Contract administrativ. Decizia 922/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 922
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtul Spitalul de Ortopedie și, cu sediul în,-, județul P și chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B, str. - -, nr. 1-3, sector 1, împotriva sentinței nr.141 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - Serv SRL, cu sediul în B,-, județul B, intimații-chemați în garanție Autoritatea de Sănatate Publică P, cu sediul în P,-, Județul și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,- 5.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-pârât Spitalul de Ortopedie și, reprezentat de avocat din Baroul Prahova, lipsind recurentul-pârât Ministerul Sănătății Publice, intimata-reclamantă - Serv SRL și intimații-chemați în garanție Autoritatea de Sănătate Publică P și Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că intimata-reclamantă - Serv SRL a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare la motivele de recurs, iar recurentul-chemat în garanție Ministerul Sănătății Publice a solicitat, prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod proc. Civ.
După ce instanța i-a înmânat apărătorului recurentului-pârât un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă, acesta menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că recurentul-pârât nu are alte cereri de formulat, iar recurentul-chemat în garanție a solicitat judecarea cauzei în lipsă și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-pârât, critică sentința pentru nelegalitate, susținând oral motivele de recurs formulate în scris și aflate la dosarul cauzei.
.//.
Astfel, în esență, recurentul-pârât susține că instanța fondului a motivat extrem de vag soluția pronunțată și, chiar și în aceasta, a făcut aprecieri greșite cu privire la data la care pârâtul a achitat către reclamantă factura nr. -.
Pârâtul a chemat în garanție Autoritatea de Sănătate Publică P, care, la rândul ei, a chemat în garanție Ministerul Sănătății Publice, acesta chemând și el în garanție Ministerul Finanțelor Publice, însă instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la aceste cereri în niciun fel.
Recurentul mai susține că instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile legale cu privire la condițiile care trebuiau întrunite pentru ca pârâtul să poată fi obligat la plata despăgubirilor, nesocotind toate înscrisurile depuse atât de spital, cât și de către cele trei chemate în garanție.
Din probele administrate în cauză, rezultă că pârâtul a solicitat în timp util P virarea în contul special a sumelor necesare achitării facturilor nr. -/2007 și nr. -/2007 care aveau termen scadent la 21.11.2007 și respectiv 24.12.2007.
Deși pârâtul a întocmit toate documentele care să justifice plata, până la ajungerea la scadență, ordonatorul secundar de credite- P, respectiv ordonatorul principal de credite Ministerul Sănătății Publice nu au virat în cont banii necesari achitării lucrărilor, recurentul-pârât neputând efectua plata către executant din alte conturi, aceasta făcându-se strict în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2007.
Potrivit motivelor expuse pe larg în motivele de recurs, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii, iar, în subsidiar, admiterea cererilor de chemare în garanție și obligarea în solidar a celor trei chemate în garanție la plata sumei solicitate de reclamantă.
Cu privire la recursul declarat de Ministerul Sănătății Publice, solicită admiterea în parte, numai în ceea ce privește nepronunțarea instanței cu privire la cererile de chemare în garanție. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Prin sentința nr. 141 din 17 martie 2009, Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II admis în parte acțiunea formulată de formulata de reclamanta - Serv SRL B, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul de Ortopedie și și chemații în garanție Autoritatea de Sănătate Publică P și Ministerul Sănătății Publice, obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 13.161,89 lei, reprezentând penalități de întârziere conform contractului de lucrări nr.43/05.10.2007. Cheltuielile de judecată ocazionate cu procesul au fost compensate în totalitate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de lucrări nr. 43/05.10.2007și a emis facturile nr. -/01.11.2007 și nr. -/04.12.2007, în valoare de 75.987,36 lei
și s-au încheiat procesele-verbale de recepție nr. 4995/22.10.2007 și nr. 5271/02.11.2007.
În urma solicitării pârâtei, contractul de lucrări a fost modificat, încheindu-se actele adiționale nr.1/05.11.2007 și nr.2/08.11.2007, după care a fost încheiat procesul-verbal de recepție nr.6211/21.02.2007, iar, la data de 14.03.2008, pârâtul a emis extrasul de cont primit de reclamantă sub nr.729/14.03.2008, prin care se confirma debitul total de 74.965,21 lei existent la data de 31.12.2007.
Instanța fondului a mai reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă că la data de 07.04.2008, pârâta a achitat suma de 50.000 lei, reprezentând factura nr.-/02.11.2007 și parțial factura nr. -/04.12.2007, iar ulterior, la data de 21.04.2008, s-a mai achitat și suma de 24.965,26 lei și că penalitățile de întârziere au fost calculate conform art.13 pct.13.2 din contractul de lucrări.
Referitor la solicitarea reclamantei de a i se plăti și dobânda legală, instanța de fond a reținut că, din contractul încheiat de părți, nu rezultă faptul că obligația de neplată la termen este purtătoare de dobânzi, așa încât nu sunt aplicabile dispozițiile art.2 alin.1 din nr.OG9/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul Spitalul de Ortopedie și și chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice.
Recurentul-pârât, Spitalul de Ortopedie și, critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea
în tot a sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii, iar, în subsidiar, admiterea cererilor de chemare în garanție și obligarea în solidar a celor trei chemate în garanție la plata sumei solicitate de reclamantă.
Astfel, în esență, se susține că motivarea instanței de fond, în sensul că la data de 07.04.2008, pârâtul a achitat suma de 50.000 lei, reprezentând factura nr.-/02.11.2007 și parțial factura nr. -/04.12.2007, iar, ulterior, la data de 21.04.2008, a mai achitat și suma de 24.965,26 lei, astfel încât penalitățile de întârziere au fost calculate conform art.13 pct.13.2 din contractul de lucrări, este eronată. Din probele administrate în cauză, rezultă o altă situație de fapt, respectiv aceea că pârâtul achitat suma de 27.625,76 lei prevăzută în factura nr. -/01.11.2007, cu termen scadent la data de 21.11.2007, în două tranșe( 1022,10 lei prin ordinele de plată nr. 997 și 998, la data de 27.12.2007 și suma de 26.603,66 prin ordinele de plată nr. 196 și 197, la data de 04.04.2008) și nu într-o singură tranșă, cum greșit a reținut prima instanță.
Recurentul mai susține că instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile legale cu privire la condițiile care trebuiau întrunite pentru ca pârâtul să poată fi obligat la plata despăgubirilor, nesocotind toate înscrisurile depuse atât de spital, cât și de către cele trei chemate în garanție.
Lipsa de vinovăție a pârâtului în efectuarea cu întârziere a plăților facturilor emise de reclamantă, rezultă din înscrisurile depuse de pârât la dosarul cauzei, respectiv adresa nr. 13823/28.12.2007 emisă chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice și răspunsurile la această adresă formulate de pârât și chemata în garanție P, înscrisuri din care rezultă că pârâtul a solicitat în timp util Autorității de Sănătate Publică P virarea în contul special a sumelor necesare achitării facturilor nr. -/2007 și nr. -/2007, care aveau termen scadent la 21.11.2007 și respectiv 24.12.2007.
Deși pârâtul a întocmit toate documentele care să justifice plata, până la ajungerea la scadență, ordonatorul secundar de credite- P, respectiv ordonatorul principal de credite Ministerul Sănătății Publice nu au virat în cont banii necesari achitării lucrărilor, recurentul-pârât neputând efectua plata către executant din alte conturi, aceasta făcându-se strict în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2007.
Se mai susține de către recurentul-pârât că a chemat în garanție Autoritatea de Sănătate Publică P, care, la rândul ei, a chemat în garanție Ministerul Sănătății Publice, acesta chemând și el în garanție Ministerul Finanțelor Publice, însă instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la aceste cereri în niciun fel. Chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice a criticat sentința pentru nelegalitate, invocând incidența disp.art. 304 pct. 7 și art. 304 ind. 1 Cod proc. civ. solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii față de el.
Astfel, recurentul-chemat în garanție, susține că prin sentința recurată, instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - Serv SRL B, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul de Ortopedie și și chemații în garanție Autoritatea de Sănătate Publică P și Ministerul Sănătății Publice, ori, față de chemații în garanție, instanța nu și-a motivat soluția pronunțată și nici nu a făcut nicio mențiune cu privire la aceste cereri de chemare în garanție
În motivarea soluției pronunțate, instanța reține numai faptul că debitul
este rezultatul contractului de lucrări nr. 43/05.10.2007 încheiat între reclamantă și pârâtul Spitalul de Ortopedie și, iar în sarcina sa nu a reținut nicio obligație față de raportul contractual stabilit între cele două.
Cererea privind chemarea sa în garanție nu este fondată, deoarece ministerul, conform Legii nr. 500/2002, are numai calitatea de a transfera sumele aprobate cu destinația de cheltuieli capitale, responsabilitatea în ceea ce privește deschiderea de credite și virarea sumelor în contul său îi revine Ministerului Finanțelor Publice.
Analizând motivele de recurs, în raport cu sentința pronunțată, precum și legislația incidentă în cauză, cât și probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Între reclamanta - Serv SRL și pârâtul Spitalul de Ortopedie și traumatologie s-a încheiat contractul de lucrări nr. 43/05.10.2007, contract prin care, reclamanta se obligă să execute, să finalizeze și să întrețină lucrarea de instalare a tâmplăriei PVC cu geam termopan, iar, la art.5, s-a prevăzut că prețul lucrării este de 96.723,20 lei, inclusiv TVA. În art.13 pct.13.2 s-a prevăzut că, în cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligația de a plăti, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,16% pe zi din plata neefectuată și în art.19 pct.19.1 s-a stipulat că achizitorul are obligația de a efectua plata către executant în termenul convenit de la emiterea facturii de către acesta, factură ce trebuie întocmită pe baza situației de lucrări (parțiale/finale) și însoțită de proces-verbal de recepție parțială.
Reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate și a emis facturile nr.-/01.11.2007 și nr.-/04.12.2007, în valoare de 75.987,36 lei și s-au încheiat procesele-verbale de recepție nr.4995/22.10.2007 și nr.5271/02.11.2007, iar la solicitarea pârâtului, contractul de lucrări a fost modificat, încheindu-se actele adiționale nr. 1/05.11.2007 și nr. 2/08.11.2007, după care a fost încheiat procesul-verbal de recepție nr. 6211/21.02.2007.
La data de 08.10.2008, pârâtul Spitalul de Ortopedie și formulat cerere de chemare în garanție a Autorității de Sănătate Publică P, arătând, în esență, că această instituție este vinovată pentru neexecutarea la termen clauzelor cu privire la achitarea sumelor datorate reclamantei, deoarece a întârziat virarea acestor sume în contul special.
Autoritatea de Sănătate Publică Paf ormulat, la rândul său, la a data de 16.11.2008, cerere de chemare în garanție a Ministerului Sănătății Publice(fila 103 dosar de fond), în calitatea sa de ordonator principal de credite, deoarece, conform Legii nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului B sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătății Publice, fiind un intermediar între unitățile sanitare din județul P și Ministerul Sănătății Publice care este abilitat să aprobe sau să vireze credite bugetare pentru reparații capitale la spitale.
Și această instituție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice(fila 135 dosar de fond), deoarece, susține ea,potrivit art. 190 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, spitalele publice primesc, în completare, sume de la bugetul de stat pentru modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de repararații capitale, așa încât, sumele necesare Spitalului de Ortopedie și sunt sume de la bugetul de stat. Ministerul Sănătății Publice este o instituție publică prin bugetul căreia se realizează transferul sumelor de la bugetul de stat către bugetul instituției care realizează investitția, iar potrivit Legii 500/2002 nu are calitatea decât de a transfera sumele aprobate și ulterior de a transmite creditele deschise de Ministerul Finanțelor către unitățile care realizează reparațiile capitale.
Instanța de fond, prin sentință, nu a luat în considerare și cererile de chemare în garanție despre care, într-adevăr, a făcut vorbire într-o încheiere anterioară, însă, acestea trebuiesc rezolvate într-un anume fel, odată cu pronunțarea fondului sau, dacă au fost rezolvate mai înainte, trebuie arătate cu precizie în minută și în dispozitiv, pentru claritatea și acuratețea actului de justiție.
Ca atare, Curtea va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtul Spitalul de Ortopedie și, cu sediul în,-, județul P și
chematul în garanție Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B, str. - -, nr. 1-3, sector 1, împotriva sentinței nr.141 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - Serv SRL, cu sediul în B,-, județul B, intimații-chemați în garanție Autoritatea de Sănatate Publică P, cu sediul în P,-, Județul și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,- 5.
Casează sentința nr. 141 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red VN
Dact MC
3 ex/ 16. 06.2009
f- Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu
