Despăgubire. Decizia 457/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.457/CA.
Ședința publică din 25 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol, soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă - SC "" SA - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.804/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, str.-.-, nr.18, jud.C, având ca obiect despăgubire.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18 septembrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, conform disp.art.260.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 25 septembrie 2008, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată:
Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta C anularea în tot a Deciziei nr.266/2006, suspendarea executării, obligarea pârâtei la plata sumei de 356.416 lei reprezentând prejudiciu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că pârâta prin decizia contestată a dispus preluarea în administrarea sa, prin Compartimentul Serviciului Administrare Mari Contribuabili operând o substituire a fiscal, în sensul înlocuirii C cu
Reclamanta a arătat că actul administrativa fost emis cu încălcarea Regulamentului de organizare și funcționare a aprobat prin nr.1820/19.12.2003.
În ceea ce privește prejudiciul adus, reclamanta a arătat că suma de 322.291 lei reprezintă accesorii calculate la creanțele fiscale datorate bugetului de stat, revine pârâtei căreia i-a fost transferat dosarul de executare nr.83/2005 și nu a procedat la regularizarea evidențelor financiare contabile între cele două părți.
Prin sentința civilă nr.602/2007 Tribunalul Constanța a respins acțiunea reținând că prin decizia nr.344/2007, Cad ispus încetarea prevederilor deciziei 266/2006.
Împotriva sentinței civile a formulat recurs iar Curtea de APEL CONSTANȚAa pronunțat decizia civilă nr.379/CA/19.09.2007 prin care a admis recursul, a casat hotărârea și trimis cauza spre rejudecare.
Instanța de recurs a arătat că în acțiunea în care reclamanta nu a solicitat doar anularea actului ci și obligarea pârâtei la despăgubiri în temeiul art. 8 din Legea nr.554/2004, instanța nu putea să respingă primul capăt de cerere ca rămas fără obiect, ci trebuia să examineze legalitatea emiterii actului în raport de criticile aduse prin cerere, pentru ca apoi în funcție de aceasta să se pronunțe asupra despăgubirilor.
Prin sentința civilă nr.804 din 14 martie 2008 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut:
nr.HG1574/2003 era abrogată la data emiterii deciziei contestate, respectiv prin nr.HG208/2005, motiv pentru care instanța va înlătura susținerile reclamantei privind acest act normativ.
Art. 10 alin.2 din nr.HG208/2005 arată că atribuțiile, sarcinile și unitățile administrativ teritoriale ale se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de Ministerul Finanțelor Publice.
Regulamentul de organizare și funcționare a aprobat prin 1820/2003 arată la art.5 că în structura organizatorică a sunt și administrațiile finanțelor publice municipale, orășenești și comunale.
Art.10 din arată că în vederea realizării unei conduceri operative și pentru organizarea și funcționarea eficientă a sistemului de relații directe și de subordonare a unităților, direcțiilor și compartimentelor din componența, directorul general poate emite decizia de delegare de competență.
Chiar art.32 alin.1 cod pr.fiscală arată că organele fiscale au competență generală privind administrarea unităților fiscale.
Reclamanta a invocat Ordinul 266/2007 însă instanța va înlătura această apărare deoarece acest ordin a intrat în vigoare la 06.03.2007, deci ulterior emiterii deciziei contestate, 02.05.2006.
Decizia nr.266/02.05.2006 a fost emisă în temeiul art. 8, art. 9(2), art. 10, 11 și art. 104 lit. e aprobat prin 1820/2003.
Art.9 alin.2 din arată că directorul general coordonează direct unitățile fiscale subordonate direcțiilor generale (administrațiile finanțelor publice, municipale, orășenești și comunale) din teritoriu, iar potrivit art. 10 poate emite decizii de delegare de competență.
Față de aceste aspecte instanța apreciază că emiterea Deciziei nr.266/2006 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale aflate în vigoare la data emiterii, respectiv 1820/2003, art. 32, 33 Cod pr.fiscală, nr.HG208/2005.
În ceea ce privește prejudiciul cauzat ca urmare a emiterii deciziei 266/2006, având în vedere că instanța a constatat că decizia este legal întocmită în temeiul art.8 și art. 18 alin.3 din Legea nr.554/2004 va respinge și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la despăgubiri.
Mai mult, aspectele învederate de reclamantă în motivarea cererii privind obligarea pârâtei la plata sumei de 356.416 lei privesc aspecte ce țin de executarea silită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta susținând că sentința pronunțată este nelegală pentru că decizia în litigiu trebuia analizată sub aspectul dispozițiilor nr.HG208/2005.
Prin decizie C - a substituit fiscal în sensul înlocuirii Administrației Finanțelor Publice C cu Direcția Generală a Finanțelor Publice C încălcându-se nr.HG208/2005 și nr.OG92/2003.
Se susține că decizia nr.266/2006 emană de la un organ necompetent de vreme ce funcția de director nu este prevăzută în structura și a fost dată cu încălcarea nr.HG1574/2003 și art.24 alin.alin.4 din nr.HG208/2005 și art.10 din nr.OG92/2003.
Recursul este nefondat.
Prin decizia Directorului executiv al C nr.266/02.05.2006 nu număr de 20 de contribuabili printre care și reclamanta, aflați în evidența Administrației Finanțelor Publice C au fost predați spre administrarea Serviciului Administrare și Contribuabili din cadrul
Susținerile reclamantei privind nelegalitatea acestei decizii sunt nefondate pentru următoarele considerente:
1) Susține reclamanta că decizia este nelegală pentru că a fost emisă cu încălcarea nr.HG1574/2003;
-susținerea este nefondată pentru că la data emiterii deciziei respectiv 02.05.2006 prin art.39 din nr.HG208 din 17 martie 2005 - nr.HG1574 a fost abrogată;
2) Susține reclamanta că decizia este nefondată pentru că a fost dată cu încălcarea art.24 din nr.HG208/2005;
- și această susținere este nefondată pentru că:
a) Din preambulul deciziei rezultă că aceasta a fost dată în temeiul disp.art.8 art.9 alin.2 art.10 și 11 și art.104 lit.c din al județene aprobat de nr.1820/2003 - astfel că decizia urmează să fie analizată numai în raport de aceste temeiuri de drept pentru că în prezent prin Decizia nr.344/30.03.2007, decizia nr.266/02.05.2006 a fost revocată.
Astfel potrivit art.6 din directorul executiv este coordonatorul întregii activități a instituțiilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice C la nivel de județ răspunzând în acest sens față de Ministerul Finanțelor Publice de aducerea la îndeplinire a atribuțiilor și sarcinilor rezultate din legi, ordonanțe, hotărâri de Guvern, ordine și regulamente de funcționare în conformitate cu prevederile textului de lege suscitat, rezultă că -directorul executiv al județene poate emite în virtutea atribuțiilor sale decizii de delegare pentru realizarea conducerii operative a compartimentelor și direcțiilor din componență.
b) Decizia astfel emisă în baza al Județene aprobat prin nr.1820/2003 - este legală pentru că prin art.10 alin.2 din nr.HG208/2005 se prevede că, atribuțiile, sarcinile și unitățile administrativ teritoriale al se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de Ministerul Finanțelor Publice -ori decizia în litigiu a fost emisă în concordanță cu regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin nr.1820/2003.
Așa fiind și susținerea reclamantei că, decizia a fost emisă cu încălcarea nr.HG208/2005 este nefondată.
3) Susține reclamanta că decizia a fost dată cu încălcarea disp.art.33, 133 și 135 din nr.OG23/2003, este nefondată, pentru că:
1) art.33 din nr.OG92/2003 intitulat"competența teritorială"face trimitere evident la competența teritorială a organelor fiscale județene locale sau a municipiului Bfără ca să se facă vreo mențiune expresă în ceea ce privește competența materială a organelor fiscale.
Referitor la competența teritorială organelor fiscale în art. 33 din nr.OG92/2003 de prevede că, administrarea impozitelor, taxelor contribuabililor și altor sume datorare bugetului general consolidat se face de către acel organ fiscal județean sau local în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau a plătitorului de venit, prin domiciliul fiscal înțelegându-se în sensul dispozițiilor aceluiași Cod Fiscal, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor în cazul în care acesta nu se realizează la sediul social declarat.
Înspeță, sediul societății se află în municipiul C astfel că, potrivit art.33 și art.133 din nr.OG92/2003 - administrarea impozitelor, taxelor și celorlalte contribuții datorate bugetului general consolidat de stat se poate realiza atât de către Administrația Finanțelor Publice C cât și de
Așa fiind se constată că motivele de nelegalitate invocate de către reclamantă sunt nefondate.
Ca consecință și capătul de cerere privind despăgubirile solicitate de reclamantă este nefundat pentru că decizia a fost legal emisă.
Reluând asupra celor de mai sus se constată că recursul este nefondat sub toate aspectele criticilor formulate urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă - SC "" SA - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.804/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în C, str.-.-, nr.18, jud.C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.jud.fond - -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec. /26.09.2008
Dact.gref. 29.09. 2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea