecizia de impunere nregistrată la Administrația Fondului Pentru Mediu sub nr. 23.239/21.12.2007.
Din cuprinsul acesteia reiese că, în opinia inspectorilor, reclamanta datorează fondului de mediu suma de 239.704 lei, calculată pentru perioada 7 iunie 2002 - 31 decembrie 2003.
Reclamanta considerând că întregul raport de inspecție întocmit de către inspectorii Administrației Fondului de Mediu este nelegal și neîntemeiat, iar concluziile acestuia se datorează unei grave erori comise atât cu privire la temeiul legal invocat cât și cu privire la interpretarea textului legal aplicabil, formulat si depus in termen la Administrația Fondului pentru Mediu o contestație împotriva raportului de inspecție din data de 21.12.2007 si deciziei de impunere nr. 23.239/2007.
Contestația a fost respinsă prin decizia nr. 37 din 26.03.2008.
Astfel, fiind întrunite condițiile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004 cu privire la îndeplinirea procedurii prealabile, reclamanta a introdus prezenta acțiune în anulare solicitând admiterea petitelor formulate, apreciind că organele de control au interpretat și aplicat în mod eronat prevederile legale invocate, respectiv Legea nr. 73/2000, nr.OUG 93/2001, Legea nr. 293/2002.
În esență, în susținerea acțiunii s-a relevat că actele de impunere au fost întocmite de către un organ necompetent, toate creanțele aferente anului 2002 sunt prescrise, iar reclamanta nu datorează cota de 3 % prev. de art. 8 alin. 1 lit. d Legea nr. 73/2000 pentru ambalaje exportate.
Prin întâmpinare, pârâta s-a opus admiterii acțiunii, menținând poziția exprimată în cuprinsul deciziei nr. 37/2008, invocând cu prioritate, excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei de către Curtea de Apel Cluj.
Analizând această excepție, în conformitate cu prev. art. 188.pr.fiscală și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea urmează aoa dmite, cu luarea în considerare și a disp. art. 137 alin. 1 și art. 158, 159.pr.civ. pentru următoarele motive:
În urma controlului concretizat prin raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 23.238/21.12.2007, Administrația Fondului pentru Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor a emis decizia de impunere nr. 23.239/21.12.2007 ( 9 -10), pentru suma totală de 239.704 lei din care 98.721 lei, cu titlu de obligații de plată la fondul de mediu pentru perioada 7.06.2002 - 31.12.2003 și 140.983 lei, majorări de întârziere.
Conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Din analiza acestui text legal rezultă că competența materială de fond, care este de ordine publică, a fost reglementată de lege în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului ilegal în sistemul administrației publice (autorități centrale/locale), respectiv valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale ce face obiectul actului administrativ contestat, pragul stabilit fiind de 500.000 RON.
În consecință, există două tipuri de competență, în funcție de obiectul actului administrativ, iar dacă acesta este un impozit, taxă, competența se stabilește după valoare, iar nu după poziționarea organului emitent.
Astfel, chiar dacă actul de impunere a fost emis de către o autoritate publică situată la nivel central, dar litigiul are ca obiect o valoare mai mică de 500.000 RON, competența va aparține tribunalului, iar nu curții de apel.
Văzând și faptul că decizia de impunere a fost întocmită pentru suma totală de 239.704 lei, urmare a admiterii excepției de necompetență materială, competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ introdusă de reclamanta " & -" va fi declinată în favoarea Tribunalului Maramureș, văzând și disp. art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Pentru a dispune astfel, instanța a luat în considerare și faptul că dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 sunt de ordine publică, iar decizia pronunțată de către prin care a fost admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 242/2008, din dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, însă nu pentru considerente referitoare la competență, nu este în măsură să le înlăture.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta " & -" împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU din cadrul MINISTERULUI MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE, în favoarea Tribunalului Maramureș.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./4 ex./19.06.2008.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
