Contestație act administrativ fiscal. Decizia 853/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--15.05.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.853

Ședința publică din 18.09.2008

PREȘEDINTE: Victoria Catargiu

JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER

JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel Chiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.274/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect contestație act administrativ-fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului recurent și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul pârâtei intimate depune delegație.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantului și anulării actelor administrativ fiscale emise de pârâtă.

Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală, pentru motivele din întâmpinare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 8638/30 din data de 22 noiembrie 2007, reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice T, formulând contestație împotriva Deciziei nr. 695/26.10.2007, emisă de pârâtă, solicitând anularea deciziei și obligarea pârâtei să recalculeze obligațiile fiscale datorate (reprezentând diferența de impozit și accesorii) scăzând integral cheltuielile efectuate în anul 2001, pentru achiziția tuturor mijloacelor fixe arătate în Raportul inspecției fiscale încheiat la data de 13.03.2007 și să se dispună anularea tuturor deciziilor fiscale emise, care nu țin cont de prevederile art. 64 din Legea nr. 188/2000, în urma raportului inspecției fiscale susmenționat.

În motivarea se arată că în urma controlului efectuat, la solicitarea reclamantului, s-a emis decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. 51076/29.06.2007, întocmită în baza Raportului inspecției fiscale încheiat la data de 13.03.2007. Apreciind că organul de control nu a ținut cont de art. 64 din Legea 188/2000 care prevede că "Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc, se scad din veniturile impozabile pe o durată de trei ani de la începerea efectivă a activității", reclamantul a formulat contestație care însă a fost respinsă prin Decizia nr. 695/26.10.2007, iar împotriva deciziei a formulat prezenta acțiune, prin care a solicitat anularea ei.

La dosar a fost depusă Decizia nr. 695/193/26.10.2007 emisă de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Taf ormulat Întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea ca temeinice și legale a Deciziei de impunere nr.51.076/29.06.2007, a Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 13.03.2007, ambele încheiate de T - pentru suma de 3.241 lei RON și a Deciziei nr. 695/193/26.10.2007 emisă de

În motivarea întâmpinării se arată că, cu ocazia inspecției fiscale efectuate de organele de inspecție fiscală T - la sediul profesional al petentului, s-a încheiat Raportul de inspecție fiscală din data de 13.03.2007, prin care s-a constatat că în mod greșit în anul 2001, petentul a inclus integral pe cheltuieli achiziția de mijloace fixe (computer, xerox, autoturism) în temeiul prevederilor art. 64 din Legea nr. 188/2000, fără a calcula amortizarea acestora și fără a fi eșalonate pe o perioadă de 3 ani de la începerea efectivă a activității așa cum prevede legea.

Prin sentința civilă nr.274/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost respinsă contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta T, pentru anularea Deciziei nr.695/193/26.10.2007, ca neîntemeiată.

În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:

În baza Raportului de inspecție fiscală încheiat în data de 13.03.2007 a fost emisă, Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. 54.076/29.06.2007 de către T -, decizie prin care a fost stabilită suplimentar, în sarcina reclamantului suma totală de 3.241 lei RON reprezentând diferență impozit pe venit și accesorii aferente pentru perioada 2001 - 2006.

Împotriva măsurii privind stabilirea suplimentară a sumei totale de 3.241 RON reprezentând diferență de impozit pe venit și accesorii aferente, dispusă prin Decizia de impunere nr. 51.076/29.06.2007 și Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 13.03.2007, ambele emise de T -, contestatorul a exercitat căile de atac prevăzute de nr.OG 92/2003, respectiv a formulat contestație, soluționată de T prin Decizia nr. 695/193/26.10.2007, în sensul respingerii acesteia pentru suma de 3.241 RON.

Într-adevăr așa cum prevede ar. 64 din Legea nr.188/2000, "Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durată de 3 ani de la începerea efectivă a activității.".

Prevalându-se de dispozițiile mai sus redate, reclamantul a inclus integral pe cheltuieli achiziția de mijloace fixe (computer, xerox, autoturism) fără a calcula amortizarea acestora și fără a fi eșalonate pe o perioadă de trei ani de la începerea efectivă a activității așa cum prevede legea.

Textul de lege invocat de către reclamat a avut aplicabilitate până la intrarea în vigoare a Ordonanței nr.7/2002, la 1 ianuarie 2002 așa cum rezultă din art. 85 al acesteia care prevede că: "la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă:m) prevederile art. 64 din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătorești, publicată în al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000"

Față de textele de lege mai sus redate, rezultă că pentru perioada 2002 - 2006 art. 64 din Legea nr. 188/2000, invocat de către reclamant nu mai are aplicabilitate, fiind abrogat prin Ordonanța nr. 7/2001, deci organul fiscal în mod corect a stabilit obligațiile fiscale suplimentare prin Decizia de impunere nr. 51076/29.06.2007, pentru suma de 3.241 RON, reprezentând diferența de impozit pe venitul global plus accesoriile aferente.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, considerând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului se invocă următoarele:

Conform art.64 din Legea nr.188/2000 "Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durată de trei ani de la începerea efectivă a activității". De reținut că acest beneficiu acordat prin legea specială executorilor judecătorești nu este prevăzut eșalonat pentru această perioadă, o astfel de interpretare fiind neconformă cu prevederile legii. Prevederile art.64 din Legea nr.188/2000 sunt clare și concise și nu pot fi interpretate introducând în cuprinsul textului de lege un termen decisiv ("eșalonat"), care prin conținutul lui modifică legea.

Această dispoziție a fost una de excepție, tocmai de aceea a fost luată printr-o lege specială menită să confere sprijin activității executorilor judecătorești.

Recurentul mai precizează că nr.OG7/2002 produce efecte după momentul intrării sale în vigoare și nu retroactiv, în situația de față fiind incident principiul "tempus regit actum".

Recursul este întemeiat.

Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea reține următoarele:

Prin decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr.51076/29.06.2007 întocmită în baza Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 13.03.2007 au fost stabilite obligații fiscale suplimentare în sumă de 3.241 lei reprezentând diferență impozit pe venit pe perioada anilor 2001-2002.

În Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 13.03.2007 au fost stabilite obligații fiscale suplimentare prin respingerea la deducere a cheltuielilor nedeductibile conform nr.OG7/2001.

Potrivit art.64 din Legea nr.188/2000 "Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durată de 3 ani de la începerea efectivă a activității".

Cu referire la acest text de lege, Curtea apreciază că organele de control au dat o interpretare greșită dispozițiilor art.64 din Legea nr.188/2000, în sensul că, cheltuielile efectuate pentru investiții urmează să fie scăzute de către birourile executorilor judecătorești pe o perioadă de trei ani de la începerea efectivă a activității, pentru fiecare an în parte și nicidecum nu se impune eșalonarea acestora pe o perioadă de trei ani.

De menționat faptul că, deciziei de impunere pentru anul 2001 îi sunt aplicabile dispozițiile legale precitate, nefiind incidente dispozițiile nr.OG7/2001 care a intrat în vigoare abia la data de 01.01.2002 și care a abrogat dispozițiile art.64 din Legea nr.188/2000.

Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează ca în baza dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la art.312 al.1 Cod procedură civilă, să admită recursul de față, să modifice sentința atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta DGFP T și să anuleze decizia nr.695/26.2007 emisă de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.274 din 10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Modifică sentința atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta DGFP T și în consecință:

Anulează decizia nr.695/26.2007 emisă de pârâtă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - LIBER - - -

GREFIER

- -

Red. /22.10.2008

Tehnored./23.10.2008

Ex.2

Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecători,

Președinte:Victoria Catargiu
Judecători:Victoria Catargiu, Claudia, Mircea Ionel Chiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 853/2008. Curtea de Apel Timisoara