Despăgubire. Decizia 1696/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1696
Ședința publică de la data de 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D ( fostă D), împotriva sentinței nr. 1956 din data de 30 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D și.
La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D ( fostă D) și intimații pârâți Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 1956 din data de 30 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea intentată de reclamantul Direcția de Muncă și Protecție Socială D împotriva pârâților și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță la 10.04.2008, prin declinarea de competență prin sentința civilă nr. 1647/27.03.2008, reclamantul Direcția de Muncă și Protecție Socială D, a chemat în judecată pe pârâtul, pentru a fi obligat la plata sumei de 3747 lei pretins a fi încasată nelegal de tatăl decedat al acestuia.
Cu adresa nr.14059 din 16.06.2008, Direcția de Muncă și Protecție Socială Daî naintat documentația solicitată de instanță.
S-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului D.
S-a luat interogatoriul pârâtului, răspunsul fiind consemnat în procesul-verbal depus la dosar.
Cu adresa nr.39808 din 20.10.2008, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului D, a înaintat protocolul nr. 1230 din 17.03.2003.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține că în baza nr.OG2/2004, raportat la nr.OG14/2003 privind Autoritatea Națională pentru persoanele cu handicap și a Ordinelor Comune nr. 56/2004 al PA. și nr.1313/2004 al de aplicare a actelor menționate, stabilirea drepturilor fiecărei persoane cu handicap vizual, se face prin decizia conducătorului serviciului public de asistență socială, iar plata acestora se efectuează de către direcțiile teritoriale de muncă.
Asociația Națională Filiala Interjudețeană C, a încheiat cu Autoritatea Națională pentru persoanele cu handicap, protocolul 1230 din 17.03.2003 prin care a înaintat dosarele inclusiv cel cu nr. - privindu-l pe defunctul -.
În baza acestui protocol, serviciile publice de asistență socială trebuiau să emită noi decizii de stabilire a dreptului pe care trebuiau să le transmită spre dare în plată.
Conform art. 6 din Ordinul nr. 56/2004, încetarea, suspendarea sau modificarea drepturilor persoanelor cu handicap, se putea face de D, numai în baza deciziilor emise de pârâtul DGASPC D.
DGASPC D, nu a emis o decizie, situație în care -, autorul reclamantului a beneficiat în mod nelegal în perioada ianuarie 2004-noiembrie 2004 de drepturile prevăzute de OG 102/1999, care au fost plătite de reclamant.
Pârâtul, a achitat o parte din debit, rămânând doar diferența de 3747 lei drepturi necuvenite autorului în perioada menționată.
A depus la dosar adresa nr. 3500 din 20.02.2008, adresa Asociațiilor din România nr.109/28.06.2003 și referatul din 15.12.2004.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului D, a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive.
Consideră că, potrivit art.3 din anexa Ordinului nr.56/2004 al și, stabilirea drepturilor persoanelor cu handicap vizual care se plătesc prin direcțiile teritoriale se face prin decizia conducătorului serviciului public de asistență socială, iar în temeiul acestei reglementări, exista din partea acestui pârât, obligația emiterii deciziei și a transmiterii ei la reclamant.
Cum Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului D nu a emis o astfel de decizie, reclamantul nu avea temei de plată a sumelor.
De îndeplinirea necorespunzătoare a formalităților de emitere a deciziei de obligare la plată, nu se face vinovat pârâtul sau autorul acestuia, iar pentru recuperarea sumelor plătite fără drept, există o metodologie care stabilește persoanele răspunzătoare în funcție de buna sau reaua credință a beneficiarului, stabilindu-se și durata pentru care se datorează suma și modul de suportare al acesteia.
În raport de considerentele expuse, Tribunalul a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, în termen și motivat.
Prin motivele de recurs s-a arătat că, sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală, într-o manieră generică, fără a se realiza o critică punctuală a acesteia, ci doar reluându-se argumentele expuse în acțiunea introductivă.
Intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dad epus întâmpinare prin care solicita respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond, ca temeinică și legală.
Curtea, analizând recursul formulat în raport de motivele invocate, de apărările formulate și în conformitate cu dispozițiile art. 3041din Pr. Civ. apreciază că este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin acțiunea formulată inițial reclamantul, a chemat în judecată pe pârâtul, în calitate de moștenitor legal al defunctului -, pentru a fi obligat la plata sumei de 3747 lei, reprezentând drepturi persoană cu handicap vizual, despre care se susținea că ar fi fost încasată nelegal, în perioada ianuarie 2004-decembrie 2004.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea, chemând în judecată și pe pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, pentru a fi obligată să emită decizie de punere în plată sau de sistare a plății pentru defunctul -.
Urmare a acordului nr. 1230 din 17.03.2003 încheiat între Asociația din România și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap a fost transmisă acesteia din urmă, întreaga documentație privind evidența persoanelor cu handicap vizual beneficiare ale drepturilor prevăzute de nr.OG 102/1999, urmând ca aceasta să fie certificată pentru conformitate de către filialele Asociației din România, fapt realizat de Asociația din România - Filiala Interjudețeană C la data de 30.06.2009, când a transmis un număr de 2986 dosare (fila 20 dosar fond).
Prin Ordinul Comun nr. 56/2004 al și nr. 1313/2004 al au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap în cuprinsul cărora se stabilește modul de acordare a drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap vizual.
În conformitate cu dispozițiile art. 9, Până la transmiterea de către serviciul public de asistență socială a deciziilor și situației centralizatoare prevăzute la art. 8 alin. (1), plata drepturilor persoanelor cu handicap vizual se efectuează pe baza fundamentărilor transmise de Asociația din România, fiind stabilit termenul limită - 29.02.2004.
Ulterior acestei date, plata se efectua de către direcțiile teritoriale numai în baza deciziei conducătorului serviciului public de asistență socială conform art. 4 alin. 1.
În absența unei astfel de decizii, reclamanta trebuia să înceteze plățile, începând cu data de 01.03.2004.
Toate plățile efectuate după această dată sunt imputabile reclamantei, fiind lipsite de temei legal, după cum este și cererea de emitere a dispoziției de punere în plată sau de sistare a plății pentru defunctul -.
Această dispoziție de stabilire a drepturilor, constituia atributul exclusiv al conducătorului serviciului public de asistență socială și se realiza în conformitate cu dispozițiile art. 2-6, numai la cererea persoanei interesate.
Ca atare, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 cod procedură civilă recursul formulat în cauză urmează a fi respins, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de reclamanta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D ( fostă D), împotriva sentinței nr. 1956 din data de 30 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D și.
Decizie irevovabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru - - |
Grefier, |
Red.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru
