Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 116/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de Contencios
Administrativ și Fiscal
Dosar nr. - -
SENTINȚA nr.116/ CA/2009 -
Ședința publică din 24 iunie 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ - primă instanță - formulată de petentele, domiciliată în O,- și, domiciliată în localitatea nr. 168, com., județul B, în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN - reprezentat deMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,cu sediul în B,-, sector 5, GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr.1, sector 1, COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE " " SA B - aflată sub autoritatea MINISU. ECONOMIEI și COMERȚULUI, cu sediul în B, str. -. G nr.33, domiciliată în S, Calea nr.27, județul S, domiciliat în,-.9, județul B, domiciliată în O,-, județul B, domiciliată în localitatea nr.245, județul B, și, ambii domiciliați în localitatea nr.229, județul B, având ca obiect EXCEPȚIE ADMINISTARTIV.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă petentele personal și asistate de reprezentanta lor avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 1840 /27.05.2009 emisă de Baroul București - Cabinet Individual de Avocat " ", avocat în reprezentarea intimatei COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE " " SA B, în baza împuternicirii avocațiale din 26.05.2009 emisă de Baroul Bihor - " și ", intimații și personal, avocat în reprezentarea intimaților, în baza împuternicirii avocațiale fără nr. din 27.05.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat, avocat în reprezentarea intimaților și, în baza împuternicirii avocațiale din 27.05.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat, lipsă fiind intimații Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Guvernul României, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că acțiunea este la al doilea termen de judecată, este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, prin Serviciul Registratură al instanței la data de 29.05.2009 s-a depus la dosar Întâmpinare de către intimatul Guvernul României B în 4 exemplare, din care s-a comunicat înainte de începerea dezbaterilor câte un exemplar avocaților și, după care:
Reprezentanta petentelor solicită comunicarea întâmpinării și acordarea unui termen pentru aos tudia.
Avocat solicită de asemenea termen pentru studierea întâmpinării.
Reprezentantul intimatei avocat se opune admiterii cererii de amânare a cauzei și solicită lăsarea cauzei la a 2 strigare, apreciind că se urmărește tergiversarea soluționării, iar amânarea nu se justifică.
Reprezentanta petentelor arată că la întâmpinare s-au anexat acte, iar pentru asigurarea unei apărări calificate a petenților se impune a fi studiată.
Avocat și avocat apreciază că nu sunt motive de amânare.
INSTANȚA respinge cererea de amânare, având în vedere faptul că întâmpinarea a fost depusă la dosar în data de 29 mai 2009 și lasă cauza la a 2-a strigare.
La a doua strigare a cauzei, lipsește avocat.
Avocat insistă în a se acorda un termen în cauză, arătând că în pagina a 2-a a întâmpinării se susține că Guvernului nu i s-a comunicat acțiunea introductivă și actele de la dosarul de fond, condiții în care se impune comunicarea acestor înscrisuri; se mai solicită în probațiune și proba cu înscrisuri.
INSTANȚA învederează că s-a pronunțat deja asupra cererii de amânare, în sensul respingerii acesteia, iar intimatul Guvernul României nu a solicitat amânarea cauzei.
Reprezentanta petentelor avocat arată că s-a ridicat excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate.
INSTANȚA precizează că la termenul anterior s-a pus în discuție din oficiu admisibilitatea excepției de nelegalitate a HG nr.1576/2005 și acordă cuvântul părților în acest sens.
Reprezentanta petentelor apreciază că în cauză nu este incident art.5 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, prin care se arată actele care nu se supun controlului judecătoresc, iar art.4 din aceeași lege este incident în cauză.
În cauză, prin hotărârea atacată, s-a făcut derogare de la prevederile legale, Statul Român nefiind reprezentat legal prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Avocat achiesează la punctul de vedere al antevorbitoarei sale, deoarece MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE este cel care va plăti, astfel că el trebuie să procedeze la expropriere.
Reprezentanta petentelor arată că nu este în discuție un act cu caracter normativ, ci se face referire doar la faptul că o lucrare este de utilitate publică.
Hotărârea de Guvern nr.1576/2005 produce efecte individuale, fiind incidente în speță prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004, exproprierea nefăcându-se în bloc, ci individual, astfel că Hotărârea Guvernului poate fi atacată; în baza acestei hotărâri de Guvern, a formulat acțiune pe rolul Tribunalului Bihor.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților și, avocat, arată că este de acord cu susținerile Guvernului. Consideră că nu există interes legitim al petentelor de invocare a excepției de nelegalitate, Statul Român putând fi reprezentat de oricine, în speță MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentând Statul Român.
Fără cheltuieli de judecată.
După terminarea dezbaterilor, reprezentantul intimatei COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE " " SA B, avocat, a depus la dosar Note scrise, într-un exemplar, iar DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în reprezentarea MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B - pentru Statul Român, a depus Întâmpinare în dublu exemplar.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Constată că această instanță a fost sesizată la data de 07.05.2009 cu soluționarea excepției de nelegalitate a HG nr. 1576 din 08 decembrie 2005, prin Încheierea de ședință din 22 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al CURȚII DE APEL ORADEA - Secția Civilă Mixtă, excepție formulată de petentele și în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN - reprezentat deMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,GUVERNUL ROMÂNIEI, COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE " " SA B - aflată sub autoritatea MINISU. ECONOMIEI și COMERȚULUI, și.
Prin excepția de nelegalitate formulată se invocă faptul că hotărârea HG nr.1576/2005 este nelegală deoarece este în contradicție cu prevederile art. 123 coroborat cu art.12 al.4 și 5 din Legea nr.213/1998 actualizată, conform cărora domeniul public aparține statului care exercită posesia, folosința și dispoziția, statul fiind reprezentat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE. De asemenea, se invocă faptul că este în contradicție și cu art.21 din Legea nr.33/1994, care prevede că tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunța cu privire la expropriere.
Prin întâmpinarea formulată de către SA B, se solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de nelegalitate, întrucât dispozițiile art.12 al.4 și 5 din Legea nr.213/1998 se referă strict la litigiile privitoare la dreptul de proprietate al statului, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE având în aceste cazuri legitimitate procesuală pasivă.
Prin întâmpinarea formulată de către Guvernul României se solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, întrucât excepția de nelegalitate este nemotivată atât în drept, cât și în fapt, iar HG nr.1576/2005 a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată, și ale art.7 al. 1 din Legea nr.33/1994, hotărârea fiind adoptată de către Guvern prin însușirea proiectului inițiat de MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONT. și TURISMULUI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI și de ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului și ministrul de stat pentru coordonarea activităților din domeniul economic. În probațiune s-au depus la dosar nota de fundamentare și procesul verbal privind rezultatul cercetării prealabile.
La termenul de judecată din data de 27 mai 2009 instanța, din oficiu, a pus în discuția părților admisibilitatea excepției de nelegalitate a HG nr. 1576/2005 față de dispozițiile art.4 al.1 din Legea nr.554/2004.
Prin notele scrise depuse la dosar de către se solicită respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate, în temeiul dispozițiilor art.4 al.1 din Legea nr. 554/2004, conform cărora legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată pe cale de excepție numai în situația în care de acest act administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond și arată totodată că HG nr. 1576/2005 este un act administrativ cu caracter normativ.
Examinând admisibilitatea excepției de nelegalitate a HG nr. 1576/2005, în temeiul art.137 Cod Procedură Civilă, instanța constată că, conform dispozițiilor art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificată prin Legea nr.262/2007, legalitatea unui act administrativ unilateralcu caracter individual,indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Prin modificarea textului de lege inițial și referirea în mod expres doar la cercetarea legalității actului administrativ unilateral cu caracter individual, spre deosebire de reglementarea anterioară, care făcea referire la " actul administrativ unilateral ", adică și individual și normativ, legiuitorul a înțeles să restrângă sfera de aplicare a acestor dispoziții legale doar la actele administrative individuale, situație în care legalitatea unui act administrativ normativ nu mai poate fi cercetată pe calea excepției de nelegalitate, prevăzută de art. 4 din Legea nr.554/2004.
Raționamentul pentru care legiuitorul a prevăzut pentru actele administrative normative doar calea acțiunii în anulare, conform dispozițiilor art.11 din aceeași lege, este acela că, prin anularea actului administrativ normativ, acesta nu-și mai produce deloc efectele, creându-se o situație juridică egală pentru toți cei cărora le-ar fi fost aplicabil, în timp ce prin admiterea excepției de nelegalitate actul administrativ normativ nu-și mai produce efectele față de părțile din procesul de fond, în timp ce pentru ceilalți subiecți de drept își produce efectele în continuare.
În speță, HG nr.1576/2005 este un act administrativ cu caracter normativ, pentru considerentele cele le vom arăta în continuare.
Ceea ce e specific actelor administrative cu caracter normativ e faptul că ele crează, modifică sau desființează reguli de conduită formulate în abstract, fără considerare de persoane. Astfel, ele au caracter general, conținând reguli de conduită generală, la un număr nedeterminat de subiecți.
Prin acte administrative cu caracter normativ se urmărește fie organizarea executării legii, cum sunt de exemplu normele metodologice, adoptate prin hotărâri de guvern, fie executarea în concret a legii, cum e cazul în speță, respectiv HG nr.1576/2005, adoptată de Guvern în temeiul art. 7 alin.1 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, conform căruia " utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes național ".
Întrucât HG nr.1576/2005 stabilește faptul că este de utilitate publicăo lucrare de interes naționalși nu local, acest act administrativ cuprinde reglementări care produc efecteerga omnes. Interesul național presupune existența unor avantaje economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură în plan național.
De asemenea, dispozițiile art.2 din HG nr. 1576/2005 sunt reglementări care se aplică unui număr nedeterminat de persoane ce se încadrează într-o anumită ipoteză juridică, respectiv tuturor persoanelor fizice sau juridice ale căror terenuri sau construcții vor fi propuse în planul de expropriere, fără ca HG nr.1576/2005 să cuprindă dispoziții concrete cu privire la suprafețele de teren strict precizate și la persoanele afectate de actul de expropriere. Doar actul de expropriere în sine produce efecte față de o persoană, sau un grup de persoane, dinainte stabilite, prin planul ce cuprinde terenurile și construcțiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarului și a ofertelor de despăgubire, plan care se întocmește ulterior declarării utilității publice, conform dispozițiilor art.12 din Legea nr.33/1994.
Pentru aceste considerente, instanța constată că actul administrativ a cărui nelegalitate este invocată este un act administrativ cu caracter normativ, iar în temeiul dispozițiilor art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, este inadmisibilă excepția de nelegalitate formulată de către petentele și.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE ca inadmisibilă excepția de nelegalitate formulată de petentele, domiciliată în O,-, județul B și, domiciliată în localitatea nr. 168, com., județul B, în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN - reprezentat deMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,cu sediul în B,-, sector 5, GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr.1, sector 1, COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE " " SA B - aflată sub autoritatea MINISU. ECONOMIEI și COMERȚULUI, cu sediul în B, str. -. G nr.33, domiciliată în S, Calea nr.27, județul S, domiciliat în,-.9, județul B, domiciliată în O,-, județul B, domiciliată în localitatea nr.245, județul B, domiciliat în localitatea nr.229, județul și, domiciliată în localitatea nr.229, județul B, cu privire la constatarea nelegalității HG nr.1576/2005.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 24 iunie 2009.
Președinte Grefier
- - - -
Red.sent. S - 08.07.2009
tehnored.- 13 exemplare - 08.07.2009
Emis/exp. 11 comunicări - 08.07.2009
petenta, O,- petenta loc. nr. 168, com., jud. B, intimat STATUL ROMÂN - reprezentat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, B,-, sect.5, intimat GUVERNUL ROMÂNIEI, B, nr.1, sector 1, intimat COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE " " SA B - aflată sub autoritatea MINISU. ECONOMIEI și COMERȚULUI, B, str. -. G nr.33, intimat, S, Calea nr.27, jud.S, intimat, str. - nr. 31.9, jud.B, intimat, O,-, intimat, loc. nr.245, județul B,10. intimat loc. nr.229, jud.
11.intimat, loc. nr.229, jud.
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona
