Contestație act administrativ fiscal. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.--

DECIZIA NR.80/CA/2008-

Ședința publică din data de 27 februarie 2008

PREȘEDINTE: Băltărete Savina președinte de secție

JUDECĂTOR 2: Toros Vig Ana Maria

Judecător: - -

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea - cu sediul în S M- A prin reprezentanții săi, și toți cu domiciliul ales în S M-/A în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, Română nr.3-5 împotriva Deciziei nr.80/CA din 14.04.2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr.803/CA/2005.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta contestatarilor avocat în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, contestația în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru prin chitanța nr.29-1-33/29.01.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, contestația este la al doilea termen, după care:

Reprezentanta contestatoarei depune la dosar delegația de reprezentare a contestatarilor persoane fizice, asociați ai societății contestatoare pentru, și. Arată că nu are alte cereri.

Nefiind alte cereri instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.

Reprezentanta contestatarilor solicită admiterea contestației formulate împotriva Deciziei nr.80/CA din 14.04.2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, fără cheltuieli de judecată.

Decizia contestată a fost dată exclusiv față de asociația familială, persoanele fizice asociate nefiind citate. Conform Decretului- Lege nr.54/1990 asociația familială nu avea personalitate juridică, astfel că persoanele fizice asociate trebuiau citate în cauză.

Arată că la instanța de fond procesul- verbal de control întocmit pe numele asociației familiale, a fost considerat titlu executoriu.

A solicitat repunerea în termen pentru că au apărut titlurile executorii după doi ani. Neavând cunoștință de procesul- verbal nu s-a putut face plângere prealabilă.

Față de această hotărâre persoanele fizice sunt terțe persoane.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Constată că prin Decizia nr.80/CA din 14 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEAs -a admis ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SMî mpotriva Sentinței nr.216/6.12.2004 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care a modificat-o în sensul respingerii în întregime a acțiunii în contencios administrativ formulată de - SMî mpotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice S M, având ca obiect anularea Deciziei nr.2199/14 mai 2003 și procesului- verbal nr.13947/22 martie 2002 emise de pârâtă, menținându-le în totalitate.

Pentru a pronunța astfel instanța de recurs a reținut că prin Sentința nr.216/CA din 6.12.2004 a Tribunalului Satu Mare, a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SMî mpotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SMa nulând Decizia nr.2199/14.05.2003 emisă de S și a procesului verbal nr.13947/22.03.2002 întocmit de Administrația Finanțelor Publice în parte, menținând constatările cu privire la caracterul nedeductibil al sumei de 13.407.760 lei, reprezentând asigurări de viață, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei suma de 10.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța decizia contestată instanța de recurs a reținut următoarele:

Din expertiza efectuată în cauză rezultă că sistemul în care lucrează reclamanta- prestări servicii în sistem Multi--Marketing- nu cumpără marfă spre vânzare, ci actul de cumpărare intervine între consumatorul final și.

În situația în care reclamanta a cumpărat mărfuri în favoarea asociației familiale, aceste produse trebuiau să fie înregistrate ca fiind intrate în contabilitatea asociației, pentru care în mod nelegal s-a considerat ca fiind deductibilă suma de 113.545.334 lei reprezentând produse cumpărate în anul 2000 și neînregistrate în contabilitate, ca fiind intrate.

În ce privesc produsele cumpărate în baza bonului fiscal în anul 2001 în valoare de 6.656.694 lei, instanța de recurs a apreciat că în mod greșit a apreciat instanța de fond ca fiind cheltuieli deductibile, deoarece bonul fiscal neștampilat nu este un act administrativ care să permită înregistrarea în contabilitate a acestor cheltuieli, nefiind deductibile.

La acea dată era în vigoare 215/10.02.2000, care a prevăzut că, documentul justificativ trebuie să cuprindă unele și adresa contribuabilului, părțile care participă la operațiune, elemente care lipsesc în bonul final.

În mod greșit a reținut că, suma de 87.010.094 lei, contravaloare materiale de construcție și plata muncitorilor ar fi deductibilă fiscal, deoarece pentru aceste cheltuieli nu există nici un contract din care ar rezulta că aceste materiale de construcție au fost folosite la sediul asociației familiale și nici un stat de plată cu privire la plata muncitorilor, cu reținerea impozitului pe salariu, aferentă salariilor achitate.

Asemenea acte nu au fost găsite de expert, iar dacă materialele de construcții nu ar fi fost încă folosite, în lipsa unui contract de executare de lucrări, trebuiau să existe în stoc în evidența reclamantei.

Astfel s-a apreciat că în mod corect a reținut organul de control că reclamanta datorează impozit pe venit cu majorările și penalitățile aferente.

În ce privește taxa pe valoare adăugată, din expertiză rezultă că reclamanta nu s-a înregistrat ca fiind plătitor de TVA, deși a depășit plafonul de 50.000.000 lei, pentru care datorează TVA, majorări și penalități pentru perioada reținută de organul de control.

Astfel, ca urmare a deducerii taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor nedeductibile, în mod corect s-a recalculat TVA-ul datorat.

Împotriva deciziei nr.80/14.04.2005 a Curții de APEL ORADEA au formulat contestație în anulare, și, în calitate de reprezentanți legali ai

- S M, solicitând instanței, ca în urma repunerii în termenul de contestație în anulare, să anuleze hotărârea atacată și să procedeze la rejudecarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate.

În motivare contestatorii au arătat că decizia a fost pronunțată cu încălcarea procedurii de citare a părților,întrucât -, citată ca parte în acea cauză, nu avea personalitate juridică potrivit Decretului- Lege 54/1990, așa încât se impuneau a fi citate persoanele fizice asociate.

Contestatorii au mai precizat că judecata cauzei a avut loc fără ca ei să aibă cunoștință de acest proces și că procedura executării silite a fost demarată împotriva asociaților persoane fizice cu toate că hotărârea pronunțată nu le este opozabilă.

În drept au fost invocate prevederile art.317 pct.1, art.41 și 43 Cod procedură civilă.

Intimata, deși legal citată, nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei și nu a formulat întâmpinare.

Examinând hotărârea contestată instanța a reținut următoarele:

În ceea ce privește cererea contestatorilor de a fi repuși în termenul pentru promovarea contestației în anulare, aceasta urmează a fi respinsă ca nefondată.

Art.103 alin.1 Cod procedură civilă reglementează că decăderea nu operează atunci când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să săvârșească actul de procedură în termen.

Întrucât în speță contestatorii nu au dovedit în concret o împrejurare mai presus de voința lor care i-a împiedicat să efectueze în termen contestația în anulare, solicitarea acestora urmează a fi respinsă.

Susținerile contestatorilor legate de faptul că titlurile executorii au apărut după doi ani nu pot fi asimilate unor împrejurări mai presus de voința lor în accepțiunea articolului enunțat.

În contextul în care cererea de repunere în termen a fost respinsă, contestația în anulare va fi respinsă ca tardivă, potrivit art. 319 alin.2 teza a II-a Cod procedură civilă.

Conform acestei prevederi împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe calea executării silite, contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Cum în speță, decizia atacată a fost pronunțată la data de 14.04.2005 și cum contestația a fost înregistrată la instanță abia la 14.11.2007, deci cu mult peste termenul stipulat în articolul enunțat, termen care s-a împlinit la data de 14.04.2006, contestația în anulare este tardivă.

Instanța va lua act de faptul că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE cererea de repunere în termen.

RESPINGE contestația în anulare ca tardivă declarată de - cu sediul în S M- A prin reprezentanții săi, și toți cu domiciliul ales în S M-/A în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, Română nr.3-5 împotriva Deciziei nr.80/CA din 14.04.2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în contestație.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 27.02.2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - - - -

Red.contest.

În concept la 03.03.2008

Jud.fond TI,VF,TVA

Tehn.red./2 ex.

06.03.2008

Președinte:Băltărete Savina
Judecători:Băltărete Savina, Toros Vig Ana Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Oradea