Despăgubire contencios administrativ. Decizia 2465/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2465/R/2009
Ședința publică din 13 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
-- -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1023 din 13 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată -, având ca obiect litigiu muncă- despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtei intimate, avocat, din Baroul Cluj, lipsă fiind reprezentanta reclamantei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este introdus în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, la prima strigare, Curtea constată că prin registratura instanței la data de 26 octombrie 2009 pârâta intimată u, a depus o întâmpinare (2 exemplare) care a fost redactată de avocat și prin care solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Totodată, constată că la data de 13 noiembrie 2009, reclamanta recurentă a trimis prin fax o cerere, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentanta pârâtei intimate, avocat, din Baroul Cluj, depune la dosar împuternicire avocațială din 13.11.2009 și arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei pârâtei intimate asupra recursului declarat de reclamantă.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei și pe care le susține oral. Se obligă să facă dovada cheltuielilor de judecată până la sfârșitul dezbaterilor.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1023 din 13 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâta u și, în consecință, pârâta a fost obligată să achite reclamantei suma de 2685,45 lei, prejudiciu patrimonial produs.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că pârâta a fost angajata reclamantei in funcția de lucrător comercial - asistent optician.
Prin actul adițional nr.22/27.04.2005, la contractul individual de muncă s-a prevăzut la pct.3 că salariata care a participat la acțiunile de formare profesională, începând de la data încadrării in unitate și in continuare, nu poate avea inițiativa încetării contractului de muncă, o perioadă de cel puțin 5 ani de la data absolvirii ultimei forme de pregătire profesională. La pct.4 din actul adițional se prevede că nerespectarea de către salariat a dispoziției de la pct.3 determină obligarea acesteia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, actualizate precum și la despăgubiri reprezentând beneficiu nerealizat.
Potrivit prevederilor art.270 alin.1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial in temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și in legătură cu munca sa.
Pentru a da naștere răspunderii patrimoniale, prejudiciul trebuie să întrunească cumulativ următoarele trăsături: să fie efectiv să fie real și cert și să fie actual.
Având în vedere cele arătate mai sus și probele administrate in cauză, instanța a reținut că pârâta și-a dat demisia înainte de împlinirea termenului de 5 ani, nerespectând clauzele actului adițional semnat, astfel că ea trebuie să restituie cheltuielile ocazionate cu pregătirea sa profesională. Cu privire la obligarea acesteia la plata despăgubirilor reprezentând beneficiu nerealizat, s-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi fost prejudiciată din cauza plecării pârâtei și că nu ar fi realizat beneficiu,
Împotriva acestei sentințe reclamanta -" "SRL a declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii în întregime a acțiunii, precum și, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că instanța de fond a apreciat în mod eronat materialul probator depus la fondul cauzei, omițând să țină cont de înscrisul emanat de la aceasta și de la actele contabile aferente care detaliază modalitatea de determinare a beneficiului nerealizat.
Dovada existenței prejudiciului cauzat de plecarea pârâtei intimate rezultă în mod evident din împrejurarea notorie că activitatea reclamantei, care deține magazine de comercializare a produselor de optică medicală este influențată în mod direct și într-o măsură semnificativă de existența unui personal specializat, cu pregătire profesională în domeniul optometriei.
În condițiile în care calificarea unei persoane în domeniul optometric presupune o durată îndelungată demisia unui astfel de specialist imediat după finalizarea cursului de pregătire afectează foarte serios activitatea societății.
Reclamanta a dovedit că prin plecarea intempestivă a pârâtei intimate profitul societății s-a redus, iar întinderea acestuia a fost probată prin înscrisurile anexate cererii introductive.
Pârâta intimată u, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precum și obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată (11-14).
În susținerea poziției procesuale intimata a arătat că nu a recunoscut niciodată semnarea actului adițional în forma prezentată de recurentă, iar recurenta nu a făcut niciodată dovada faptului că intimata și-ar fi asumat obligația de a suporta beneficiul nerealizat de către aceasta în situația în care raportul de muncă ar înceta.
În legătură cu despăgubirile solicitate de reclamantă, actul adițional nu prevede modul de individualizare al beneficiului nerealizat iar calculul făcut de reclamantă este complet greșit întrucât pornește de la premise false, respectiv că cei trei angajați contribuie în mod egal la realizarea profitului și că profitul aferent anului 2007 va fi identic cu cel aferent anilor 2008 - 2011.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate Curtea reține următoarele:
Astfel, conform contractului individual de muncă nr.61950/25.04.2003 încheiat între părți, precum și a carnetului de muncă al pârâtei, rezultă că aceasta a fost angajata reclamantei în funcția de lucrător comercial - asistent optician.
Conform actului adițional nr.22 din 27.04.2005 la contractul individual de muncă încheiat între părți, s-a stabilit la pct.3 și pct.4 că, salariatul care a participat la acțiunile de formare profesională începând de la încadrarea în unitate și în continuare, nu poate avea inițiativa încetării contractului individual de muncă, o perioadă de cel puțin 5 ani, de la data absolvirii ultimei forme de pregătire profesională iar nerespectarea de către salariat a acestei dispoziții determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională (contravaloarea cursului, a transportului, cazării, diurnei etc.) actualizate, precum și la despăgubirile prezentând beneficiul nerealizat.
Deși pârâta susține că nu a recunoscut niciodată semnarea actului adițional din examinarea înscrisului depus în probațiune la instanța de fond rezultă că pârâta a semnat un exemplar al acestui înscris, făcând mențiunea primirii unui exemplar din acesta. Totodată, pârâta a recunoscut prin răspunsul la interogatoriu că și-a asumat obligația, prin actul adițional la contractul individual de muncă, ca în cazul în care va avea inițiativa desfacerii contractului de muncă înainte de expirarea a 5 ani de la terminarea cursului, să restituie reclamantului toate cheltuielile ocazionate de acest curs.
Conform art.270 alin.1 muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru antrenarea răspunderii materiale a salariatului angajatorul trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor răspunderii civile obiective, respectiv trebuie să dovedească existența faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a culpei salariatului în producerea prejudiciului.
Pentru a se putea obține repararea prejudiciului este absolut necesar ca acesta să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare.
Prejudiciul viitor este cert, atunci când, este sigur că se va produce în viitor fiind astfel susceptibil de evaluare. Prejudiciul viitor nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual care este lipsit de certitudine și care nu poate justifica acordarea de despăgubiri.
În speță, în mod corect instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii patrimoniale a salariatului întrucât reclamanta nu a dovedit caracterul cert al prejudiciului creat de pârâtă.
In cuprinsul actului adițional mai sus arătat, se face vorbire doar despre beneficiul nerealizat fără a se menționa modul de individualizare al acestuia.
În mod corect tribunalul a apreciat că reclamanta nu a dovedit existența prejudiciului întrucât din înscrisurile reprezentând "calcul profit nerealizat", bilanțul prescurtat la 31.12.2007, contul de profit și pierdere la 31.12.207, date informative la 31.12.2007 și balanța analitică de verificare pe luna decembrie 2007, reclamanta a considerat că beneficiul nerealizat pentru 5 ani este în valoare de 222.452,15 lei.
Această sumă a fost calculată prin împărțirea cifrei de afaceri a magazinului la trei (număr de angajați din magazin), concluzionându-se că valoarea încasărilor pentru fiecare angajat ar fi de 361.23,66 lei, (1.083.371 lei: la 3 angajați =361.163,66 lei). Reclamanta înmulțește valoarea încasărilor/angajat, cu procentul de profit aferent anului 2007 și concluzionează că valoarea profitului de care intimata ar fi privat-o ar fi de 44.490,43 lei/an (-,66 x 12,32% =44.490,43 lei).
În final, reclamanta concluzionează că profitul său nerealizat este în cuantum de 222.452,15 lei, înmulțind profitul anual cu cei 5 ani despre care se face vorbire în actul adițional (44.490,43 lei x 5 ani =252.452,15 lei).
Acest mod de calcul al profitului nerealizat de către reclamantă este complet greșit întrucât pornește de la premisele false că cei trei angajați ai magazinului contribuie în mod egal la realizarea profitului societății și că procentul de profit aferent anului 2007 va fi identic cu cele aferente anilor 2008, 2009, 2010 și 2011. Mai mult decât atât, suma reprezentând beneficiul nerealizat nu poate fi calculată prin raportare la cifra de afaceri a unui magazin, ci la procentul de profit al unei societăți comerciale în ansamblul său.
Pe de altă parte, în litigiul soluționat irevocabil prin sentința civilă nr.739/05.05.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, reclamanta a arătat că intimata îi aducea un profit de 2.700 lei /lună (echivalent a 32.400 lei/an) iar acum susține în mod surprinzător că profitul nerealizat este de 44.490,43 lei/an.
După absolvirea cursului profesional, pârâta a dobândit specializarea de tehnician optometrist astfel încât o asemenea funcție nu are nici o legătură cu vânzările magazinului fapt care face imposibilă cuantificarea beneficiului nerealizat prin raportare la sumele obținute din vânzări.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. coroborat cu art.3041pr.civ. va respinge recursul reclamantei ca nefondat și, în consecință, va menține sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
Având în vedere că pârâta intimată a solicitat prin întâmpinare obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, însă nu a dovedit efectuarea acestora conform art.1169 civ. motiv pentru care instanța va respinge cererea intimatei având ca obiect obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 1023 din 13 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
--- - --- - -- -
GREFIER
-
RED./MB
23.11.09/4 ex.
Jud. fond:/
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
