Contestație act administrativ fiscal. Decizia 507/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 507/R-Cont

Ședința publică din 08 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător

JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu

JUDECĂTOR 3: Dumitru

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, cererea de revizuire formulată de, domiciliat în Cîmpulung,-, -9,.C,.14, județul A împotriva deciziei nr.1089/R-C din 21 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI -Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, intimată fiindDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru revizuient în baza împuternicirii avocațiale de substituire de la dosar, lipsă fiind intimata.

Procedura, legal îndeplinită.

Cererea este legal timbrată, prin anularea chitanței nr. -/10.02.2009, în sumă de 10,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a atașat dosarul - al Tribunalului Argeș - Secția Civilă - Complet Specializat Contencios Administrativ și Fiscal.

Avocat, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză. Solicită amânarea pronunțări pentru a depune la dosar concluzii scrise.

Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia pe fond.

Avocat, având cuvântul pentru revizuient, solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, pentru motivele expuse pe larg în scris și pe care le susține oral în ședință publică.

CURTEA

La 10.04.2009, a formulat cerere de revizuire invocând motivul prevăzut de art.322 pct.2 Cod pr.civilă, sub motiv că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.

Se arată că acțiunea a avut ca obiect obligația de a face, respectiv să oblige pârâta să înainteze contestația împotriva deciziei nr.105/3.10.2003 către Tribunalul Argeș și nu declinarea de competență din partea organului fiscal, așa cum reține Curtea de Apel.

Verificând cererea de revizuire se constată următoarele:

Prin decizia nr.1089/R-C/21 noiembrie 2008 Curții de APEL PITEȘTIa fost admis recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP), a fost modificată în tot sentința în sensul că pe fond a fost respinsă acțiunea.

Pentru a decide astfel, curtea a constatat că la 6.07.2007, a solicitat obligarea să înainteze contestația nr.42026/2003 la instanța competentă sub motiv că acesta a formulat contestație împotriva obligațiilor vamale stabilite prin actul vamal nr.212/20.06.2001, fiindu-i respinsă ca tardivă, prin decizia nr.105/2003; și că, ulterior, a formulat o altă contestație înregistrată sub nr.42026/2003, însă aceasta nu a fost înaintată organului competent spre soluționare.

Curtea a mai constatat că Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.289/CA/15.05.2008, a admis acțiunea și a obligat pârâta să înainteze instanței competente contestația înregistrată sub nr.42026 din 21.10.2003, reținând că reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei nr.105/3.10.2003 a, însă aceasta din urmă nu a făcut dovada modului de soluționare a acestei contestații; că la 01.06.2006 reclamantul a depus la Direcția Regională Vamală Con ouă contestație formulată împotriva actului constatator nr.212 din 20.06.2001, înregistrată sub nr.- din 01.06.2006 la Direcția Regională Vamală C, soluționată prin decizia nr.35 din 11.07.2006 de A, prin care a fost respinsă contestația ca lipsită de obiect, deoarece, anterior s-a emis decizia nr.105/3.10.2003.

Curtea a mai reținut că tribunalul, pentru a decide astfel a constatat că avea obligația să-și verifice competența materială și să trimită contestația nr.42026/2003 la instanța competentă; că, greșit organul administrativ fiscal s-a mulțumit să comunice reclamantului, cu adresa nr.42026 din 20.11.2003 că a înregistrat-o sub nr.42026 din 21.10.2003 și să-i indice că decizia cuprinde calea de atac ce se poate formula la Tribunalul Argeș; și că din adresă nu rezultă că i-a fost restituită contestația sau că aceasta a fost înaintată la tribunal.

Curtea a mai constatat că la 15.08.2008 Aad eclarat recurs, criticând soluția instanței de fond ca nelegală.

Verificând recursul, curtea a constatat că acesta este fondat, reținând că reclamantul a depus greșit contestația împotriva deciziei nr.105/3.10.2003 la. A, deși, potrivit dispoziției art.12 alin.1 din OUG nr.13/2001, pârâta a menționat în decizia nr.105/3.10.2003 calea de atac și organul competent să o soluționeze.

S-a mai reținut că în sarcina organului administrativ fiscal nu este prevăzută obligația acestuia de a-și declina competența și că este culpa intimatului că nu a cunoscut legea și nu a depus contestația la instanța competentă, deși o asemenea dispoziție era prevăzută expres în cuprinsul deciziei ce face obiectul cauzei; iar legea era clară și nu lăsa loc la interpretări. Cererea de revizuire nu este fondată.

Curtea constată că instanța de recurs s-a pronunțat asupra obiectului acțiunii.

Astfel, ea a constatat că, potrivit procedurii de contestare a deciziilor de impunere, și a deciziilor de soluționare a contestațiilor emise de organele administrativ fiscale, reglementată prin OUG nr-, aceste organe nu sunt ținute de obligația de a-și declina competența soluționării contestațiilor împotriva propriilor decizii la instanțele de contencios administrativ și că legea prevede clar care este instanța competentă să soluționeze plângerea împotriva deciziei de soluționare a contestației formulată împotriva actului de impunere financiar-fiscal, ca și instanța la care trebuie depusă plângerea (art.12).

De asemenea, curtea a mai observat și o contradicție în termenii utilizați de. Acesta a arătat că a formulat contestația nr.42026/2003 împotriva obligațiilor vamale și că după respingerea ei a mai formulat o altă contestație. Se observă că ultima contestație ce a făcut obiectul judecării pe fond și în recurs nu se înțelege dacă este tot o contestație împotriva actului de impunere sau o contestație împotriva deciziei de respingere a primei contestații. Acesta a fost motivul pentru care organul financiar-fiscal a comunicat contestatorului că se poate adresa instanței de judecată, așa cum este menționat în decizia comunicată.

termenul "declinare", curtea, ca instanță de recurs, i-a dat semnificația generală de trimitere a plângerii la un alt organ competent, atunci când organul administrativ-fiscal se declară necompetent. În concluzie, curtea a constatat că organul administrativ fiscal nu era ținut de obligația de a-și declina competența soluționării contestației, printr-o decizie ori printr-o înaintare administrativă la un alt organ.

În consecință, nu se poate reține că instanța de recurs a soluționat altceva decât ceea ce s-a cerut.

În concluzie, se va respinge cererea de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de, domiciliat în Cîmpulung,-, -9,.C,.14, județul A, împotriva deciziei nr.1089/R-C din 21 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI -Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

26.05.2009

Red.DV

EM/2 ex.

Președinte:Ioana Miriță
Judecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 507/2009. Curtea de Apel Pitesti