Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 234/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 234/F-
Ședința publică din 17 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea, în primă instanță, asupra acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ, de reclamantul, domiciliat în Rm. V,-, Bl. 12,. C,. 3,. 14, județul V, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI - prin SECRETARIATUL GENERAL cu sediul în B, nr. 1, sector 1 și INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în B,-, sector 5.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 11 decembrie 2009, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar pronunțarea s-a amânat la data de 17 decembrie 2009, când s-a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 29 iulie 2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, prin Secretariatul General și Institutul Național de Statistică, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea art.I, III și IV din OUG nr.37/22 aprilie 2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în. Partea I, nr.264 din 22 aprilie 2009, precum și anularea Ordinului Președintelui Institutului Național de Statistică, nr.366 din 22 mai 2009.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că prin cele două acte atacate, a fost vătămat în drepturile sale recunoscute și garantate de lege, că Ordinul nr.366/2009 a fost emis în aplicarea prevederilor art.III din OUG nr.37/2009, ordonanță care este neconstituțională încălcând dispozițiile art.11, 1 alin.(4), 54 alin.(2) și 120 din Constituția României, este emisă în contradicție cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, reclamantul a susținut că prevederile OUG nr.37/2009 încalcă prev. art.115 alin.(6) din Constituția României republicată, afectând drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, concretizate într-o limitare a dreptului la muncă, într-o dovadă a discriminării politice și o încălcare a principiilor statului de drept; sunt nesocotite și dispozițiile Legii nr.188/1999, care interzic reducerea unui post urmată de înființarea unui alt post; examinând atribuțiile pe care le-a avut directorul executiv și pe care le va avea directorul coordonator, este evidentă exercitarea prerogativelor de putere publică și se impune concluzia că nu a avut loc decât o transformare a aceluiași post, fără nicio reducere efectivă și justificată a celui de director executiv, fiind înlocuit numai formal cu funcția contractuală de director coordonator.
Reclamantul a formulat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I, III și IV din OUG nr.37/22 aprilie 2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în. Partea I, nr.264 din 22 aprilie 2009, susținându-se că aceasta este dată cu încălcarea art.11, art.1 alin.(4), art.54 alin.(2) și art.120 alin.(1) din Constituția României, precum și că, practic, aceasta nu este motivată din punct de vedere al urgenței și nu cuprinde justificarea situațiilor de excepție care au determinat recurgerea la această modalitate de reglementare.
Prin întâmpinarea depusă la 15-17 din dosar, pârâtul Institutul Național de Statistică a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, susținând că obiectul principal al acțiunii vizează dispozițiile OUG nr.37/2009, fapt interzis de prevederile art.9 alin.(1) coroborate cu prevederile alin.(5) al aceluiași articol din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, făcând precizarea că OUG nr.37/2009 a instituit dispoziții cu caracter derogatoriu de la prevederile legale invocate de reclamant și, pe cale de consecință, aplicabile cu prioritate.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor OUG nr.37/2009, invocată de reclamant, lasă la aprecierea instanței soluționarea admisibilității acesteia.
Prin întâmpinarea depusă la 19-24, pârâtul Guvernul României a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în capătul de cerere privind anularea Ordinului nr.366/2009, emis de celălalt pârât.
Cu privire la cererea de anulare a unor dispoziții din OUG nr.37/2009, același pârât invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că obiectul principal al acțiunii vizează dispozițiile OUG nr.37/2009, fapt interzis de prevederile art.9 alin.(1) coroborate cu prevederile alin.(5) al aceluiași articol din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare; pârâtul arată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, prin raportare la dispozițiile art.10 alin.(2) și art.29 din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii reclamantului, arătând că OUG nr.37/2009 a fost adoptată în conformitate cu dispozițiile art.115 alin.(4) din Constituție, republicată. Prin adoptarea acestui act normativ nu sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, dreptul la un trai decent, așa cum sunt reglementate de art.41 și art.47 din Constituție, la elaborarea lui fiind respectate dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
Prin precizarea de acțiune de la 29 -35 dosar, reclamantul arată că, având în vedere că prin art.XIV din OUG nr.105/2009, a fost abrogată OUG nr.37/2009, solicită anularea art.I, IV, V și VIII din OUG nr.105/2009, privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local de îmbunătățire a activității administrației publice.
În motivarea precizării la acțiune, reclamantul arată că prezentul act normativ reia prevederi din OUG nr.37/2009, pe care le-a considerat abuzive și prin care, i se încalcă drepturi recunoscute și garantate de lege.
Reclamantul susține că prevederile art. art.I, IV, V și VIII din OUG nr.105/2009, au un vădit caracter abuziv și nelegal și sunt neconstituționale, încălcând disp. art.11, art.1 alin.(4), art.54 alin.(2) și art.120 alin.(1) din Constituția României, precum și că, practic, aceasta nu este motivată din punct de vedere al urgenței și nu cuprinde justificarea situațiilor de excepție care au determinat recurgerea la această modalitate de reglementare.
De asemenea, reclamantul susține că prevederile OUG nr.105/2009 încalcă prevederile art.115 alin.(6) din Constituție, republicată. Prin adoptarea acestui act normativ sunt afectate drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, dreptul la un trai decent, așa cum sunt reglementate de art.41 și art.47 din Constituție.
Cu privire la anularea Ordinului nr.366/2009, reclamantul precizează că solicită anularea acestuia pentru motivele invocate în cererea inițială de chemare în judecată, cu precizarea că actul normativ care îl menține este OUG nr.105/2009.
Alăturat precizării de acțiune, reclamantul formulează și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I, IV, V și VIII din OUG nr.105/2009, privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local de îmbunătățire a activității administrației publice, ordonanță publicată în. Partea I, nr.668 din 06 octombrie 2009, cu motivarea din precizarea de acțiune.
Solicită să se constate că excepția de neconstituționalitate a OUG nr.105/2009, îndeplinește condițiile prev. de art.29 alin(1) și (3) din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată și să se dispună sesizarea acesteia, în vederea soluționării excepției, în conformitate cu prev. art.9 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Prin cererea depusă la dosar, la data de 13 noiembrie 2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică B, suspendarea executării Ordinului nr.366/22.05.2009 emis de acesta, prin care a fost numit, din funcția publică de conducere de director executiv al Direcției Județene de Statistică V, în funcția publică de execuție de consilier superior, treapta 1, în cadrul aceleiași instituții, până la pronunțarea instanței de fond.
Reclamantul precizează că, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, a cerut suspendarea executării ordinului de mai sus, până la pronunțarea instanței de fond, iar prin sentința nr.184/F-Cont din 30.10.2009, Curtea de Apel Piteștia respins cererea de suspendare, ca neîntemeiată. Arată că a formulat prezenta cerere de suspendare, în temeiul art.15 din Legea nr.554/2004, în prezentul dosar, în care a solicitat anularea Ordinului nr.366 din 22.05.2009, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii, reclamantul arată că, prin Ordinul nr.366/22.05.2009, emis de președintele, începând cu data de 25.05.2009, a fost numit în funcția publică de execuție de consilier superior - treapta I - din cadrul Susține că acest ordin este nelegal și constituie o încălcare a unuia din principiile care stau la baza exercitării funcției publice, respectiv cel al stabilității, în raport de care singurele posibilități legale de modificare, suspendare ori încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, sunt cele prevăzute la art.87-102 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Reclamantul arată că OUG nr.37/2009, în baza căreia a fost emis ordinului atacat, a fost abrogată prin OUG nr.105/2009, care reia dispozițiile ordonanței abrogate, în ceea ce privește desființarea funcțiilor publice de conducere, dar că și acestea contravin legii, întocmai ca și ordonanța abrogată.
Prin actul administrativ a cărui suspendare o solicită, a fost numit într-o funcție publică de execuție, fără să i se solicite acordul, i s-a diminuat semnificativ salariul, cauzându-i-se astfel un prejudiciu.
Ca atare, sunt îndeplinite condițiile art.15, raportat la art.14 din Legea nr.554/2004, republicată, referitoare la cazul bine justificat și la prevenirea unei pagube iminente.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2009, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, cererea de suspendare formulată de reclamant, reținând următoarele:
otrivit art.15 din Legea nr.554/2004, cererea de suspendare se poate formula, pentru motivele prevăzute la art.14 (în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul) și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la pronunțarea instanței de fond.
Din lecturarea acestui text rezultă că pentru solicitarea acestei măsuri este obligatorie îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004, definește noțiunea de caz bine justificat ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept, ce sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
În speță, se susține existența acestei condiții - în ceea ce privește emiterea Ordinului nr.366/22.05.2009, de eliberare a sa din funcția publică de conducere de director executiv la V - pe inexistența acordului acestuia și pe întemeierea sa pe un act normativ, respectiv nr.OUG37/2009, considerat neconstituțional și nelegal, în prezent, abrogat, precum și pe faptul că s-a dispus numirea într-o funcție publică de execuție, subsecventă funcției de conducere deținută inițial, împrejurări care ar fi de natură să justifice prevederile art.2 menționate mai sus.
Aspectele relevate de reclamant, în legătură cu pretinsa încălcare a legii și nelegalitatea actelor în temeiul cărora a fost emis ordinul, trebuie examinate depășindu-se nivelul de aparență stabilit de limitele de suspendare, arătându-se că este atribuția statului să stabilească normele referitoare la executarea funcției publice, atribuție care, cel puțin la nivel formal, a fost exercitată prin emiterea nr.OUG37/2009, act normativ pe care s-a întemeiat ordinul contestat.
