Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 113/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--30.11.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.113
Ședința Publică din 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministerul Sănătății, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul lipsă avocat, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului întâmpinare în 2 exemplare, un exemplar se înmânează avocatului reclamantului.
Avocatul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea acțiunii, doar cu privire la primul petit care nu a fost soluționat.
Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii și solicită instanței să se constate suspendarea de drept a Ordinului nr. 2288/26.XI.2009 emis de pârâtul Ministerul Sănătății.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:
Prin acțiune reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Sănătății solicitând să se constate că Ordinul nr. 2288/26.11.2009 a Ministerului Sănătății este suspendat de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 14 aliniatul 5 din Legea nr. 554/2004, republicată, fiind emis cu același conținut ca și Ordinele nr. 891/2009, respective nr. 1422/14.07.2009 ale primul ordin fiind suspendat prin Decizia nr. 3660/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție până la soluționarea pe fond, definitivă și irevocabilă, a acțiunii de anulare a acestui ordin, iar al doilea ordin fiind suspendat prin Sentința nr. 346/2009 a Curții de Apel Timișoara, definitivă și executorie, până la soluționarea pe fond a acțiunii de anulare a acestui ordin.
De asemenea reclamatul a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 2288/26.XI.2009 emis de pârât în condițiile art. 14 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004.
În motivare reclamantul a arătat că prin Ordinul nr. 891/14.05.2009 emis de Ministerul Sănătății reclamantul a fost revocat din funcția de manager al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii " " T, dispunându-se încetarea Contractului de management nr, 320/14.12.2006 pentru nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public.
Întrucât a considerat că acest Ordin este total nelegal, l-a contestat la instanța de contencios administrativ (Dosar nr- al Curții de Apel Oradea - instanță stabilită de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Încheierea nr. 3706 din 24.10.2008, ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de reclamant). solicitând atât anularea lui în totalitate, cât și suspendarea executării ordinului, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea acestui ordin.
Prin Decizia nr. 3660/2009 a Înaltei Curții de Casație și Justiție - secția contencios administrativ, irevocabilă, instanța de judecată apreciind că s-a fîcut dovada cazului bine justificat și a pagubei iminente, a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 891/2008 până la soluționarea în fond, definitivă și irevocabilă, a acțiunii în anularea acestui ordin.
Ca urmare a conținutului dispozitivului deciziei instanței supreme intimatul, într-o primă față, a emis un nou ordin a cărui executare să producă aceleași efecte ca și Ordinul nr. 891 considerând că și noul Ordin nr. 1422/14.07.2009 - a fost emis în mod nelegal de intimat, a sesizat din nou instanța de contencios administrativ, solicitând suspendarea ordinului până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anularea acestui ordin.
Prin Sentința nr. 346/2009 a Curții de Apel Timișoaras -a admis, și de această dată, cererea de suspendare formulată și, pe cale de consecință, instanța de judecată, apreciind că s-a făcut dovada cazului bine justificat și a pagubei iminente, a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 1422/14.07.2009 până la soluționarea e fond a acțiunii în anularea acestui ordin.
După pronunțarea acestei hotărâri judecătorești executorii, Ministerul Sănătății a emis Ordinul nr. 2100 din 16.11.2009, prin care reclamantul a fost repus în funcția de manager al Spitalului, pentru ca apoi, după cca. 10 zile - în data de 26.11.2009 - să emită din nou și cu rea - credință un nou ordin de revocare din funcția de manager, ordin a cărui executare să producă aceleași efecte ca și Ordinele anterioare de revocare din funcție.
Practic, prin emiterea ordinului atacat, intimatul a urmărit atât anularea procedurii de control judiciar inițiate de reclamant, cu privire la suspendarea executării Ordinului nr. 891/2008, respectiv nr. 1422/2009, cât și lipsirea de efecte juridice a întregii proceduri prin care reclamantul a solicitat constatarea nelegalității Ordinelor de revocare din funcția de manager - primul ordin fiind atacat în dosarul nr- al Curții de Apel Oradea, iar Or4dinul nr. 1422/2009 fiind atacat în dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara.
Așa fiind, întrucât ordinele de revocare din funcția de manager - Ordinul nr. 891/2008, Ordinul nr. 1422/2009, precum și Ordinul nr. 2288/2009 - produc aceleași efecte, executarea lor conducând la același rezultat și anume, la revocarea sa din funcția de manager, chiar dacă nu sunt identice sub aspectul formulării, consideră că au incidență în speță, prevederile art. 14 aliniatul 5 din Legea nr. 554/2004, republicată, noțiunea de "acte cu același conținut " interpretându-se în sensul că actele administrative nu trebuie să fie identice sub aspectul formulării, ci să producă aceleași efecte, același rezultat - a se vedea Sentința nr. 127/2009 a Curții de Apel Oradea anexată.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Sănătății a invocat respingerea cererii de constatare a suspendării de drept a Ordinului nr. 2288/2009 pentru că Legea nr. 554/2004 nu reglementează instituția suspendării de drept, așa cum a solicitat reclamantul. Constatarea suspendării de drept este incidentă în cazul emiterii unui act administrativ cu același conținut cu al actului care fusese deja suspendat de o instanță de judecată. Legea contenciosului administrativ nu stabilește întinderea și în înțelesul națiunii "cu același conținut" menționează la art. 14 aliniatul 5. În lipsa oricărei determinări legale a acestei națiuni, instanța trebuie să rețină că noțiunea de conținut nu poate fi interpretată restrictiv. În aceste condiții, noțiunea de "conținut" al actului vizează nu numai ceea ce s-a dispus prin acel act, dat și motivarea actului respectiv, Sub acest aspect se poate reține că o anumită măsură administrativă poate fi determinată de motive diferite, aspect care se poate desprinde lesne și din cercetarea actelor în cauză.
Astfel în cazul Ordinului nr. 891/14.05.2008, s-a dispus revocarea reclamantului din funcția de manager pentru nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public.
În cazul Ordinului nr. 1422/14.07.2009 revocarea reclamantului din funcția de manager a fost justificată prin intrarea în vigoare a unui nou act normativ, respectiv nr.OUG 69/2009, prin care s-a modificat Legea nr. 95/2006, situație în raport cu care reclamantul nu mai îndeplinea cerințele legale pentru ocuparea funcției de manager al spitalului public.
Prin încheierea de ședință din data de 13 Ianuarie 2010, Curtea de Apel Timișoaraa soluționat cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 2288/2009 emis de pârât.
Examinând acțiunea în rest, o respinge ca nefondată pentru că:
Prin primul petit al acțiunii de față, reclamantul a solicitat să se constate suspendarea de drept a Ordinului nr. 2288/26.XI.2009 emis de pârâtul Ministerul Sănătății în temeiul art. 14 aliniatul 5 din Legea nr. 554/2004, pentru că este emis cu același conținut cu Ordinele nr. 891/2009 și nr.1422/2009.
Potrivit art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, pentru a putea face obiectul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv al cererilor reglementate de art. 14 din lege, actul administrativ atacat trebuie să fie producător de efecte juridice, adică să fie conform definiției din art. 2 aliniatul 1 litera c din aceeași lege, în sensul de a naște,modifica, sau stinge raporturi juridice.
Așa cum rezultă din însăși acțiune și din întâmpinare reclamantul a îndeplinit funcția de manager al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii " ", în baza contractului de management nr. 320/14.XII.2006. Potrivit Titlului VII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate funcția de manager de spital se exercită în temeiul contractului de management, într-un termen de 3 ani.
Contractul de management cu nr. 340/2006 în baza căruia reclamantul a exercitat funcția publică, a expirat la data de 14.XII.2009 și nu a fost prelungit așa cum se prevede la Cap. III din acesta, privitor la "Durata contract ului (fila 12).
Cum durata contractului s-a încheiat și funcția de manager a reclamantului a încetat prin ajungere la termenul din 14.XII.2009, Ordinul nr. 2288/26.XI.2009 ce face obiectul cererii de a se constata suspendarea sa de drept, este un act administrativ care și-a încetat efectele la data de 14.XII.2006, astfel că nu poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ și cererea reclamantului se respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministerul Sănătății.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 17.II.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantului -
- pârâtului - Ministerul Sănătății
Red./22.02.2010
Tehnored. / 03.03.2010/ 4 ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
