Contestație act administrativ fiscal. Decizia 772/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--05.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 772
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Adina Pokker
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta recurentă - SRL A împotriva sentinței civile nr. 1084/2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice A, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12.05.2009, care face parte din prezenta decizie.
Se contată că s-au depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Arad sub nr- la data de data de 27 iunie 2008, reclamanta - - SRL a chemat în judecată pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la anularea în parte a raportului de inspecție fiscală cu privire la stabilirea în sarcina reclamantei a următoarelor obligații fiscale suplimentare de plată: 92.321 lei reprezentând TVA suplimentar și 17.264 lei reprezentând majorări de întârziere aferente TVA suplimentar.
In motivare, reclamanta arată că, prin decizia atacată s-a reținut faptul că în luna septembrie 2007 societatea reclamantă a achiziționat ciuperci de la societatea - Trans SRL S în sumă de 485.898,93 lei, pentru care ar fi dedus în mod eronat TVA în valoarea de 92.321 lei. iar pentru neplata în termen a TVA de plată suplimentar s-au calculat majorări de întârziere de 17.264 lei. Reclamanta mai arată că pentru marfa achiziționată a achitat facturile corespunzătoare emise de către - Trans SRL, integral, conform documentelor depuse la dosarul cauzei. La rândul său - Trans SRL S, emitentul facturilor avea calitatea de persoană obligată la plata taxei pentru operațiunile taxabile din România.
Prin întâmpinare, pârâta DGFP Aas olicitat respingerea acțiunii cu privire la capătul de cerere împotriva Raportului de inspecție fiscală, ca inadmisibilă.
În motivare arată că potrivit art. 210 alin. 2 din OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, decizia sau dispoziția emisă în soluționarea contestației estre definitivă în sistemul căilor administrative de atac. Decizia de impunere împreună cu Raportul de inspecție fiscală au fost contestate de către reclamantă prin contestația formulată și soluționată de către DGFP A Serviciul soluționare contestații. Consideră că acțiunea formulată de către reclamantă este inadmisibilă întrucât există o decizie definitivă în sistemul căilor administrative de atac în soluționarea contestației formulate de către aceasta, decizie neatacată
Prin sentința civilă nr. 1084 din 2.12.2008 pronunțată în dosarul nr- prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL A în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A și întrucât obiectul acțiuni formulate de către reclamantă îl reprezintă dreptul acesteia de a deduce sau nu TVA aferent prin interpretarea dispozițiilor legale care reglementează acest drept și cum reclamanta nu a contestat valoarea prejudiciului iar ambele părți s-au opus efectuării unei expertize contabile instanța de fond, pe baza probatoriului administrat în cauză, a reținut următoarele:
Reclamanta - - SRL a solicitat anularea Deciziei de nr. 50/05.05.2008 încheiat de Activitatea de Inspecție Fiscală Contribuabili Mijlocii, a Deciziei pentru soluționarea contestației nr. 335/30.06.2006 emisă de DGFP A și a Raportului de Inspecție Fiscală pentru debitul în sumă totală de 109.585 lei reprezentând 92.321 lei taxă pe valoarea adăugată suplimentară și 17.264 lei majorări de întârziere aferente debitului principal.
Reclamanta în luna septembrie 2007 achiziționat ciuperci de la - Trans SRL S în sumă de 485.898,93 lei pentru care a dedus suma de 92.321 lei taxă pe valoarea adăugată.
Susținerea reclamantei precum că avea dreptul să deducă TVA aferent mărfii achiziționate întrucât a achitat facturile completate de către furnizor iar marfa a fost recepționată de către aceasta, nu este argumentată, motiv pentru care instanța de fond a înlăturat apărarea formulată.
Potrivit art. 145 din legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.
Instanța de fond a constatat că furnizorul - Trans SRL a devenit plătitoare de taxă pe valoarea adăugată doar începând cu data de 01.11.2007, aspect confirmat de către Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Câmpulung M prin adresa nr. 30618 20.11.2008.
Întrucât facturile fiscale au fost emise înainte de data de 1.11.2007 societatea furnizoare nu avea dreptul de a înscrie pe facturi TVA, iar reclamanta nu avea dreptul de a deduce respectiva taxă, pentru că societatea furnizoare nu era plătitoare de taxă pe valoare adăugată.
Organele de control în mod corect și legal au dat eficiență dispozițiilor legale reglementate la pct. 58 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 care prevăd că în sensul art. 150 al.3 Cod fiscal, că orice persoană ce înscrie în mod eronat taxa într-o factură sau alt document asimilat unei facturi, va plăti această taxă la bugetul de stat, iar beneficiarul nu va avea dreptul să deducă această taxă.
Susținerea reclamantei care motivează că - Trans SRL S se află în imposibilitatea de a corecta facturile întocmite datorită faptului că reclamanta a achitat facturile emise cu TVA.
În conformitate cu art. 150 al.3 din Legea nr. 571/2003, orice persoană ce înscrie în mod eronat taxa într-o factură sau un alt document asimilat unei facturii va plăti această taxă la bugetul statului, iar beneficiarul nu va avea dreptul să deducă această taxă, beneficiarul putând solicita furnizorului sau prestatorului corectarea facturii întocmite în mod eronat prin emiterea unei facturi cu semnul minus și a unei facturi noi, corecte.
La încheierea inspecției fiscale - Trans SRL nu era în imposibilitatea de a corecta factura întocmită în mod eronat datorită declanșării proceduri de lichidare, faliment, radiere au alte situați similare cum dispun prevederile nart. 150 al.2 Cod Fiscal, astfel încât reclamanta nu poate solicita rambursarea de la buget a sumei taxei achitate și nedatorate potrivit art. 58 Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.
Este lipsit de relevanță juridică aspectul invocat de către reclamantă, care consideră că pentru completarea eronată a facturilor fiscale cu TVA înscris în acestea, culpă ar aparține în totalitate furnizorului care trebuia să anunțe societatea beneficiară pentru remedierea în timp a situații și că reclamanta a fost de bună credință achitând contravaloarea acestor facturi fiscale, deoarece în speța ce face obiectul dreptului dedus judecății nu este analizat acestor aspecte ci doar dacă reclamanta avea sau nu dreptul să dacă TVA înscris în respectivele facturi fiscale în condițiile în care societatea furnizoare nu era înregistrată ca plătitor de TVA.
Prin Ordinul nr. 179/2007 care aprobă instrucțiuni de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoare adăugată este reglementată procedura de corectare a deconturilor de taxă pe valoare adăugată depuse de către persoanele impozabile înregistrare în scopuri de taxă pe valoare adăugată și care pot fi corectata in punct de vedere al eroilor materiale de către organul fiscal competent la inițiativa sau la solicitarea persoanei impozabile.
De asemenea nici aspectul invocat de către reclamantă cu referire la faptul că - Trans SRL S chiar dacă nu a fost înregistrată ca plătitor de TVA era obligată la plata TVA raportat la cifra de afaceri pe anul 2006, prin depășirea plafonului prevăzut de lege și care conform art. 152 din legea 571/2003 era de 200.000 Ron, nu poate fi reținut de către instanță.
În primul rând în momentul în care se realizează sau se depășește cifra de afaceri de 35.000 euro în decursul unui an calendaristic, trebuie ca în conformitate cu prevederile art. 152 alin. 6 din legea 571/2003 persona impozabilă să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii sau depășirii plafonului.
Noul regim de taxare dispun aceleași prevederi ale articolului mai sus menționat, se aplică și se consideră valabil începând cu prima zi a lunii următoare celei în care s-a solicitat înregistrarea.
În cazul în care nu se solicită sau se solicită cu întârziere înregistrarea în scopuri de TVA, legiuitorul a prevăzut în mod expres că organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligații privind taxa de plată și accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să se solicite înregistrarea.
Pe cale de consecință, cum în litigiul dedus judecății aceste aspecte
legale nu sunt probate de către reclamantă raportat la cadrul legal incident
stării de fapt deduse judecății instanța de fond a constatat că - SRL nu avea dreptul de a deduce taxa pe valoarea adăugată astfel că în mod corect
organele fiscale nu au acceptat la deducere și au stabilit în sarcina
reclamantei suma de 92.321 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată
înscrisă în facturile emise de o persoană neînregistrată ca plătitor de TVA la
data emiterii respectivelor facturi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - SRL A, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se invocă în esență următoarele:
Sentința atacata a fost data cu aplicarea greșita a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 pr.civ.
Recurenta arată că prima instanța și-a însușit numai susținerile eronate ale paratei, stabilind in mod greșit starea de fapt si făcând o greșita aplicare a textelor de lege incidente: Legea nr.554/2004, art.205, 207 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedura fiscala, art.58 al.2 din nr.HG44/2004.
Recurenta arată că societatea furnizoare Trans S nu a înscris in mod eronat pe factura - ul deoarece inca din anul 2006 (conform indicatorilor din contul de profit si pierdere pe anul 2006 respectiv cifra de afaceri de 564.927 RON) a depășit plafonul prevăzut de lege( care era de 200.000 RON, conform art. 152 din Legea nr.571 /2003), si era obligata la plata -ului. Aceasta firma avea astfel obligația legala de a colecta - ul si de a-l vira la stat ceea ce s-a si întâmplat asa cum rezulta din facturile cu, emise către reclamantă, extrasele de cont, jurnalul de cumpărări precum si din fisa sintetica totala pentru emisa de CÂMPULUNG M, precum si din decontul de depus la finanțe in luna decembrie 2007 in care sunt incluse sumele plătite de reclamantă si virate de către furnizor către bugetul de stat.
Faptul ca societatea furnizoare Trans a fost înregistrata la. CÂMPULUNG M mai târziu nu are nici o relevanta asupra colectării si virării - ului către stat.
Reclamanta a plătit acest asa cum rezulta din ordinele de plata si chitanțele anexate in temeiul facturilor emise aveam dreptul prevăzut de lege de deducere, întrucât in calitate de beneficiari a făcut dovada ca a plătit aceasta taxa furnizorului precum si faptul ca furnizorul a plătit taxa respectiva la bugetul statului, astfel incat nu datorează - ul stabilit suplimentar si nici majorări de întârziere.
Furnizorul Trans S se afla în imposibilitate de a corecta factura întocmită datorită faptului ca reclamanta a achitat factura emisa inclusiv -ul înscris pe aceasta si furnizorul a achitat -ul la bugetul statului astfel încât a intrat in circuitul economic aceasta operațiune si nu se mai putea modifica. Reclamanta în calitate de beneficiar avea dreptul de a solicita rambursarea de la buget a TVA deoarece a făcut dovada că a plătit această taxă furnizorului precum și a faptului că furnizorul a plătit taxa respectivă la bugetul statului asa cum rezulta din documentele depuse la dosar.
De asemenea facturile emise către reclamantă erau completate corect, iar marfa i-a fost predata si nu avea nici un motiv sa nu le achite sau sa le achite parțial (fara ).
In acest sens au relevanta si dispozițiile cuprinse in Legea nr. 571/2003 prin care se impune contribuabilului sa verifica doar daca firma este activa, astfel incat doar in situația in care firma ar fi fost inactiva, reclamanta nu avea voie sa-și deducă -ul, abrogându-se astfel dispoziția cuprinsa in art. 29.1it. B (b) din Legea nr. 345/2002 republicata referitoare la care stabilea în sarcina contribuabilului obligația de a solicita copia de pe documentul legal care atesta calitatea de plătitor de a furnizorului/prestatorului.
In cazul in care furnizorul ar fi completat eronat factura era datoria acestuia sa anunțe pentru a putea remedia în timp util situația creata si a nu intra în circuitul economic aceasta operațiune, reclamanta aflând de situația respectiva abia la data controlului.
In cazul in care ar exista o culpa aceasta ar aparține in totalitate furnizorului si nu reclamantei care a fost de buna credința si a respectat toate dispozițiile legale.
Prin decizia A, se ajunge la situația absurda ca asa zisul suplimentar de 92.321 lei, sa fie plătit de doua ori, atat de către Trans S - emitentul facturilor, cat si de reclamanta care a achitat facturile cu către furnizor si este obligata sa mai plătească inca odată prin măsura dispusa, ceea ce este inadmisibil.
În privința casării cu trimitere spre rejudecare, reclamanta arată că potrivit art.312 al.3 Cod procedură civilă casarea se pronunța ". și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi."
Recurenta arată că în cazul in care prima instanța nu s-a considerat lămurită in baza probelor de la dosar, avea posibilitatea in baza rolului activ al judecătorule sa dispună efectuarea unei expertize contabile judiciare, chiar daca părțile s-ar fi împotrivit.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea apreciază că prima instanță a reținut o corectă stare de fapt și de drept, constând în acea că în cursul lunii septembrie 2007, reclamanta - SRL Aap rocedat la deducerea TVA în cuantum de 92.321 lei, în baza mai multor facturi emise de - Trans SRL, județul S, societate care însă a devenit plătitoare de TVA ulterior acestei perioade, respectiv la data de 1.1.2007, împrejurare față de care nu era îndreptățită să înscrie pe facturile în discuție TVA-ul.
Or în atare situație, în mod corect organele de control au considerat că în speță devin incidente dispozițiile pct. 58 din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, stabilind TVA suplimentar în sumă de 92.321 lei, nefiind legală deducerea TVA-ului înscris pe facturi emise de către o societate care nu avea calitatea de plătitore a acesteia.
Desigur că în situația achitării facturilor emise, reclamanta avea posibilitatea de a solicita - Trans SRL corectarea lor, pentru ca ulterior să poată beneficia de rambursarea sumei de bani plătită, dar nedatorată.
Pe de altă parte, enunțarea de către reclamantă a rolului activ al judecătorului, consacrat de dispozițiile art. 129 Cod procedură civilă, nu echivalează cu posibilitatea instanței de a păși la administrarea unei probe peste voința părților, din oficiu, dat fiind că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, care nu poate fi încălcat.
În raport de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul de față, în condițiile dispozițiilor art. 312 al.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL A împotriva sentinței civile nr. 1084/2.XII.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Red. /12.06.2009
Tehnored. /22.06.2009/ 2 ex.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker
