Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 115/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 7.12.2009
SENTINȚA CIVIL NR.115
Ședința Public din 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulat de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice B, Municipiul A, Inspectoratul Școlar al Județului A, Grdinița nr. 11 A, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal fcut în ședinț public, se prezint pentru reclamanta lips avocat, lips fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, avocatul reclamantei depune la dosar note de ședinț privind respingerea excepțiilor inadmisibilitții, a tardivitții acțiunii și a inadmisibilitții soluționrii excepției de nelegalitate a Hotrârii Guvernului nr. 976/2002.
Curtea pune în discuție excepția inadmisibilitții cererii, formulat în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 în raport cu principiul neretroactivitții legii civile.
Avocatul reclamantei solicit respingerea excepției artând c Legea nr. 262/2007 a modificat și completat Legea nr. 554/2004, astfel c pot fi atacate și actele administrative cu caracter individual nenormativ anterioare intrrii în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Dup dezbateri, dar înainte de terminarea ședinței de judecat se prezint în instanț consilier juridic care depune la dosar delegație pentru reprezentarea în cauz a pârâtei Direcția General a Finanțelor Publice A și solicit respingerea cererii pe excepția inadmisibilitții.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de faț, constat:
Prin cererea depus în dosarul nr- al Judec toriei Arad, având ca obiect acțiunea civil formulat de reclamanta împotriva pârâților Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice B, Municipiul A reprezentat prin primarul municipiului A, Inspectoratul Școlar al Județului A și Grdinița PP nr. 11 A, a solicitat a se constata c Statul român a preluat abuziv imobilul situat în A, str. - nr. 44, înscris în nr. 11988 A, top 3979/b/1/1, constând în teren în întindere de 547 mp. s se dispun desființarea Decretului Prezindențial nr. 250/12.12.1974 numai în partea privind exproprierea suprafeței de 547 mp. situat în A,-, proprietatea numiților G și, s se constate c reclamanta este proprietar în cot de 1/1 asupra imobilului înscris în nr. 11988 A, top. 3979/1/1, constând în teren în întindere de 547 mp. în baza titlului de unic moștenitoare legal a proprietarilor tabulari de sub B 3 și B 2, s se dispun restituirea în natur a imobilului situat în A,-, înscris în CF nr. 11988 A top 3979/1/1, constând în teren în întindere de 547 mp. reclamanta a invocat excepția de nelegalitate privind poziția nr. 374 din nr.HG 976/2002.
În motivare reclamanta a artat c prin Decretul Prezindențial nr. 250/12.12.1974 natura juridic a imobilului în litigiu nu s-a schimbat în sensul c acest imobil a rmas în proprietate privat, doar proprietarul acestuia s-a schimbat, respectiv nu au mai fost (nscut ) de sub B2 și G de sub B3 (bunica și tatl reclamantei) ci Statul Român.
Abia din data de 19 septembrie 2002, imobilul în litigiu a trecut din proprietatea privat a Statului Român în proprietatea public, aceast trecere având la baz nr.HG 976/2002 ce a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 690 bis din 19 septembrie 2002, unde în Anexa nr. 2 la poziția nr. 374 este inventariat imobilul în litigiu, respectiv suprafața de 547 mp. înscris în nr. 11988 A, top 3979/b/1/11 situat în-.
Prin nr.HG 976/2002, la poziția 374, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 690 bis/19 septembrie 2002 terenul în litigiu a fost inclus în inventarul domeniului public al municipiului
În doctrin, excepția de nelegalitate a fost denumit ca fiind "un mijloc de aprare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului administrativ, una din prți amenințat s i se aplice un asemenea act ilegal, se apr invocând un viciu și cerere ca actul s nu fie luat în considerare la soluționarea speței".
Art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 prevede expres c legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii sale poate fi cercetat oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea prții interesate.
Actul administrativ atacat de aceasta se încadreaz în temeiul legal invocat mai sus, respectiv are un caracter individual, nenormativ, pentru c prin conținutul su au fost stabilite reglementri pentru subiecți determinați, fiind astfel unul care nu creeaz norme juridice cu caracter general.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 213/1998 "Dreptul de proprietate public se dobândește;e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat la statului sau al unitților administrativ teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauz de utilitate public;"
Art. 6 aliniatul 3 din Legea nr. 213/1998 prevede c: " Instanțele judectorești sunt competente s stabileasc valabilitatea titlului."
Astfel, prima dispoziție legal în raport cu care solicit a fi analizat legalitatea nr.HG 976/2002 este Legea nr. 10/2001 care la art. 1 aliniatul 1 litera "e" spune c "prin imobile preluate abuziv se înțelege: imobilele preluate de stat în baza unor legi sau acte normative nepublicate, la data prelurii în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial. "Faț de acest aspect precizeaz c Decretul Prezidențial nr. 250/12.12.1974 nu a fost publicat niciodat în Buletinul Oficial ori în Monitorul Oficial.
A doza dispoziție legal este art. 6 aliniatul 1 din Legea nr. 213/1998 a crui text prevede c fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitților administrativ teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dac au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la prelurii lor de ctre stat.
Pârâtul Guvernul României nu a formulat întâmpinare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor, prin Aas olicitat, prin întâmpinarea depus în dosarul nr. 2777/- al Judec toriei Arad, respingerea excepției de nelegalitate ca inadmisibil, pentru c nr.HG 976/2002 a fost adoptat anterior intrrii în vigoare a Legii nr.554/2004, și art c hotrârea este un act individual emis înainte de apariția noii legi a contenciosului administrativ (19.09.2002), motiv pentru care excepția de nelegalitate nu poate fi soluționat conform prevederilor art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 publicat în Monitorul Oficial în 02.12.2004, intrând în vigoare la 07.01.2005.
HG nr. 976/2002 este un act administrativ unilateral individual, întrucât atest bun urile care fac parte din domeniul public al județului A, precum și al municipiului A, orașelor și comunelor din același județ. La poziția 374 din Anexa nr. 2 la nr.HG 976/2002 se menționeaz bunul în litigiu situat în localitatea
Noua lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004 a prevzut în art. 4 c legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetat oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, de ctre instanța de contencios administrativ.
Cum nr.HG 976/2002 a fost publicat anterior datei de 7 ianuarie 2005, excepția de nelegalitate invocat nu poate fi soluționat în conformitate cu dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 întrucât legea civil nu poate retroactiva ea dispune numai pentru viitor potrivit art. 1 din Codul civil și art. 15 aliniatul 2 din Constituția României. Acceptarea tezei contrare ar duce la înclcarea principiului stabilitții raporturilor juridice și a securitții juridice. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Justiție și Casație prin Deciziile nr. 568/21.02.2006 și nr. 1304/13.04.2006.
La termenul de judecat din 17.II.2010 Curtea de APEL TIMI ȘOARAa pus în discuția prților excepția inadmisibilitții cererii, formulate în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 în raport cu principiul neretroactivitții legii civile și examinând-o pe excepție o respinge pentru c:
HG nr.976/2002 este un act administrativ indi vidual emis în temeiul Legii nr. 213/1998 prin care a fost atestat domeniul public al județului A și a fost publicat în Monitorul Oficiul la data de 19.IX.2002, deci anterior intrrii în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Este adevrat c prin art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, așa cum s-a modificat prin Legea nr. 262/2007, legalitatea unui act administrativ individual unilateral, indiferent de data emiterii sale, poate face obiectul excepției de nelegalitate.
Curtea reține c aceast dispoziție este contrar principiului neretroactivitții legii civile și cel al securitții raporturilor juridice.