Prevederile acestei ordonanțe, în prezent abrogată, au fost preluate și continuate prin OUG nr.105/2009, în vigoare la momentul soluționării prezentei cereri, care nu a fost modificată în vreun fel, împrejurare în raport de care nu se poate spune că există o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ atacat, cu atât mai mult cu cât pârâtul, prin emiterea ordinului, a dispus numirea reclamantului în funcția publică de execuție de consilier superior, conform recunoașterii acestuia.
Având în vedere că executarea ordinului a fost deja realizată, Curtea a reținut că solicitarea de suspendare a executării acestui ordin devine lipsită de obiect, nemaifiind, astfel, întrunită prima condiție invocată de reclamant.
E drept că, recomandarea nr.R (89)8 Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind protecția judiciară provizorie în materie de contencios administrativ, adoptată la 13 septembrie 1989, stabilește, ca principiu, că în momentul în care instanța este sesizată cu o contestație împotriva unui act administrativ, față de care nu s-a adoptat o soluție, se poate solicita instituirea unei măsuri de protecție provizorie, însă aceeași recomandare prevede rezolvarea acestei cereri, prin luarea în considerare a tuturor factorilor și intereselor relevante.
Așa cum s-a arătat mai sus, nu s-a dovedit cerința privind îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ atacat și nici faptul că reclamantul a suferit o pagubă materială, iminentă, reprezentând a doua condiție imperativă a textului, pentru ca solicitarea sa să fie justificată.
prejudiciu suferit de reclamant nu poate fi apreciat, de sine stătător, ca reprezentând un temei suficient admiterii prezentei cereri, atâta vreme cât diferențele de salariu dintre cele două funcții, constau numai în eliminarea sporului de conducere prevăzut în cazul funcției deținute anterior de contestator, în raport de funcția deținută în prezent - funcție de execuție, consecință firească a atribuțiilor pe care le-a îndeplinit contestatorul și pe care le îndeplinește în prezent.
În aceste condiții, s-a constatat că reclamantului nu i-au fost afectate nici dreptul la muncă, nici dreptul la salariu și nici dreptul de a accede la o funcție de conducere, cererea de suspendare formulată de reclamant în baza art.15 din Legea nr.554/2004, fiind respinsă ca nefondată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține în fapt următoarele:
Reclamantul a solicitat, prin cererea inițială de chemare în judecată, anularea art.I, III și IV din OUG nr.37/22 aprilie 2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în. Partea I, nr.264 din 22 aprilie 2009, precum și anularea Ordinului Președintelui Institutului Național de Statistică, nr.366 din 22 mai 2009, emis în baza OUG nr.37/2009.
Prin art.XIV din OUG nr.105/2009, a fost abrogată OUG nr.37/2009, dar prin precizarea de acțiune de la 29 -35 dosar, reclamantul a solicitat anularea art.I, IV, V și VIII din OUG nr.105/2009, privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local de îmbunătățire a activității administrației publice, arătând că prezentul act normativ reia prevederi din OUG nr.37/2009, pe care le-a considerat abuzive și prin care, i se încalcă drepturi recunoscute și garantate de lege.
Chiar dacă OUG nr.105/2009 ar prelua unele prevederi din OUG nr.37/2009, Ordinul nr.366/22.05.2009 a fost emis de în baza OUG nr.37/2009, abrogată deja, astfel că reclamantul nu are un interes legitim, pentru anularea OUG nr.105/2009, ordinul a cărui anulare o solicită, fiind emis în baza primei ordonanțe abrogate.
Ca urmare, capătul de cerere privind anularea unor dispoziții din OUG nr.105/2009, urmează să fie respins, ca lipsit de interes.
În consecință, se va respinge și cererea reclamantului pentru sesizarea Curții Constituționale, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții din OUG nr.105/2009, aceasta neîndeplinind condițiile prev. de art.29 alin.(1) și (3) din Legea nr.47/1992 raportat la art.9 alin.(2) din Legea nr.554/2004.
Având în vedere că OUG nr.37/2009, în baza căreia a fost emis Ordinul nr.366/2009 de către, a fost abrogată prin OUG nr.105/2009, Curtea urmează ca, în baza art.18 alin.(1) din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, să admită capătul II din cerere și să dispună anularea ordinului atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca lipsit de interes, capătul din cererea precizată, formulată de reclamantul, domiciliat în Rm. V,-, Bl. 12,. C,. 3,. 14, județul V, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI - prin SECRETARIATUL GENERAL cu sediul în B, nr. 1, sector 1, privind anularea art.I, IV, V și VIII din OUG nr.105/2009
Respinge cererea formulată de reclamant, pentru sesizarea Curții Constituționale, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții din OUG nr.105/2009.
Admite capătul II din cerere și dispune anularea Ordinului nr.366/22.05.2009 emis de pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, cu sediul în B,-, sector 5.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Judecător,
- -
Grefier,
- -
Red.
TC//5 ex/15.01.2010
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță
