Contestație act administrativ fiscal. Decizia 563/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.563/CA/2009 -
Ședința publică din 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela- -- JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - -JUDECĂTOR 3: Tătar Ioana
- - - judecător
- - - grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal, formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O cu sediul în O, str. -, nr.3. jud. B în contradictoriu cu intimatul reclamant - O,-,.29, jud. B împotriva sentinței nr.237/CA din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.5841/CA/111/2008, având ca obiect -contestație act administrativ fiscal -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenta pârâtă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O - consilier juridic, în baza delegației de la dosar, lipsă fiind intimatul reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxelor de timbru, cauza este la primul termen în recurs, după care:
Reprezentanta recurentei învederează că nu mai are alte cereri, solicită cuvântul asupra recursului.
Instanța, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului conform motivelor de recurs, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată. În esență învederează că, în mod nejustificat instanța de fond a dispus anularea deciziei de restituire din 4 noiembrie 2008, precum și acordarea dobânzii legale aferente întregii sume de 5894 lei, fiind în contradicție totală cu considerentele sentinței, unde se menționează că, prin decizia de restituire, pârâta a restituit suma de 2224 lei, rămânând neachitată suma pretinsă în litigiu.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.237/CA din 1 aprilie 2009, Tribunalul Bihorar espins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtă, ca nefondată.
A fost admisă cererea formulată de reclamantul -, cu.loc.O,-,.29, jud.B, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O din cadrul DGFP B, cu sediul în loc.O,--4, jud.B, și în consecință; a dispus anularea actelor administrative nr.-/27.10.2008 și nr.-/04.11.2008 emise de pârâtă.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului diferența de 3670 lei încasată prin chitanța seria - nr.-/13.04.2007 eliberată de Trezoreria Municipiului O ce reprezintă taxă prima înmatriculare, cu dobânzi legale calculate aferente întregii sume de 5.894 lei pe perioada 13.04.2007-05.11.2008 și aferente diferenței de 3670 lei pe perioada 05.11.2008 până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 43,30 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond,raportat la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de pârâtă, a constatat că este nefondată.
În conformitate cu art. 7 din Legea 554/2004 republicată, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia, iar în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin.2 cod proc. civilă, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege, dovada îndeplinirii procedurii prealabile anexându-se la cererea de chemare în judecată.
Din înscrisul aflat la fila 8 din dosar rezultă că reclamantul a întreprins demersuri pentru restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de primă înmatriculare,iar pârâta prin adresa nr. -/27.10.2008 l-a înștiințat cu privire la refuzul restituirii, împrejurări față de care instanța constată că procedura prealabilă a fost îndeplinită, astfel că excepția inadmisibilității invocate de pârâtă a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la restituirea sumei de bani achitată cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare, instanța a reținut că prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții seria - nr.-/13.04.2007 reclamantul a achitat suma de 5894 lei.
Din înscrisul intitulat decizia de restituire nr.-/04.11.2008 emisă de pârâta rezultă că în urma solicitării reclamantului, pârâta a restituit suma de 2.224 lei, rămânând neachitată suma pretinsă în litigiul de față.
Instanța a reținut că această taxă specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui impozit iar cuantumul său se calculează după formula prevăzută de art. 214/1 alin.3 Cod fiscal după criteriile și coeficienții de corelare ori de reducere a taxei prevăzute în anexele speciale ale legii. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și importate spre înmatriculare în România, după aducerea acestora în țară.
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamant, instanța a constatat că acesta stipulează faptul că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și prin urmare, prevederile menționate în Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
În conformitate cu dispozițiile Legii 157/2005 prin care România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, dispozițiile tratatelor originale sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 din Tratatul Comunității Europene, instanța constată că art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare normelor comunitare, iar taxa de primă înmatriculare pentru înmatricularea autoturismului achitată de către reclamant, în cuantum, de 5894 lei a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea disp. art. 90 alin.1 din Tratat, considerente față de care a apreciat cererea ca întemeiată, a dispus anularea actului administrativ fiscal actelor administrative nr.-/27.10.2008 și nr.-/04.11.2008 emise de pârâtă și pe cale de consecință a obligat pe pârâtă să restituie reclamantului suma de 3670 lei ce reprezintă diferența dintre suma totală achitată și cea restituită prin Decizia de restituire nr.-/04.11.2008.
În scopul acoperirii integrale a prejudiciului care cuprinde atât dauna efectiv produsă prin încasarea nelegală a sumei, cât și beneficiul nerealizat, a dispus, obligarea pârâtei și la plata de dobânzi legale, aferente sumei de 5.894 lei pentru perioada 13.04.2007-05.11.2008 și aferente diferenței de 3.670 lei pentru perioada 05.11.2008 până la restituirea efectivă numai pentru diferența
Instanța a constatat că sunt nefondate apărările pârâtei în sensul că nu ne aflăm în prezența unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, sau că nu ne aflăm în prezența unui regim discriminatoriu motivat prin faptul că obligația de plată a taxei de primă înmatriculare revine pentru toate autoturismele indiferent de țara de proveniență.
În ce privește prima afirmație este evident că pentru autoturismele importate se aplică taxa de primă înmatriculare, iar pentru cele naționale nu, orice susținere contrară fiind nedovedită.
Sub cel de al doilea aspect referitor la faptul că tuturor autoturismelor importate le este aplicabilă taxa, indiferent de țara de proveniență, astfel că nu există un regim discriminatoriu, se constată că nu s-a afirmat o astfel de împrejurare de către reclamant care a invocat un regim discriminatoriu în raport cu produsele naționale aflate într-o situație similară.
Sub aspectul celor invocate în raport de prevederile art. 11 din OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare care prevede posibilitatea restituirii diferenței între taxa de primă înmatriculare și cea de poluare, s-a constatat că nu sunt relevante din moment ce taxa a fost încasată în temeiul unei dispoziții pe care ulterior însuși legiuitorul a înțeles să o modifice iar ordonanța privind taxa de poluare nu retroactivează, întrucât legea civilă potrivit art. 15 alin 2 din Constituție și art. 1 din codul civil dispune numai pentru viitor.
În temeiul art. 274 pr. civ. a obligat pe pârâtă la plata sumei de 43,30 lei cheltuieli de judecată ce constau în taxa de timbru.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs, în termen, recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că, prin sentința recurată s-a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunându-se obligarea la restituirea taxei speciale pentru autoturisme achitată, actualizată cu rata dobânzii legale, până la data plății efective.
Consideră că, în mod neîntemeiat instanța de fond a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
Potrivit art.7 din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept, ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia.
În consecință, solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, arată că, dispozițiile art.90 din Tratatul CE la care face referire reclamantul, nu sunt incidente în cauză, deoarece nu suntem în prezența unor impozite interne mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare și nici în prezența unui regim fiscal discriminatoriu.
Obligația plății taxei de primă înmatriculare există pentru toate autoturismele, indiferent de țara de proveniență.
Arată că, taxa specială a fost calculată în conformitate cu prevederile art.214/1 și 214/2 din Legea nr.571/2003, dispoziții legale abrogate de OUG nr.50/2008, conform cărora taxa rezultată ca diferență între suma achitată între 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008 de contribuabil și cea rezultată, ca urmare a noilor prevederi, se restituie contribuabilului pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a ordonanței.
Solicită totodată, a fi avute în vedere și prevederile OUG nr.50/2008, pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.
În mod nejustificat instanța de fond a dispus anularea deciziei de restituire din 4 noiembrie 2008, precum și acordarea dobânzii legale aferente întregii sume de 5894 lei, fiind în contradicție totală cu considerentele sentinței, unde se menționează că, prin decizia de restituire, pârâta a restituit suma de 2224 lei, rămânând neachitată suma pretinsă în litigiu.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prev.art.304/1 Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii în contencios administrativ pentru neefectuarea plângerii prealabile prevăzută de art.7 din Legea 554/2004 invocată de recurentă, instanța constată că, anterior introducerii acțiunii la Tribunalul Bihor (28.11.2008), reclamantul intimat s-a adresat instituției recurente prin adresa înregistrată sub nr.- din 22.10.2008, solicitând restituirea sumei reprezentând taxa de primă înmatriculare auto.
Drept urmare, cerințele art.7 din Legea 554/2004 au fost îndeplinite în cauză.
Conformart.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene"nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.".
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară.
În condițiile în care, potrivit reglementărilor naționale cuprinse în art. 2141și 2142din Legea 571/2003 - Codul fiscal, taxa specială se datorează la data importului unui autoturism sau autovehicul comercial, cu ocazia primei înmatriculări a acestuia în România, iar această taxă nu este percepută pentru autoturismele care urmează a fi reînmatriculate, este evident că prin modul de stabilire diferențial al taxei, se instituie un regim juridic discriminatoriu între autoturismele sau autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul înmatriculării lor în România și cele înmatriculate în România și care urmează a fi reînmatriculate.
Ca atare, contrar susținerilor recurentei, în cauză sunt incidente prev.art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, legiuitorul național încălcând, prin prevederile naționale adoptate, în mod direct dreptul comunitar. Prin Legea 157/2005 România a ratificat Tratatul privind aderarea Bulgaria și României la Uniunea Europeană, efectele acestei ratificări fiind reglementate de art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
De asemenea, este nerelevantă împrejurarea că legiuitorul, în reconsiderarea prevederilor art.2141și 2142din Codul fiscal a emis OUG 50/21.04.2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, acest act normativ nefiind incident în speță, neputând retroactiva, intimatul reclamant formulând cererea de înmatriculare a autoturismului anterior intrării în vigoare a OUG nr.50/2008.
Cât privește motivul de recurs privitor la acordarea dobânzii legale aferente întregii sume de 5894 lei, se reține că este nefondat, în cuprinsul hotărârii neexistând contradicția invocată, câtă vreme dobânda aferentă întregii sume s-a acordat pentru perioada 13.04.2007 - 05.11.2008 când întreaga sumă nu era restituită reclamantului, perioada fiind cuprinsă între data plății și cea a restituirii parțiale a sumei către acesta.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev.art.312 Cod procedură civilă cu raportare la prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene și art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondatrecursul declarat deADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUIîmpotriva sentinței nr.237/CA din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud. -
Jud. fond
Tehnoredact. --
24.11.2009/4 ex.
2 com./
1.ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI cu sediul în O, str. -, nr.3. jud.
2. - O,-,.29, jud. B
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu, Tătar Ioana
