Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 117/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- excepție nelegalitate act administrativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 117
Ședința publică din 29 mai 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
Grefier - -
Pe rolul instanței, se află judecarea excepției de nelegalitate a art.3 al.1 din nr.HG1025/2006 invocată dereclamantul, domiciliat în municipiul B,-, bloc 36, scara B, etaj 3,.9, județul B, în contradictoriu cupârâții Guvernul României și Agenția Județeană pentru Prestații Sociale, cererea de intervenție în interesul Guvernului României - formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale B - cu sediul în B, str. -. - nr. 2-4, sector I,
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns consilier juridic pentru Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale B - intervenient în interesul pârâtului Guvernului României, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, grefierul de ședință învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin corespondență - întâmpinare la cererea de chemare în judecată de către Agenția Județeană pentru Prestații Sociale
Întrebat fiind, reprezentantul Ministerului Municii și Protecției Sociale - intervenient în interesul pârâtului Guvernului României arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța verifică actele și lucrările dosarului, constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale B, intervenient în interesul pârâtului Guvernului României - solicită admiterea cererii de intervenție în interesul Guvernului României - pârât în cauza de față, respectiv a inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 și pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată - conform motivelor dezvoltate pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
În temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin Încheierea din 18 februarie 2009, Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a dispus în conformitate cu art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, sesizarea Curții de Apel Suceava - secția specializată - pentru soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006 și a dispus - totodată - suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate.
În motivarea Încheierii s-a reținut că, obiectul litigiului îl constituie Decizia nr. 5067 din 7 decembrie 2006 având ca temei juridic și dispozițiile art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006 - dispoziții ce constituie obiectul excepției de nelegalitate, și în condițiile în care de legalitatea acestui act administrativ depinde soluționarea - pe fond - a litigiului, s-au constatat a fi incidente dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Investită cu soluționarea excepției de nelegalitate Curtea reține următoarele:
Reclamantul și-a motivat excepția de nelegalitate arătând că, art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006 care definesc nașterea vin în contradicție flagrantă cu prevederile Constituției și respectiv ale nr.OUG 148/2005 aprobată prin Legea nr. 7/2007, acest din urmă act normativ înțelegând să acorde părinților beneficiul acordării unei indemnizații de 800 lei/lunar pentru fiecare copil rezultat din nașterile multiple.
În întâmpinarea depusă la dosar (fila 8) Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Bai nvocat - în principal - excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că actul administrativ criticat este emis de Guvernul României, fiind astfel incidente dispozițiile art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. Pe fondul cauzei a arătat că, excepția de nelegalitate invocată este nefondată întrucât, rațiunea legiuitorului care transpare din actele normative în discuție este unitară și evidențiază ca finalitate sprijinirea familiei, prin realizarea unui echilibru social - economic și nu reprezintă o măsură directă de protecție a copilului cum este cea realizată prin alocația de stat pentru copii.
Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului - în întâmpinarea depusă la dosar (fila 22) a invocat - în principal - excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate sens în care a arătat că, potrivit art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată, excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual, nu și pe cele cu caracter normativ, pentru care legea instituie o altă procedură. Pe fondul cauzei, a arătat că nr.HG 1025/2006 este legală, fiind adoptată în acord cu art. 108 din Constituție și cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În cauză, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului României (fila 38) și a reiterat excepția și apărările de fond dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de Guvernul României.
Analizând excepția de nelegalitate formulată de reclamantul precum și excepțiile invocate de autoritățile pârâte, Curtea reține următoarele:
Curtea va respinge - ca nefondată - excepția de inadmisibilitate a
excepției de nelegalitate invocată de Guvernul României pentru următoarele considerente:
Este adevărat că, art. 4 alin. 1 teza I din Legea 554/2004 modificată - face referire doar la actul administrativ unilateral cu caracter individual, însă, alin. 2 al aceluiași articol se referă la actul administrativ unilateral fără a mai face distincție între actul cu caracter normativ și actul cu caracter individual, astfel că dispozițiile celor două texte ale aceluiași articol este necesar a fi interpretate conform principiului de drept care impune ca legea să fie interpretată și aplicată în sensul de a produce efecte juridice.
Excepția de nelegalitate presupune cenzurarea actelor administrative prin raportare la lege, iar pentru a fi admisibilă excepția de nelegalitate, care constituie obiectul de reglementare al art. 4 din Legea nr. 554/2004, aceasta trebuie să privească un act administrativ, în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. c din aceeași lege, care se referă atât la actul cu caracter individual cât și la actul cu caracter normativ.
Considerentele evocate, sunt de altfel, în sensul jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie.
Curtea va respinge - ca nefondată - excepția privind lipsa calității
procesuale pasive a Agenției Județene pentru Protecția Socială B - pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 4 (2) teza I din Legea nr. 554/2004 - modificată "Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică,cu citarea părților și a emitentului", pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B fiind parte - în sensul textului de lege sus enunțat - în dosarul nr- al Tribunalului Botoșani ce are ca obiect anularea Deciziei nr. 5067/2006 emisă de această pârâtă.
Cu privire la criticile reclamantului ce vizează legalitatea actului
administrativ în litigiu, Curtea le găsește ca fiind întemeiate.
Din lecturarea Deciziei nr. 5067 din 7 decembrie 2006 emisă de fosta Direcție de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Botoșani rezultă că aceasta a fost întemeiată pe art. 3 din Normele Metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 148/2005 - aprobate prin nr.HG 1025/2006 (fila 12 dosar fond).
Dispozițiile art. 2 din nr.HG 1825/2005 - care a aprobat inițial Normele Metodologice de punere în aplicare a nr.OUG 148/2005, preluate ulterior în art. 3 din nr.HG 1025/2006, sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de referință în acordarea indemnizației lunare, creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără a exista o justificare de ordin obiectiv.
nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unui sau mai multor copii vii, art. 3 din HG1025/2006 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul legalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă.
Așa fiind, Curtea va admite excepția de nelegalitate invocată și în consecință, va constata nelegalitatea art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 - pe care este întemeiată Decizia ce face obiect al Dosarului nr- al Tribunalului Botoșani.
Având în vedere regimul juridic procedural al cererii de intervenție în interesul uneia din părți stabilit prin art. 49 alin. 3 și art. 55 teza I Cod procedură civilă și în condițiile în care Curtea a considerat a fi întemeiată excepția de nelegalitate formulată, cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Economiei Familiei și Protecției Sociale va fi respinsă ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge - ca nefondată - excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate - invocată de Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, cu sediul în B, nr.1, sector I și de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - cu sediul în B, str. -. - nr. 2-4, sector I, B - în calitate de intervenient în interesul pârâtului Guvernului României.
Admite excepția de nelegalitate a art.3 al.1 din nr.HG1025/2006 invocată dereclamantul, domiciliat în municipiul B,-, bloc 36, scara B, etaj 3,.9, județul B, în contradictoriu cu pârâțiiGuvernul României, Agenția Județeană pentru Prestații Socialeși Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale B - în calitate de intervenient în interesul pârâtului Guvernului României.
Constată nelegalitatea art. 3 (1) din Normele metodologice de aplicare a nr.OUG 148/2005 aprobat prin HG 1025/2006.
Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernului României, formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2009.
Președinte, Grefier,
Red.- -
Tehnodact.
26.06.2009/ 6 ex.
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina
