Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 488/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 488/2008

Ședința publică de la 11 iunie 2008

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Mirela Budiu

GREFIER: - -

S-a aluat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, cu delegație de reprezentare la dosar, în reprezentarea intereselor reclamantei, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 alineat 2 Cod procedură civilă.

Reprezentantul reclamantei depune la dosar copia certificatului de deces al martorului - și invederează instanței faptul că martora este imobilizată la pat și nu se poate deplasa, motiv pentru care depune o adeverință medicală din care rezultă starea de sănătate a acesteia.

Totodată mai relevă faptul că, luând legătura cu reclamanta, aceasta i-a relatat că nu mai cunoaște alte persoane care să aibă cunoștință despre perioada și condițiile refugiului reclamantei, iar în esență solicită ca instanța să se pronunțe prin prisma actelor depuse la dosarul cauzei.

Față de dispozițiile instanței de la termenul anterior, potrivit căreia reprezentantul reclamantei a fost obligat să depună sentința civilă prin care i s-a recunoscut martorei calitatea de refugiat, acesta invederează instanței că nu a intrat în posesia sentinței, motiv pentru care instanța va lua această sentință din programul Ecris.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, excepții de invocat, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a cauzei.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii, anularea hotărârii contestate și acordarea reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, fără cheltuieli de judecată. Consideră că a fost dovedită calitatea de refugiat prin declarațiile autentice depuse la dosar, iar Curtea de APEL CLUJa recunoscut martorei statutul de refugiat.

CURTEA:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 8.04.2008, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr. 22.747 din data de 19.02.2008 emisă de pârâtă, cu consecința obligării acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât soțul său a fost nevoit să se refugieze în cursul lunii septembrie a anului 1940, împreună cu părinții săi, motive etnice, din localitatea T în C, unde au stat până în luna martie a anului 1945, dovedind această situație prin acte de stare civilă și declarațiile de martori, autentificate de notarul public.

Ca atare, solicită recunoașterea drepturilor conferite de lege, în calitate de soție supraviețuitoare a unei persoane care a fost nevoită să se refugieze, arătând că nu s-a recăsătorit ulterior decesului numitului.

Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii reclamantei.

Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 4.09.2006, sub nr. 62.650, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de soț supraviețuitor al unui refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.

Prin hotărârea nr. 22.747 din data de 19.02.2008, pârâta respinge cererea reclamantei apreciind că nu sunt acte suficiente pentru a se dovedi susținerile acesteia pentru încadrarea în situațiile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Probele existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor - și ( 22), acesteia din urmă fiindu-i recunoscut statutul de refugiat, conform sentinței civile nr. 405/5.05.2008, din dosar nr- al Curții de APEL CLUJ ( 32-36 ), atestă împrejurarea că soțul reclamantei împreună cu părinții săi s-au refugiat din localitatea de domiciliu, urmare a persecuțiilor etnice instituite, într-o altă localitate, în luna octombrie 1940,reîntoarcerea având loc în cursul lunii aprilie 1945.

În vederea administrării nemijlocite a probei cu martori, instanța, făcând aplicarea prev. 129 alin. 5 teza finală pr.civ. a dispus, din oficiu, prin încheierea din 14.05.2008, administrarea probei testimoniale, ocazie cu care s-a învederat instanței că martorul - a decedat, fiind depus în acest sens certificatul de deces ( 31 ).

De asemenea, la termenul de astăzi, s-a depus la dosar o adeverință medicală care atestă imposibilitatea de deplasare a martorei, relevându-se și împrejurarea că, dat fiind intervalul mare de timp scurs de la acele evenimente, reclamanta nu este în măsură să indice o altă persoană care are cunoștință despre refugiul său, motiv pentru care Curtea a făcut aplicarea prev. art. 188 alin. 3.pr.civ.

În aceste condiții, instanța urmează a analiza cererea reclamantei prin prisma înscrisurilor depuse de reclamantă în susținerea cererii prin care a solicitat acordarea statutului de refugiat, constatând că declarațiile autentice ale celor doi martori sunt pertinente, arătând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.

Mai mult, Curtea de APEL CLUJ, prin sentința civilă nr. 405/5.05.2008, din dosar nr-, a recunoscut martorei statutul de persoană refugiată, iar în aceste condiții, prin hotărârea atacată se încalcă principiul nediscriminării, consacrat prin art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care presupune interzicerea aplicării unui tratament diferențiat unor persoane aflate în aceeași situație, fără ca pentru aceasta să fie invocată vreo justificare rezonabilă și obiectivă.

Or, în condițiile în care martorei i s-a recunoscut de către o instanță judecătorească statutul de refugiat, fiind atestată ca localitate de domiciliu T, iar ca teritoriu de refugiu localitatea C, aceleași cu cele la care face trimitere reclamanta, nu se oferă nici un argument care ar fi de natură să susțină legalitatea actului contestat.

Susținerile din întâmpinare nu pot fi reținute, întrucât se face o confuzie în ceea ce privește solicitarea concretă a reclamantei.

De asemenea, trebuie amintit că pârâta nu a făcut dovada unor demersuri întreprinse împotriva martorilor, în urma cărora aceștia să fie sancționați pentru lipsa lor de sinceritate și, cu atât mai puțin, a unor măsuri concrete care s-ar fi luat, urmare a acestor măsuri.

În acest context, poziția din întâmpinare apare ca fiind pur speculativă, fără a fi susținută printr-un suport probatoriu ce ar putea fi opus reclamantei.

În considerarea celor expuse anterior, Curtea în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va admite acțiunea reclamantei și va dispune anularea hotărârii nr. 22.747 din data de 19.02.2008 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să acorde reclamantei drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 începând cu data de 1 octombrie 2006, pentru perioada 15.10.1940-06.03.1945.

Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare perioada de refugiu atestată prin sentința civilă nr. 405/5.05.2008, din dosar nr- al Curții de APEL CLUJ pentru martora, precum și faptul că, prin Hotărârea din 6 decembrie 2007 în cauza Beian împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că ractica p. neunitară este în sine contrară principiului siguranței publice, care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în T, str. -. -, nr. 45, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și, pe cale de consecință:

Dispune anularea hotărârii nr. 22.747/19.02.2008 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 - soț supraviețuitor al unei persoane care a avut calitatea de refugiat - în perioada 15.10.1940 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2006.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 iunie 2008.

JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - -

Președinte:Mirela Budiu
Judecători:Mirela Budiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 488/2008. Curtea de Apel Cluj