Punând în aplicare principiile comunitare ale securitții juridice, protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autoritților administrative cu condiția ca interesul Comunitții s fie pe deplin luat în considerare" (Hotrârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/06-C-385/06) și raportându-se așadar la Convenția european a drepturilor omului la practica (blocul de convenționalitate), precum și reglementrile comunitare li jurisprudența Curții de Justiție Luxemburg, Curtea înltur dispozițiile din Legea contenciosului administrativ, cu modificrile și completrile ulterioare care permit cenzurarea fr limit în timp, pe calea incidental a excepției de nelegalitate, a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrrii în vigoare a Legii nr. 554/2004, reținând c aceste dispoziții contravin unor principii fundamentale convenționale și comunitare a cror respectare asigur exercițiul real al drepturilor fundamentale ale omului.
În msura în care permit cenzurarea legalitții actelor administrative cu caracter individual emise anterior intrrii în vigoare a Legii nr. 554/2004, dispozițiile sus menționate din Legea contenciosului administrativ încalc astfel dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția european a drepturilor omului și în prezent, precum și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale și Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse, principiului securitții juridice, care se regsește în totalitatea articolelor Convenției, constituind unul din elementele fundamentale ale statului de drept (C:E:D:O: Hotrârea din 6 decembrie 2007, Beian c României).
Este de reținut faptul c, sub aspectul posibilitții de cenzur a legalitții unui act juridic, a reținut c posibilitatea de a anula fr limit în timp o hotrâre judectoreasc irevocabil reprezint o înclcare a principiului securitții juridice (c:e:d:o: Hotrârea din 28 octombrie 1999, cauza Brumrescu României & 62 cu opinia separat la aceast hotrâre precizându-se c "posibilitatea de a se anula fr limit în timp, o hotrâre definitiv, obligatorie și executat- și, trebuie considerat ca o înfrângere a dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție.
Argumentele expuse în speța citat sunt prefect valabile și în speța de faț, validitatea lor fiind susținut de similitudinea de efecte juridice existente între hotrârea judectoreasc definitiv și irevocabil și actul administrativ irevocabil emis de ctre autoritatea emitent și definitivat prin neutilizarea mijloacelor prevzute de legislația anterioar intrrii în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Jurisprudența Curșii de Justiție de la Luxemburg este constant și unitar în ceea ce privește posibilitatea de invocare a excepției de nelegalitate cu privire la actele instituțiilor comunitare, în sensul c, atunci când partea îndreptțit s formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depșește termenul limit pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie s accepte faptul c i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanț controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidental a excepției de nelegalitate (Hotrârea din 30 ianuarie 1997, C-178/1995 punctul 15 și urmtoarele, Hotrârea din 15 februarie 2001, Europe, C - 239/1999, punctul 28 și urmtoarele, Hotrârea din 23 februarie 2006, și alții, C - 346/03 și C - 529/03 punctul 30 și urmtoarele, etc).
Ca o consecinț a celor expuse, în aplicarea art. 20 aliniatul 2 și art. 148 aliniatul 2 din Constituție,republicat, prin raportare la principiile amintite mai sus, la Convenția european a drepturilor omului și la Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la jurisprudența și a Curții de Justiție de la Luxemburg, Curtea înltur în speț aplicarea dispozițiilor art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II aliniatul 2 teza final din Legea nr. 262/2007 cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrrii în vigoare a Legii nr. 554/2004 - respectiv a nr.HG 976/2002, a crei legalitate se contest pe calea excepției de nelegalitate.
În consecinț reținându-se argumentele exprimate și în decizia nr. 2307/4.VII.2008 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea se respinge, pe excepția inadmisibilitții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTRȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate invocat de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice B, Municipiul A, Inspectoratul Școlar al Județului A, Grdinița nr. 11 A, ca inadmisibil.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public 17.II.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER
- - - -
Se comunic:
- reclamantei -
- pârâtului - Guvernul României
- pârâtului - Ministerul Finanțelor Publice
- pârâtului - Municipiul
- pârâtului - Inspectoratul Școlar al Județului
- pârâtei - Grdinița nr. 11
Red./22.02.2010
Tehnored. / 04.03.2010/ 8 ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
