Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 1056/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr- Decizia nr. 1056/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de recurenții-pârâți Primarul municipiului și de recurentul-pârât, ambele îndreptate împotriva sentinței civile nr. 154 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar și avocat pentru intimata-reclamantă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Recurentul-pârât depune taxă judiciară de timbru de 3 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
În ceea ce privește recursul declarat de Primarul municipiului B, pentru care la termenul anterior s-a stabilit obligarea acestuia la achitarea taxei judiciare de timbru și depunerea timbrului judiciar, instanța revine asupra acestei dispoziții apreciind că nu se impune timbrarea recursului având în vedere dispozițiile Legii nr. 276/2009 și faptul că partea este atât debitorul, cât și creditorul obligației de plată.
Avocat depune, în triplu exemplar, copie de pe sentința civilă nr. 5272/04.06.1997 a Judecătoriei Bacău privind cauza civilă pentru acțiune în constatare formulată de reclamanții și împotriva pârâtei Primăria municipiului Precizează că s-a înmânat copie și reprezentantului intimatei-reclamante.
Avocat depune copie a nr. 86/1996. Se înmânează copie de pe acest înscris d-lui avocat.
Instanța pune în discuție excepția invocată la termenul anterior - lipsa de interes a recursului promovat de Primarul municipiului B - având în vedere modul de soluționare a cauzei la instanța de fond față de această parte. Totodată, invocă din oficiu excepția de inadmisibilitate a acțiunii față de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 15 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și față de practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie.
Avocat, pentru recurentul-pârât, solicită admiterea recursului său și respingerea recursului formulat de Primarul municipiului B ca inadmisibil, iar în caz contrar, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
În susținerea recursului său, arată că sentința judecătorească prin care i-a fost atribuit terenul nu poate fi atacată de un terț ca intimata-reclamantă, deoarece terenul se afla în anul 1996 în patrimoniul Consiliului Local B, deci aceasta nu era îndreptățită a ataca această sentință.
Menționează că recurentul-pârât își apără dreptul legitim asupra acestui teren iar faptul că i s-a dat teren în altă parte și apoi s-a revenit și i s-a dat în alt loc nu poate fi pus în discuție de către intimata-reclamantă, care în anul 1996 nu avea nici un drept asupra acestuia.
că recurentul-pârât nu are vină că i s-a restituit acest teren, căruia i-a fost stabilit acest amplasament. Precizează că din sentința depusă la termenul de azi rezultă că recurentul-pârât s-a mai judecat la Judecătoria Bacău.
În concluzie, solicită admiterea ambelor excepții și, pe cale de consecință, admiterea recursului său. Precizează că solicită cheltuieli de judecată, conform chitanței de onorariu avocat depusă la dosar.
Avocat, pentru intimatul-pârât Primarul municipiului B, solicită admiterea excepției lipsei capacității procesuale active a Primarului municipiului Față de recursul promovat de, solicită respingerea acestuia întrucât, în opinia sa, cererea formulată de acest pârât trebuia analizată ca o cerere formulată conform art. 84 din Legea 61/2009, iar hotărârea nr. 141 nu a fost pentru schimbul de teren, fiind nelegală. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 154/29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, s-a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii (având ca obiect excepția de nelegalitate a nr. 141/16 decembrie 1996) și s-a admis excepția de nelegalitate a 141/16.12.1996, în contradictoriu cu Primarul municipiului B, Consiliul local B și.
Totodată s-a respins acțiunea față de Primarul municipiului B pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin B nr. 141/16.12.1996 s-a modificat art. 2 din nr. 86/09.09.1996 în sensul că s-a restituit pârâtului o suprafață de teren de 340 mp situată în B-.
Hotărârea a avut în vedere cererea pârâtului, care a solicitat modificarea amplasamentului pentru suprafața de teren reconstituită prin Sentința civilă nr.2212/13.03.1996 în B,- bis.
Hotărârea a fost luată în baza Legii nr.69/1991, în vigoare la acea dată. privind administrația publică locală.
La data emiterii hotărârii asupra terenului situat în B,-, nu exista nici o cerere de restituire în natură formulată în baza Legii nr. 10/2001.
HCL a cărei anulare se cere a abrogat art.2 din HCL nr.86/09.09.1996 a Consiliului Local B, care, la rândul său, a avut ca obiect punerea în executare a sentinței civile nr.2216/13.03.1996 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr. 15323/2005.
Prin sentința menționată, a fost obligată Primăria mun. B, ca autoritate publică locală, să lase în deplină proprietate reclamanților și suprafața de teren de 425 mp, din rezerva primăriei.
S-a constatat, prin urmare, că hotărârea a fost emisă în executarea unei hotărâri judecătorești.
Cu privire la excepția de inadmisibilitate a cererii invocată de pârâtă, în sensul că nu ar fi aplicabile dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004 modificată, tribunalul a apreciat că aceasta este nefondată, în raport de dispozițiile art.4 al.(l) din Legea nr.544/2004 modificată prin Legea nr.262/2007,potrivit cărora "legalitatea unui act administrativ unilateral, indiferent de data emiterii acestuia poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces".
Examinând în fond excepția de nelegalitate, tr5ibunalul a constatat că HCL nr. 141/16,12.2006 este nelegală pentru cele ce urmează:
Prin HCL nr.86/09.09.2006 a fost pusă în executare sentința civilă nr.2212/13.03.1996, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr.15323 1995.
Prin urmare, întreaga fază procesuală fusese încheiată prin executarea sentinței, conform art.6 CEDO.
Cea de a doua hotărâre nr. 141/16.12.2006, prin care se modifică dispozițiile art.2 din L nr.86/1996, cu privire la amplasamentul terenului, este emisă la cererea nr.32012/28.11.1996 a d-lui, fără a mai exista un temei juridic pentru aceasta.
Cum întregul proces se încheiase, Consiliul Local nu mai avea competența să revină asupra executării aceleiași sentințe civile, ci eventual să aplice dispozițiile cu privire la schimbul de terenuri între proprietarul și Autoritatea Publică locală, în condițiile legii speciale, ori, în motivarea în drept, se indică doar dispozițiile Legii nr.69/1991, privind administrația publică locală în vigoare la acea dată.
Ca urmare,în baza dispozițiilor art.4 al.2 din Legea nr.554/2004, modificată, tribunalul a admis excepția și a constatat nelegalitatea L nr.141/16.12.2006.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții - Primarul municipiului B și.
1. Recurentul - pârât Primarul municipiului Bac riticat hotărârea instanței de fond ca nelegală și netemeinică, invocând încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.
2. Recurentul - pârât a susținut că hotărârea instanței de fond este nemotivată în drept, iar considerentele de fapt reținute nu corespund speței.
De asemeni se invocă împrejurarea că la data emiterii hotărârii consiliului local contestate, reclamanta nu avea nici un drept asupra terenului vizat de hotărâre.
Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că nr. 141/2006 este nelegală, pentru încălcarea dispozițiilor art. 84 al. 3 din Legea 69/1991.
1. În ce privește recursul declarat de Primarul municipiului B, curtea, din oficiu, a invocat excepția lipsei de interes, excepție ce se constată fi întemeiată.
Astfel, se constată că acțiunea formulată în contradictoriu cu Primarul municipiului Baf ost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât.
Chiar dacă în dispozitivul sentinței se precizează că acțiunea este admisă în contradictoriu cu pârâții- Primarul municipiului B, Consiliul local B și, față de următorul aliniat al dispozitivului, în care se respinge acțiunea față de Primarul municipiului B pentru lipsa calității procesuale pasive, în mod evident este vorba despre o eroare de redactare în primul aliniat.
Această interpretare este susținută și de modul în care a fost redactată minuta de la dosar.
Ca urmare, constatând că apărările invocate de Primarul municipiului B (care a invocat lipsa calității procesuale pasive), au fost reținute de instanța de fond, care a respins acțiunea față de acest pârât pe această excepție, recursul acestei părți urmează a fi respins, ca lipsit de interes.
2. În ce privește recursul declarat de pârâtul, curtea reține următoarele:
În fața instanței de fond s-a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii, în susținerea căreia s-a arătat că excepția de nelegalitate poate să vizeze doar actele administrativ unilaterale, cu caracter individual, emise ulterior intrării în vigoare a Legii 554/2004.
Este adevărat că această apărare a fost invocată de Primarul municipiului B (parte al cărei recurs fost respins ca lipsit de interes), dar, față de dispozițiile art. 48 al. (2) Cod procedură civilă, apărările acestei părți folosesc și recurentului - pârât.
Având în vedere dispozițiile art. 3041, 129 și 137 al. (1) Cod procedură civilă, curtea va examina recursul de față sub aspectul admisibilității excepției de nelegalitate invocate în cauză.
Se reține astfel că actul contestat în prezenta cauză pe calea excepției de nelegalitate este un act administrativ unilateral, cu caracter individual, respectiv Hotărârea Consiliului Local nr. 141/1996.
Temeiul juridic al acțiunii se regăsește în dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004.
Este adevărat că, prin Deciziile nr.425 din 10 aprilie 2008 si nr426 din 10 aprilie 2008, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004 sunt constituționale, prin raportare la art. l alin.(5), art.15 alin. (2), art.16 alin. (1), art.20 alin.(2), art.21, art.23 si art.44 din Constituție, republicată;
- Judecătorului național îi revine însă rolul de aprecia cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (cum este cazul Convenției Europene a Drepturilor Omului), precum si cu privire la compatibilitatea si concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările si jurisprudența comunitare;
- Judecătorul național, în calitate de prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului, are obligația de a "asigura efectul deplin al normelor acesteia (Convenției), asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor (mutatis mutandis,împotriva Belgiei, Hotărârea din 29 noiembrie 1991, seria A nr. 214-C, p. 84, 26) (CEDO, Hotărârea din 26 aprilie 2007, cauza Dumitru împotriva României (nr.2) (Cererea nr. 71.525/01), 103, în Monitorul Oficial nr.830 din 5 decembrie 2007).
- Judecătorul național, în calitate de prim judecător comunitar, este competent "să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național precum legea generală privind dreptul administrativ, care i s-ar putea opune. Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât si al autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare" (CJCE, Hotărârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/06 si C-385/06)".
Față de considerentele sus-expuse, curtea constată că
- dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită în
timp, pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, a actelor administrative
unilaterale cu caracter individual, emise anterior intrării în vigoare a Legii
nr.554/2004, contravin:
- dreptului la un proces echitabilconsacrat de art.6 din Convenția europeana a drepturilor omului și în practica CEDO, precum și de art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduseprincipiului securității,șidreptului lajustițiegarantat de art.6 din Convenție.
- practicii Curții de Justiție de la Luxemburg, în cauze similare, care a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv șinu va mai putea solicita în instanță controlul delegalitateal acelui act,nici chiar pe calea incidentală a excepției denelegalitate.
Față de argumentele expuse, curtea va constata că reclamantul nu se poate prevala de dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004, pentru a solicita nelegalitatea unui act administrativ emis înainte de intrarea în vigoare acestei legi, în aplicarea art. 20 alin. (2) și art. 148 alin. 2 din Constituție, prin raportare la Convenția europeană a dreptului omului și la Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și la jurisprudența și a Curții de Justiție de la Luxemburg.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, curtea va admite recursul declarat de pârâtul și va modifica în parte sentința tribunalului, în sensul că va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a L nr. 14/16 decembrie 1996, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, intimata - reclamantă va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către recurentul, în sumă de 302,15 lei, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei de interes în ce privește recursul promovat de Primarul mun.
Respinge recursul promovat de Primarul mun. B împotriva sentinței civile nr. 154 din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă, prin procurator - cu domiciliul ales la. av. -I,-,. 569,. B,. 1,. 5 județul I și în B, Calea. 7,. C,. 6 și cu intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL B, ca lipsit de interes.
Admite recursul promovat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 154 din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant prin procurator -. av. -I,-,. 569,. B,. 1,. 5 județul I ȘI B, Calea. 7,. C,. 6 și intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a nr. 141 /16.12.1996 emisă de Consiliul Local
Obligă pe reclamanta-intimată să plătească recurentului-pârât suma de 302,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține dispozițiile sentinței privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primarului mun.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE: Vera Stănișor | JUDECĂTOR 2: Morina Napa | JUDECĂTOR 3: Claudia Popescu |
Grefier, |
Red.
Red.
tehnored. 8 ex.
11 dec.2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Morina Napa, Claudia Popescu
