Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 109/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--.05.03.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.109
Ședința Publică din 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul de Soluționare Contestații și Administrația Finanțelor Publice A, având ca obiect excepție de nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul pentru pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul de Soluționare Contestații se prezintă consilier juridic, lipsă pârâta Administrația Finanțelor Publice
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, consilier juridic depune la dosar delegație pentru reprezentarea în cauză a pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul de Soluționare Contestații și întâmpinare în două exemplare, un exemplar se înmânează reclamantului.
Reclamantul depune la dosar precizări scrise, în 2 exemplare, un exemplar se înmânează reprezentantei pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul de Soluționare Contestații.
Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția inadmisibilității, în condițiile art. 4 al.1 din Legea nr. 554/2004, a excepției de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 2199/2006 anexa 1 și 3.
Reclamantul solicită respingerea excepției de inadmisibilitate și admiterea excepției de nelegalitate.
Reprezentant pârâtei solicită admiterea excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 2199/2006 anexa 1 și 3.
CURTEA
Deliberând asupra excepției de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 2199/2006 anexa 1 și 3 invocată de reclamant, constată următoarele:
Princererea înregistrată la Tribunalul Arad sub nr-, la data de 28.05.2008, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția națională de Administrare Fiscală B - Direcția Generală a Finanțelor Publice A- Serviciul soluționare contestații constatarea neconstituționalității prevederilor 1 și 3 din ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.2199/20.12.2006, anularea Deciziei nr.162/14.03.2008, privind soluționarea contestației și exonerarea de la plata sumei de 597 lei reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului pe transferul titlurilor de valoare.
Prin sentința civilă nr.294/30 iunie 2008, Tribunalul Arada admis acțiunea precizată formulată de reclamantul împotriva pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală B - Direcția Generală a Finanțelor Publice A, a anulat Decizia nr.162/14.03.2008 emisă de pârâtă în soluționarea contestației și a Deciziei nr.-/03.01.2008 emisă de pârâtă cu privire la obligațiile de plată accesorii, a exonerat pe reclamant de la plata sumei de 597 lei reprezentând majorări de întârziere, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 39,05, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Aad eclarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii, ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, pârâta apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală datorită faptului că a anulat un act administrativ (în speță Decizia nr. -/03.01,2008) emis de Administrația Finanțelor Publice a mun.A, deși această instituție nu a fost citată în cauză, fiind astfel lipsită de dreptul de a se apăra în cauză.
Prin decizia civilă nr. 1169/05.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr. 294/30.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-; a casat sentința civilă recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad, acesta urmând să soluționeze cauza și în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Arad sub nr- la data de 05.01.2009.
Prin precizarea de acțiune depusă de reclamant la data de 25.02.2009 a solicitat anularea deciziei nr. 162/14.03.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, în soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de impunere emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Reclamantul a considerat că organul de soluționare și-a motivat decizia pe dispozițiile Ordinului nr. 2199/20.12.2006 care conțin prevederi contrare celor prevăzute de Legea nr. 57/2003 Cod Fiscal, reclamantul invocând nelegalitatea anexei 1 și 3 la acest act normativ.
Tribunalul Arada constata că organul de soluționare a contestațiilor și-a motivat în drept Decizia nr. 162/2008 pe dispozițiile Ordinului nr. 2199/2006 anexa 3 și a precizat că soluționarea cauzei privind anularea deciziei A depinde de nr. 2199/2006, excepția fiind astfel admisibilă.
Prin încheierea civilă din 25.02.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada sesizat Curtea de Apel Timișoara pentru a soluționa excepția de nelegalitate a anexei 1 și 3 din Ordinul nr. 2199/2006, invocată de reclamantul și a suspendat soluționarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr- la data de 05.03.2009.
Reclamantul a depus la termenul de judecată din 25.03.2009 precizări scrise în care arată că a contestat în instanță nelegalitatea Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.2199/20.12.2006 (anexa nr. 1 și nr.3) pentru că: ordinul este emis la data de 20.12.2006 și este publicat în Of.nr.3/03.01.2007, iar conform art. 3 din ordin, se aplică începând cu data de 01.01.2007, deci anterior datei de publicare în Of.
Mai arată că divergența dintre el și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, se referă la impozitul datorat pe anul fiscal 2006, iar în ordin nu se precizează că acesta se aplică și asupra impozitului datorat pe anul fiscal 2006 (deci retroactiv).
Reclamantul arată că fiscalitatea este reglementată de Legea nr.571/2003 (Codul Fiscal) unde la art.67, lit. e este prevăzut "impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 16 % asupra câștigului net realizat din transferul titlurilor de valoare.", iar conform anexelor nr.1 și nr.3 din Ordinul nr.2199/20.12.2006, impozitul datorat se calculează pe baza "câștigului total rezultat din transferul titlurilor de valoare..". Arată că cele două acte normative au bază de calcul pentru impozit total diferite, astfel, Codul Fiscal câștigul net iar Ordinul nr.2199/2006, câștigul total. Această situație este reglementată de către Legea nr.571/2003(Codul Fiscal )în care la art.1, alin. (3) este prevăzut că: "În materie fiscală,dispozițiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile Codului fiscal".
Consideră evidentă nelegalitatea Ordinului nr.2199/2006, care este în contradicție cu prevederile din Legea nr.571/2003, referitor la baza de calcul al impozitului datorat pe transferul titlurilor de valoare, deși se aplică începând cu data de 01.01. 2007, deoarece la calcul impozitului pe anul fiscal 2007 nu se mai aplică, acest fapt rezultând din ghidul pentru completarea și depunerea declarației privind veniturile realizate în anul 2007 unde la.pct.4 este formulată următoarea frază: " Atenție - dacă în anul 2007 ați realizat câștiguri/pierderi din tranzacționarea titlurilor de valoare,veți evidenția, în Declarație,în mod distinct, câștigul net anual/pierderea netă anuală din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare.". Rezultă din formularele din anul 2007, că se înscrie venitul net și nu venitul total cum prevede Ordinul nr.2199/2006.
Ordinul nr.2199/2006 nu numai că este nelegal,dar prin aplicarea lui ar însemna să fie impozitate investițiile, pierderile, să se facă o dublă impozitare.
Astfel reclamantul arată că pentru un câștig net de 12.843 lei, i s-a calculat un impozit în valoare de 9.807 lei, ceea ce înseamnă 76 %, față de 16 % cât este prevăzut în Codul Fiscal.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Aad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a excepției invocate de reclamant.
În motivarea întâmpinării, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A arată că prin acțiunea formulată reclamantul a invocat nelegalitatea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2199/20.12.2006 privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 160/2004 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice.
Apreciază că excepția de nelegalitate este nefondată, întrucât prevederile Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 2199/20.12.2006 nu contravin dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2199/20.12.2006 fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 837/11.10.2006, fiind astfel opozabil erga omnes.
Arată că reclamantul a depus la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A sub nr. 425 din data de 25.01.2007, Declarația privind impozitul datorat pe câștigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții si părțile sociale pentru anul 2006 (Declarația 226) prin care a stabilit la un câștig in suma de 12.843 lei un impozit datorat in suma de 2.055 lei pe care l-a achitat in data de 29.01.2007 cu chitanța nr. -.
La aceasta declarație, reclamantul a anexat Fișa de portofoliu pe anul 2006 din care a rezultat următoarea stare de fapt: câștig: 61.291,24 lei; pierdere: 48.448,42 lei; câștig net: 12.842,83 lei.
Prin Declarația 200 "Declarația speciala privind veniturile realizate" pentru anul 2006 depusa sub nr. 16/28.03.2007 petentul a declarat la rubrica " net" suma de 12.843 lei.
Prin notificarea nr. 45038/22.03.2007 emisa de către Administrația Finanțelor Publice s-a comunicat reclamantului faptul ca, intre datele înscrise in Declarația 226 depusa sub nr. 425/25.01.2007 și fisa de portofoliu anexata exista neconcordante din punct de vedere al sumelor ce reprezintă câștigul aferent anului 2006, reclamantul fiind invitat sa se prezinte pentru corectarea situației prin depunerea unei declarații rectificative.
În data de 11.04.2007 sub nr. 682 reclamantul a depus Declarația privind impozitul datorat pe câștigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții si părțile sociale pentru anul 2006 (Declarația 226) rectificativa, prin care declara un câștig de 61.291,24 lei si un impozit datorat in suma de 9.807 lei. Diferența de impozit in suma de 7.752 lei (9.807 lei - 2.055 lei) a fost achitata de reclamant cu chitanța nr. - din 12.04.2007.
Prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr. -/03.01.2008 emisa de Administrația Finanțelor Publice a municipiului A si contestată de către reclamant au fost calculate majorări de întârziere in suma de 597 lei pentru neachitarea la termen a impozitului pe venitul din transferul titlurilor de valoare, respectiv pentru suma de 7.752 lei reprezentând impozit cu data scadentei in 26.01.2007 si pana in data de 12.04.2007 când petentul a achitat aceasta diferența.
Art. 65, art. 66 si art. 67 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, reglementează situația reclamantului, iar anexa 3 din Ordinul nr. 2199/2006 privind modificarea și completarea Ordinului MFP nr. 160/2004 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, cu modificările și completările ulterioare, dispun ca persoanele fizice care au realizat in cursul anului 2006 câștiguri din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții si părțile sociale, care au fost dobândite si înstrăinate intr-o perioada mai de 365 de zile aveau obligația de a calcula, de a declara și de a vira impozitul reprezentând plata anticipata in contul impozitului pe câștigul anual din astfel de tranzacții si nu pe câștigul net cum eronat a declarat si a calculat petentul prin Declarația 226 depusa sub nr. 425/25.01.2007.
Termenul scadent al impozitului astfel calculat era pana la data de 25 ianuarie 2007 așadar petentul datora la data de 25.01.2007 un impozit in suma de 9.807 lei ( câștigul obținut in cursul anului 2006 conform datelor înscrise in fisa de portofoliu adică 61.291 lei x 16%) și nu impozit pe venit in suma de 2.055 lei cum eronat a declarat si a plătit in data de 29.01.2007 cu chitanța nr.-.
Urmare notificării nr. 45038/22.03.2007 transmise de organele fiscale, reclamantul a depus in data de 11.04.2007 sub nr. 682, Declarația privind impozitul datorat pe câștigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții si părțile sociale pentru anul 2006 (Declarația 226) rectificativa prin care declara un câștig de 61.291,24 lei si un impozit datorat in suma de 9.807 lei. Diferența de impozit in suma de 7.752 lei (9.807 lei - 2.055 lei) a fost achitata de reclamant cu chitanța nr. - din 12.04.2007.
În condițiile in care reclamantul datora la data de 25.01.2007 un impozit in suma de 9.807 lei, din care a achitat in data de 29.01.2007 suma de 2.055 lei, iar diferența in suma de 7.752 lei a fost achitata in data de 12.04.2007, apreciem ca in mod corect si legal, organele fiscale din cadrul Administrației Finanțelor Publice a municipiului A au calculat in sarcina reclamantului prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr. -/03.01.2008 majorări de întârziere pentru neachitarea la termen a impozitului datorat pe câștigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții si părțile sociale deținute mai puțin de 365 de zile pentru anul 2006 in suma totala de 597 lei.
La termenul din 25.03.2009, instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006, raportat la dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Examinând admisibilitatea excepției de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006, invocată de domnul în dosar nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice A, instanța constată că în dosarul nr- al Tribunalului Arad, domnul a solicitat anularea Deciziei nr. 162/14.03.2008 - prin care Direcția Generală a Finanțelor Publice Aar espins contestația formulată de domnia sa împotriva deciziei de impunere nr. -/3.01.2008, emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, precum și anularea deciziei nr. -/3.01.2008, prin care Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Aas tabilit în sarcina reclamantului o diferență de impozit, impozit datorat pentru transferul unor titluri de valoare.
În cursul judecății, domnul a invocat, ca motiv de anulare a actelor contestate, neconformitatea între dispozițiile din Codul fiscal și cele cuprinse în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 2199/2006 - act pe baza căruia s-au motivat deciziile contestate de reclamant.
În privința condițiilor de admisibilitate a excepției de nelegalitate, instanța reține că, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,"legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze".
În conformitate cu acest text legal, admisibilitatea excepției de nelegalitate este condiționată de îndeplinirea următoarelor cerințe:
- excepția de nelegalitate să privească un act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent care este data emiterii acestuia;
- de actul administrativ respectiv depinde soluționarea litigiului pe fond.
În privința actului a cărei nelegalitate se invocă, instanța constată că Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006, privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 160/2004 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, cu modificările și completările ulterioare, a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2007.
Conform titlului și conținutului acestui act, Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006 a modificat Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 160/2004 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2004.
Având în vedere conținutul actului atacat, instanța reține că Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006 este un act normativ, iar nu un act administrativ individual. Ordinul respectiv modifică un act normativ, și anume Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 160/2004, care reglementează conținutul unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice.
Această reglementare nu vizează o situație juridică determinată, ci conținutul unor formulare utilizate de autoritățile fiscale în proceduri de stabilire a unor impozite, fiind norme susceptibile de a fi aplicate în toate situațiile în care se procedează la calcularea acestor impozite și la emiterea unor astfel de formulare. Ca atare, reglementarea respectivă este susceptibilă să se aplice tuturor situațiilor ce pot fi identificate în mod abstract prin îndeplinirea condițiilor impuse de acest act normativ.
Reținând că Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006 este un act normativ, instanța constată că este inadmisibilă invocarea excepției de nelegalitate a unui astfel de act.
Astfel, instanța reține că art. 4 din Legea contenciosului administrativ se referă la examinarea legalității unui act administrativ unilateral "cu caracter individual", iar nu la examinarea legalității unui act administrativ în genere, limitând, așadar, prin chiar textul legal menționat, sfera actelor a căror legalitate poate fi examinată în baza art. 4 din Legea contenciosului administrativ.
Având în vedere aceste aspecte, instanța reține că este inadmisibilă invocarea excepției de nelegalitate a Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2199/2006, nefiind îndeplinită condiția ca acest act să aibă caracterul de act administrativ unilateral "cu caracter individual".
În consecință, instanța va admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și va respinge excepția de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 2199/2006, excepție invocată de reclamantul în dosar nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.
Respinge excepția de nelegalitate a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 2199/2006, excepție invocată de reclamantul în dosar nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 25.03.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantului -, A,-, - 1,.1.
- pârâtei - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul de Soluționare Contestații, A, bv. nr. 77.
- pârâtei - Administrația Finanțelor Publice A, A, bv. nr. 77.
Red./22.04.2009
Tehnored. / 24.04.2009/ 5 ex.
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan
