Contestație act administrativ fiscal. Decizia 740/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 740/ Dosar nr-
Ședința publică de la 11 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Marcela JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta președinte secție
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice și Administrația Finanțelor Publice a municipiului B împotriva sentinței civile nr.42/AF din 06 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 04 noiembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 11 noiembrie 2008
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin Sentința civilă nr. 42/AF/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal s-au dispus următoarele: s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, și în consecință:
S-a anulat decizia nr. 5/20.02.2007 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice și decizia nr. 19908/30.11.2006 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice B precum și actele administrative subsecvente. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
În cauză s-a efectuat o expertiză judiciară contabilă urmare căreia s-au stabilit următoarele:
Suma stabilită prin Decizia nr. 5/20.02.2007, respectiv suma de 4.586 lei nu se datorează, organul de control neobservând compensările efectuate potrivit procesului verbal nr. 616/02.02.2006.
Faptul că din punct de vedere tehnic suma susmenționată a fost corect calculată prin decizia nr. 19903/30.11.2006 nu are relevanță atâta vreme cât această sumă a fost legal compensată conform procesului verbal nr. 616/20.01.2005.
Astfel, expertiza reține următoarele: Prin procesul verbal nr. 616/20.01.2005 s-a stabilit un debit de de plată de 252.073.705 ROL. Acest debit a fost stins în întregime prin suma de rambursat existentă în evidența societății și în situația pe plătitor de 131.586.735 ROL și cu plățile făcute prin nr. 21/03.03.2005 și fără număr din 04.03.2005 în sumă de 68.000.000 ROL și în sumă de 52.486.753 ROL.
Se concluzionează că prin aceste compensări și plăți au fost respectate prevederile art. 11 alin. 1 din Codul d e procedură fiscală cu privire la ordinea stingerii datoriilor.
Invocarea de pârâte a culpei exclusive a reclamantei pentru "situația eronată" fiscală care i se impută în baza decontului de TVA semnat pe proprie răspundere de reclamantă nu are relevanță în cauză deoarece pârâtele au obligația de manifesta ril activ pentru stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului conform art. 7 alin. (2) și (3) din Codul d e procedură fiscală iar potrivit art. 12 relațiile dintre contribuabili și organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credință.
În consecință, având în vedere considerentele reținute instanța a admis acțiunea reclamantei, așa cum a fost formulată și a anulat decizia nr. 5/20.02.2007 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B în soluționarea contestației administrative precum și decizia nr. 19.908/30.11.2006 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice B precum și a altor acte administrative fiscale subsecvente acestora.
Se reține că reclamanta prin concluziile puse în instanță la termenul de judecată din data de 22.04.2008 când s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei, a precizat că nu înțelege să solicite cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și Administrația Finanțelor Publice B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursurilor și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta DGFP B arată că instanța de fond a reținut greșit că reclamanta nu ar datora sumele înscrise în Decizia fiscală nr.5/20.02.2007 emisă de DGFP B, deorece calculele efectuate de organele fiscale în ambele decizii fiscale contestate emise de cele două pârâte fiind în realitate corecte, mai mult, instanța de fond interpretând eronat expertiza contabilă efectuată.
Expertul numit in cauza, prin răspunsul la obiectiunile formulate de către subscrisa recurenta a reținut ca suma stabilita de organul fiscal, prin decizia nr. 19908/30.11.2006, de 4.586 lei este calculata corect conform Nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedura fiscala, aspect care prezintă o relevanta deosebita in cauza dedusa judecații.
Prin Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale nr. 19908/30.11.2006 Administrația Finanțelor Publice Bac alculat in mod corect dobânzi, penalități si majorări de intarziere in valoare de 4.586 lei astfel:
-pe perioada 25.11.2005 -01.01.2006 au fost calculate dobânzi in valoare de 237 lei aferente debitului in valoare de 13158 lei reprezentând TVA de plata declarata prin decontul de TVA inregistrat la.B sub nr.50194/25.11.2005
- pe perioada 01.01.2006-22.03.2006 au fost calculate majorări de intarziere in valoare de 1.066 lei aferente debitului in valoare de 13.158 lei reprezentând TVA de plata declarata prin decontul de TVA inregistrat la.B sub nr.50194/25.11.2005
- pe perioada 01.01.2006-22.03.2006 au fost calculate majorări de intarziere in valoare de 1.066 lei aferente debitului in valoare de 13.158 lei reprezentând TVA de plata declarata prin decontul de TVA inregistrat la.B sub nr.50194/25.11.2005
- pe perioada22.03.2006-30.11.2006 au fost calculate majorări de intarziere in valoare de 3.204 lei aferente debitului in valoare de 12.663 lei reprezentând TVA de plata declarata prin decontul de TVA inregistrat la.P.B sub nr.50194/25.11.2005
-pe perioada 25.11.2005-27.12. 2005 au fost calculate penalități in valoare de 79 lei aferente TVA de plata in valoare de 13.158 lei declarata prin decontul de TVA inregistrat la.B sub nr.50194/25.11.2005
calculate prin decizia de impunere nr.19908/30.11.2006 au fost stabilite potrivit prevederilor art.86 litc), art.115, 116, 121 din nr.OG92/2003, republicata, privind Codul d e procedura fiscala cu modificările si completările ulterioare.
Organul fiscal din cadrul B prin Decizia nr.19908/30.11.2006 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale a calculat dobânzi în valoare de 237 lei, penalitățile în valoare de 79 lei si majorări de intarziere in valoare 4.270 lei aferente TVA de plata declarat de contestatoare prin Decontul de TVA din luna octombrie 2005, inregistrat la.B sub nr.50194/25.11.2005 și neachitate până la 30.11.2005.
In contestația formulata intimata reclamanta a susținut ca nu datorează bugetului de stat dobânzi, penalități si majorări de intarziere in valoare de 4.586 lei stabilite prin Decizia nr.19908/30.11.2006 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale intracat pe perioada 25.11.2005-30.11.2006 nu a desfășurat activitate iar toate datoriile către bugetul statului au fost achitate.
Prin Decontul de TVA din luna octombrie 2005 inregistrat la Administrația Finanțelor Publice B sub nr.50194/25.11.2005 intimata reclamanta a declarat ca datorează bugetului de stat TVA in valoare de 19.437 lei.
In speța dedusa judecații, instanța de judecata urmează sa retina ca suma de 4.586 lei este datorata de către intimata reclamanta fiind corect calculata pe baza datelor cuprinse in fisa de evidenta pe platitotor. Sumele datorate au fost stabilite prin declarație fiscala completata de către contribuabil, aceasta fiind asimilata cu o decizie de impunere si producând efectele juridice ale instiintarii de plata de la data depunerii acesteia.
Intr-adevar relațiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna credința, insa organul fiscal nu se poate substitui agentului economic cu privire la obligațiile acestuia in materie fiscala.
Din documentele existente la dosarul cauzei rezulta ca obligația fiscala
respectivTVA de plata in valoare de 19.437 lei luat naștere urmare depunerii la Administrația Finanțelor Publice B sub nr.50194/25.11.2005 a Decontului de TVA pe luna octombrie, decont intocmit si semnat de către
reclamnta care reprezintă totodată titlu de creanța.
Din decontul depus la organul fiscal si anexat in copie la dosarul cauzei, rezulta in mod clar ca TVA de plata in perioada de raportare inscrisa de intimata contestatoare la rubrica 21 este de 19.437 lei, TVA care se regăsește inscrisa si la rubrica 23 "TVA de plata cumulat" precum si la rubrica 26 " TVA de plata la sfârșitul perioadei de raportare".
Totodată se poate lesne observa ca exista neconcordanta intre TVA de plata declarata de intimata prin Decontul de TVA din luna octombrie mai sus amintit si contul 4423 "TVA de plata" din balanța de verificare la 31 octombrie 2005, anexata in copie la dosarul cauzei de către intimata contestatoare cu adresa nr.4352/29.01.2007, urmare a adresei noastre nr.1308/19.01.2007.
de aceasta situație intimata reclamanta nu a anexat la dosarul cauzei documente din care sa rezulte ca a remediat aceasta neconcordanta sau ce reprezintă aceasta diferența.
De asemenea, nu a prezentat la dosarul cauzei un document din care sa rezulte ca TVA de plata in valoare de 19.437 lei, declarata prin decontul de TVA din luna octombrie 2005 a fost achitata la bugetul statului.
Din "Situația privind evidenta pe plătitor" rezulta ca la data de 25.11.2005 intimata reclamanta avea achitat in plus TVA in valoare de 3.752 lei, TVA de rambursat in valoare de 2.527 lei iar TVA de plata conform decontului depus de contestatoare este de 19.437 lei. Astfel a rezultat de plata o diferența de TVA in valoare de 13.158 lei.
La data de 22.03.2006 a achitat suma de 495 lei cu titlu de TVA astfel ca la data de 31.11.2006 figura in evidentele fiscale cu TVA de plata in valoare 12.663 lei.
In drept pentru cazul in speța sunt aplicabile prevederile art.83 alin.(l) lit.a) art.80 alin.(2) si art.84 alin.(4) coroborat cu prevederile pct. 107.1 lit.b) din nr.HG 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a nr.OG92/2003 privind Codul d e procedura fiscala.
Pentru cazul în speță, pe perioada 25.11.2005 -31.12.2005 sunt aplicabile prevederileart.109 alin.(l) coroborat cu prevederile art. l15 alin.(l) și art.l16 alin.(l), art.121 din nr.OG92/2003, republicată, privind Codul d e procedură fiscală.
Dobânzile în valoare de 237 lei aferente sumei de 13158 lei reprezentând diferența TVA de plata au fost calculate potrivit art.l din nr.HG 67/ 29 ianuarie 2004 privind stabilirea nivelului dobânzii datorate pentru neachitarea la termenul de scadență a obligațiilor de plată și pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plată.
Majorările de întârziere in valoare de 4270 lei au fost calculate potrivit prevederilor art. l15 alin.(l) si alin.(5) din Legea nr.210/2005 pentru aprobarea nr.OG20/2005 pentru modificarea si completarea nr.OG92/2003 privind Codul d e procedura fiscala.
Organul fiscal din cadrul Bac alculat in mod legal dobânzi în valoare de 237 lei, penalități în valoare de 79 lei si majorări de întârziere in valoare de 4.270 lei aferente TVA in valoare de 19.437 lei declarata de reclamanta prin Decontul de TVA din luna octombrie 2005, înregistrat la. B sub nr.50194/25.11.2005 si achitata parțial (6.774 lei).
"Situația eronata" de care se prevalează intimata reclamanta in contestația formulata i se datorează culpei exclusive a acesteia intrucat a semnat pe proprie răspundere decontul de TVA prin care s-a stabilit obligația de plata a TVA in valoare de 19.437 lei, obligație care neplatita in termenul legal este generatoare de dobânzi si penalități.
Astfel, accesoriile contestate de către intimata reclamanta au fost stabilite in mod legal si calculate de la data scadentei debitului respectiv 25.11.2005 si pana la data de 30.11.2006, luând in considerare plățile efectuate de petenta si TVA de rambursat existenta in sold in perioada mai sus amintita.
In mod eronat instanța de fond a reținut ca suma calculata prin decizia nr. 19903/30.11.2006 a fost compensata conform procesului verbal nr. 616/20.01.2005 astfel incat nu prezintă relevanta faptul ca din punct de vedere tehnicsuma sus menționata a fost corect calculata prin decizia nr. 19903/30.11.2006.
Depunerea in susținerea contestației, prin adresa 4352/29.01.2007 a copiei facturilor de vânzare din luna octombrie 2005, a registrului jurnal si a balanței de verificare din luna octombrie 2005 nu pot fi luate in considerare la soluționarea favorabila a contestației intrucat intimata reclamanta a depus la Administrația Finanțelor Publice B, pe proprie răspundere, Decontul de TVA aferent lunii octombrie inregistrat sub nr.50194/25.11.2005 din care rezulta TVA de plata in suma de19.437 lei. Decontul de TVA cuprinde pe coloana de regularizări TVA colectata in valoare de 23.925 lei si TVA deductibila in valoare de 5.174 lei, sume aferente perioadei anterioare.
Intimata reclamanta susține ca in luna octombrie 2005 nu a înregistrat TVA datorata la nivelul sumei evidențiata de organul fiscal insa nu precizează componenta sumei de 23.925 lei reprezentând TVA colectata si a sumei de 5.174 lei TVA deductibila, evidențiate la rândul 3 respectiv 11 "Regularizări" din decontul de TVA din luna octombrie 2005 intocmit si depus pe proprie răspundere la. sub nr. 50194/25.11.2005.
Instanța urmează sa aibă in vedere prevederile legale precum si faptul ca accesoriile in valoare de 4.586 lei stabilite de organul fiscal prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale nr.19908/30.11.2006 sunt aferente unui debit declarat de contribuabil prin Decontul de TVA din luna octombrie 2005. completat si semnat de către acesta pe proprie răspundere si care reprezintă titlu de creanta. Mai mult instanța investita cu soluționarea recursului urmează sa retina ca expertul, răspunzând la obiectiunile formulate de către subscrisa recurenta a calculat corect suma contestata, in conformitate cu prevederile nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscala.
Recurenta Bar eluat în esență criticile aduse de recurenta pârâtă DGFP B, menționând că instanța de fond a dat hotărârea în urma unei greșite înțelegeri a situației deduse judecății, printr-o interpretare eronată a expertizei contabile și că, de altfel, și expertul contabil a greșit în efectuarea expertizei contabile, denaturând astfel concluziile expertizei și determinând ca instanța de fond să dea o sentință greșită, cu neobservarea mai multor dispoziții legale aplicabile la speță. Astfel, instanța de fond a omis prevederile art.10 Cod pr.fiscală, care stabilesc obligația de cooperare pentru contribuabil, dispozițiile art.80, art.82, art.83, art.84 din Codul d e pr.fiscală.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate și la dispozițiile art.304 ind.1 Cod pr.civ. Curtea apreciază recursurile pârâtelor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și Administrația Finanțelor Publice B ca fiind nefondate.
Reclamanta a contestat deciziile nr.5/20.02.2007 emisă de DGFP B și nr.19908/30.11.2006 emisă de B, prin care organele fiscale au obligat societatea reclamantă la plata sumei de 4586 lei ron cu titlul de dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA menționate în declarația nr.50194/25.11.2005.
Prima instanță a dispus în mod temeinic efectuarea unei expertize judiciare contabile în cauză, în vederea stabilirii răspunsului la mai multe obiective propuse de către părți, în esență pentru a stabili dacă reclamanta datorează pârâtelor sumele de bani menționate în cele două decizii fiscale contestate în cauză. În urma efectuării expertizei, expertul judiciar contabil a concluzionat că suma stabilită de organul de control fiscal, anume suma de 4586 lei, nu este datorată de către reclamantă organelor fiscale, reclamanta datorând numai suma de 495 lei ron, reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 25.02.2005-25.11.2007. Instanța de recurs constată că prima instanță a reținut corect raționamentul pe baza căruia expertul judiciar a concluzionat că reclamanta nu datorează suma din deciziile fiscale contestate, astfel încât instanța de fond a anulat corect cele două decizii fiscale contestate. Instanța de recurs constată că mențiunile critice ale recurentelor cu privire la expertiza contabilă judiciară nu se susțin și urmează a fi înlăturate. De asemenea, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii în cauză, astfel încât sentința civilă recurată urmează a fi menținută în tot.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct.9 și art. 304/1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat de pârâte și să mențină sentința civilă atacată, cu completarea motivării din prezenta decizie.
Potrivit prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată solicitate de partea adversă. Prin urmare, instanța urmează a obliga pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2380 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, cu titlul de onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele Administrația Finanțelor Publice a mun. B și Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva Sent.civ. nr. 42/AF/06.05.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pe care o menține.
Obligă pârâtele la plata către intimata reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 2380 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, cu titlul de onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.11.2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red. /10.12.2008
Dact./ 11.12.2008/ 2 ex.
Jud. Fond:
.
Președinte:Comșa MarcelaJudecători:Comșa Marcela, Silviu Gabriel Barbu, Georgeta
