Despăgubire. Sentința 233/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 233/F-
Ședința publică din 17 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea, în primă instanță, asupra acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanții, domiciliată în, str.- -, -5,.B,.13, jud.A și, domiciliat în Pitești,-, jud.A, împotriva pârâtei COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 2.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 11 2009, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar pronunțarea s-a amânat la data de 17 2009, când s-a dat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 3 noiembrie 2009, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând, pe calea contenciosului administrativ, obligarea acesteia să soluționeze de urgență notificările formulate de ei în termen legal, nr. 334/2001 și nr.140/2002, care privesc bunurile asupra cărora li s-a stabilit dreptul, cu respectarea procedurii prevăzută de titlul VII al Legii nr.247/2004, pentru imobilul preluat abuziv, în suprafață de 1000. situat în Municipiul Pitești, str. -, județul A, respectiv să emită decizia, reprezentând titlul de despăgubire, precum și obligarea pârâtei la plata sumei de 500 lei, daune pe zi/întârziere, până la îndeplinirea obligației de emitere a deciziei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că notificările au fost înaintate către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu adresa nr.-/3, încă din data de 14.08.2007; în cauză a fost emisă dispoziția nr.271/14.08.2007 de către MIRA, prin care s-a dispus restituirea în natură a unor suprafețe de teren de 292,081. și 434,700. și s-a propus, potrivit prevederilor legale, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru altă suprafață de teren ce nu a putut fi restituită în natură, respectiv suprafața de 270,47. Obligația MIRA a fost dusă la îndeplinire, fiind puși în posesie asupra terenului pentru care s-a dispus restituirea în natură, însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația ce- revenea, potrivit competențelor stabilite prin Legea nr.10/2001, de a emite decizia privind acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, creându-le, în acest fel, un grav prejudiciu.
Reclamanții precizează că în cursul lunii august 2009, reclamanta a revenit cu o cerere și a solicitat pârâtei soluționarea notificărilor formulate, arătând că trebuia avută în vedere și situația sa deosebită, aceasta fiind pensionară cu o pensie de 453 lei, în vârstă de 79 ani și cu o stare de sănătate precară.
Reclamanții mai arată că în cauză există o hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care s-a anulat actul de donație încheiat abuziv, hotărâre nepusă în aplicare de către pârâtă, precum și un act administrativ necontestat, care a produs efecte juridice doar în parte, situație care îi îndreptățește să se adreseze instanței de contencios administrativ, în cazul nesoluționării, potrivit art.6 alin.1 din CEDO.
Consideră că sunt îndeplinite condițiile prev. de Normele Metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr.247/2005, așa cum au fost modificate prin HG nr.128/06.02.2008, respectiv pct.1812.5, referitoare la existența unui caz excepțional, temeinic motivat, atât de starea de sănătate a reclamantei, de situația socială precară a acesteia, cât și de existența unei hotărâri judecătorești irevocabile care nu poate fi pusă în aplicare și nu produce efecte.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 24 noiembrie 2009 (30-33), pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți, ca neîntemeiată. Pârâta susține că prin dispoziția nr.271/2007, MIRA a propus, în calitate de entitate notificată, acordarea de măsuri reparatorii reclamanților pentru imobilul notificat, în suprafață de 1000. situat în Municipiul Pitești str.-; dosarul aferent dispoziției de mai sus a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale,înregistrat sub nr.37990/CC, fiind declanșată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005; dosarul a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului, iar referitor la etapa evaluării, pârâta arată că în următoarea ședință va fi desemnat un evaluator pentru efectuarea raportului de evaluare a imobilului; ulterior efectuării raportului și aprobării acestuia, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va emite decizia reprezentând Titlul de despăgubire; în privința disp. pct.1812.5 din Normele de Aplicare a Titlului VII din Legea nr.247/2005, astfel cum au fost modificate și completate prin HG nr.128/2008, pârâta susține că aceste dispoziții legale sunt incidente numai în situația în care persoana îndreptățită este titulară a unei decizii conținând titlul de despăgubire și cererea de opțiune dedusă în condițiile OUG nr.81/2007, ar urma să fie tratată cu prioritate, situație care nu se poate constata în prezenta cauză.
Pârâta susține că cererea reclamanților privind obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata de daune/ zi de întârziere, până la îndeplinirea obligației de emitere a deciziei conținând titlul de despăgubire, este inadmisibilă, deoarece nu poate fi vorba de refuzul comisiei de a emite decizia respectivă, dar procedura prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 nu este încă finalizată; mai arată că, potrivit disp.art.5802Cod pr.civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare prin încheierea irevocabilă să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului; potrivit disp.5803Cod pr.civilă, debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea obligației prin aplicarea unei amenzi civile, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune interese.
Referitor la cererea reclamanților privind obligarea Comisiei Centrale la plata cheltuielilor de judecată, pârâta arată că această comisie este o entitate în subordinea Ministerului Finanțelor, neavând un buget propriu, dar comisia nu se opune cererii formulate, astfel că solicită respingerea cererii privind plata cheltuielilor de judecată, potrivit disp.art. 275 Cod pr.civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că acțiunea reclamanților este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:
Prin Dispoziția nr.271/14.08.2007, emisă de către MIRA, s-a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a unor suprafețe de teren de 292,081. și 434,700. și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru altă suprafață de teren, ce nu a putut fi restituită în natură, respectiv suprafața totală de 270,087. Obligația MIRA a fost dusă la îndeplinire, reclamanții fiind puși în posesie asupra terenului pentru care s-a dispus restituirea în natură, însă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea, potrivit competențelor stabilite prin Legea nr.10/2001, de a emite decizia privind acordarea măsurilor reparatorii în echivalent.
Reclamanții s-au adresat pârâtei, în luna august 2009, solicitând soluționarea de urgență a notificărilor, îndeplinind astfel procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, dar prin adresa nr.-/11974//25.08.2009 (5,6), pârâta aduce la cunoștință acestora că dosarul ce conține Dispoziția nr.271/2007 emisă de MIRA a fost înaintat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și înregistrat cu nr.37990/CC, urmând să parcurgă procedura prevăzută de Titlul VII al Legii nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, aduse de OUG nr.81/2007, pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Potrivit dispozițiilor art.8(1) din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, ersoana p. vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
În speță, pârâta susține că nu se opune cererii formulată de reclamanți, că nu refuză să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, dar arată că dosarul aferent Dispoziției nr.271/14.08.2007, a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr.37990/CC, fără a menționa data înregistrării și că în viitoarea ședință a comisiei, fără a menționa data ținerii acestei ședințe, va fi desemnat un evaluator/societate de evaluatori, în vederea efectuării raportului de evaluare a imobilului notificat de reclamanți și, ulterior întocmirii raportului de evaluare și aprobării acestuia, va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire.
Având în vedere că Dispoziția nr.271/2007, emisă de MIRA, a fost înaintată pârâtei prin adresa nr.-/3, încă de la data de 14.08.2007, Curtea constată că aceasta nu a emis decizia reprezentând titlul de despăgubire, într-un termen rezonabil, producându-le astfel reclamanților un prejudiciu.
Este adevărat că legea nu prevede un termen pentru emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, dar aceasta nu înseamnă că emiterea deciziei trebuie lăsată la liberul arbitru al comisiei, dincolo de un termen rezonabil, întrucât ar echivala cu o exercitare abuzivă a atribuțiilor acesteia.
Deși, reclamanta a depus la dosar acte, din care rezultă că este văduvă din anul 1995, că este suferindă încă de la vârsta de 45 de ani, conform mențiunilor din carnetul de sănătate, că necesită efectuarea unor intervenții chirurgicale pe cord, ca urmare a depistării unor calcificări importante ale valvei aortice și valvei mitrale, în cauză nu sunt incidente dispozițiile pct.181din Normele de aplicare a Titlului VII din Legea nr.247/2005, astfel cum au fost modificate și completate prin HG nr.128/2008, deoarece aceste dispoziții se aplică numai în situația în care persoana îndreptățită este titulara unei decizii reprezentând titlu de despăgubire, care, în speță, încă nu s-a emis.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.18 (1) din Legea nr.554/2004, să se admită în parte acțiunea reclamanților și, în consecință, pârâta să fie obligată să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire, în favoarea reclamanților, în dosarul nr.37990/CC, aferent Dispoziției nr.271/14.08.2007, emisă de MIRA.
Curtea va respinge cererea reclamanților privind plata de daune/zi întârziere, apreciind că nu s-a dovedit reaua - credință a pârâtei pentru neemiterea deciziei, aceasta putând fi datorată procedurii greoaie prevăzută de Normele de aplicare a Titlului VII din Legea nr.247/2005, dar și numărului mare de dosare pentru soluționare; reclamanții au, însă, posibilitatea să solicite despăgubiri pentru întârziere, potrivit dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004, pentru neexecutarea hotărârii definitive și irevocabile, pronunțată de instanța de contencios administrativ.
De asemenea, în baza art.275 Cod procedură civilă, va fi respinsă și cererea reclamanților pentru plata cheltuielilor de judecată de către pârâtă, reținându-se că aceasta a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, domiciliată în, str.- -, -5,.B,.13, jud.A și, domiciliat în Pitești,-, jud.A, împotriva pârâtei COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 2.
Obligă pârâta să emită decizia, reprezentând titlul de despăgubire în favoarea reclamanților, în dosarul nr. 37990/CC, aferent dispoziției nr.271/14.08.2007 emisă de MIRA.
Respinge cererea privind plata de daune/zi întârziere și pentru plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Judecător,
- -
Grefier,
- -
Red.
TC//5 ex/12.01.2010
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță
