Contestație act administrativ fiscal. Decizia 69/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 69/R-CONT
Ședința publică din 20 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurent MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, jud.V împotriva sentinței nr.1385 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind, domiciliată în Rm.V,-, jud.V.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta prin consilier juridic și avocat pentru intimată.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatei.
Se comunică reprezentantului recurentei o copie a întâmpinării, acesta arătând că nu solicită termen pentru a lua cunoștință.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatându-se recursului în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, cu consecința menținerii, ca temeinice și legale a celor două decizii atacate.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA:
Constată că prin acțiunea înregistrată la 15 iulie 2009, reclamanta a solicitat - în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice V - anularea deciziei nr.72/24.06.2009 și a deciziei de impunere anuală pentru anul 2008.
În motivare s-a arătat că, prin decizia anuală emisă la 11 mai 2009, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 4.797 lei, reprezentând impozit datorat pentru transferul unei proprietăți imobiliare, deși potrivit art.771pct.4 din Codul fiscal, o astfel de obligație nu-i revenea, întrucât înstrăinarea bunului s-a făcut către o rudă de gradul În aceste condiții procentul de impozit ce trebuia avut în vedere era de 2% și nu de 3%, întrucât bunul ce a fost înstrăinat fusese dobândit printr-o hotărâre de partaj, hotărâre cu caracter declarativ, iar baza de impozitare a fost determinată prin raportare la catalogul Camerei Notarilor Publici, căreia i s-a aplicat în mod nelegal o majorare cu un procent de 74,74%.
Prin sentința nr.1385/2009 Tribunalul Vâlceaa admis acțiunea și a anulat atât decizia de impunere emisă de V, cât și decizia nr.72 emisă la 24 iunie 2009 de
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, prin sentința nr.5814/2008, Judecătoria Vâlceaa pronunțat o hotărâre care ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare prin care se înstrăina din patrimoniul reclamantei în cel al fiicei sale un teren de 1.850 mp. situație în care impozitul datorat era de 2% și nu de 3%.
Chiar dacă gradul de rudenie nu rezulta din această sentință reclamanta a depus acte de stare civilă care dovedeau incidența în cauză a dispozițiilor art.771pct.4 din Codul fiscal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice V - atât în nume propriu cât și în numele Administrației Finanțelor Publice Rm.V - criticând-o pentru motivele prev.de art.3041și art.304 alin.8 și 9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea cărora a susținut următoarele:
- impunerea contestatoarei s-a făcut în baza sentinței nr.5814/2009, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, unde părțile au numai calitatea de pârât și reclamant, și nu rezultă nici în mod expres și nici implicit, un grad de rudenie între vânzător și cumpărător;
- determinarea valorii reale de circulație a bunului s-a făcut în funcție de valorile de tranzacționare prin majorarea celor din catalogul notarilor cu o cotă de 74,74% și ținându-se seama de dispozițiile art.77 potrivit cărora, pentru terenurile înstrăinate într-un termen de 3 ani inclusiv, 3% dacă valoarea tranzacției este de până la 200.000 lei.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt ne fondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Transmiterea proprietății imobilului proprietatea reclamantei s-a făcut prin sentința nr.5814/2008, avându-se în vedere dispozițiile art.5 alin.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005, art.111 din Codul d e procedură civilă și existența unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare încheiată la 10 mai 2006.
Vânzătoarea imobilului a dobândit proprietatea acestui bun în urma unei hotărâri de partaj pronunțată la 10 ianuarie 2006, și sub acest aspect trebuie subliniat caracterul declarativ al împărțelii indiferent cum s-a realizat aceasta prin bună învoială sau pe cale judecătorească, caracter ce rezultă din dispozițiile art.786 Cod civil. O astfel de împărțeală retroactivează până în momentul deschiderii moștenirii și fiecare coindivizar devine proprietarul exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite, considerându-se că a dobândit acele bunuri direct de la defunct, din momentul deschiderii succesiunii.
Potrivit susținerii din recurs, susținere ce se regăsește și în decizia administrativă pronunțată de către recurentă, din cuprinsul sentinței ce ține loc de act de vânzare-cumpărare nu rezultă existența unei stări de rudenii între părți.
O astfel de apreciere a instanței în cuprinsul hotărârii judecătorești era total lipsită de relevanță față de obiectul litigiului, iar absența acesteia nu poate să nege dreptul recunoscut de către lege reclamantei din cauză, în măsura în care aceasta l-a dovedit cu înscrisurile depuse.
Potrivit art.771pct.4 din Codul fiscal "Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate".
Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că legiuitorul a stabilit excepții de la regula de determinare a valorii transferului de proprietate, una dintre acestea fiind situația tranzacțiilor între rude de până la gradul II inclusiv, când obligațiile fiscale se calculează în funcție de valoarea declarată de părți, excepție justificată de raporturile de rudenie.
Starea de rudenie de până la gradul II nu trebuie inserată în actul de vânzare-cumpărare pentru a fi avută în vedere de organele fiscale, fiind suficient ca ea să fie dovedită cu acte de stare civilă, așa cum s-a probat și în cauză.
Potrivit acestor acte depuse în copie la filele 12-15 rezultă că vânzătoarea este mama cumpărătoarei, deci cele două sunt rude de gradul I, stare ce justifică reținerea ca bază de impozitare a valorii declarate de părți în antecontractul de vânzare-cumpărare, respectiv 10.000.000 lei, sumă inferioară pragului maxim impus de lege.
În concluzie, reținând caracterul declarativ al hotărârii de partaj și faptul că vânzătoarea și cumpărătoarea sunt rude de gradul I, se apreciază că în mod greșit s-a emis decizia de impunere pentru suma de 4.797 lei aferentă veniturilor din transferul proprietății imobiliare, decizie ce a fost menținută în urma contestației formulate de reclamanta-intimată.
Pentru toate aceste considerente se apreciază că este nefondat recursul și, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, jud.V împotriva sentinței nr.1385 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind, domiciliată în Rm.V,-, jud.
Obligă pe recurent să plătească intimatei suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
-
Red.GC/25.01.2010
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
