Obligația de a face. Sentința 118/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligația de a face -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 118
Ședința publică din 29 mai 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
Grefier - -
Pe rolul instanței, se află judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată dereclamanta, domiciliată în D,-, -.1, județul B, în contradictoriu cupârâtele Casa Județeană de Pensii B și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări SocialeB, sector 2,-.
La apelul nominal făcut în ședință, a răspuns consilier juridic pentru pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B, lipsă fiind reclamanta și reprezentantul pârâtei Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, grefierul de ședință învederează instanței că la dosar, s-a depus prin corespondență, de reclamantă, răspuns la întâmpinare, din care un exemplar s-a înmânat reprezentantului intimatei Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale
Întrebat fiind reprezentantul intimatei Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B arată că nu mai are alte probe de administrat.
Instanța verifică actele și lucrările dosarului, constată acțiunea în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru intimata Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B precizează că în prezent acțiunea a rămas fără obiect. În susținere, precizează că contestatoarei i s-a răspuns prin adresa nr. 554 din 4 martie 2009 și mai mult, prin adresa nr. 478 din 26 februarie 2009 reclamantei i s-a comunicat punctul de vedere.
De altfel, trebuie de observat că această contestație privește o adresă și nu un act administrativ cu caracter vătămător în înțelesul Legii contenciosului administrativ, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
În ce privește capătul de cerere prin care se solicită de reclamantă obligarea instituției să ia act de sentințele judecătorești menționate în susținerea cererii de chemare în judecată și să se dispună evaluarea personalului medico-sanitar din cadrul caselor județene de pensii, solicită respingerea acestuia ca nefondat, întrucât acesteia i-a fost transmis punctul de vedere al Direcției Salarizare din cadrul Ministerului Muncii prin care procedura de evaluare a performanțelor profesionale se face potrivit Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 150/1999.Solicită și respingerea capătului de cerere privind solicitarea cheltuielilor de judecată.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 4 martie 2009 - precizată ulterior (41) reclamanta a solicitat să se dispună obligarea Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale B să răspundă la solicitarea sa adresată la data de 16 ianuarie 2009.
Reclamanta și-a motivat cererea arătând că, prin cererea sa expediată la data de 16 ianuarie 2009, a solicitat pârâtei să-i răspundă la următoarele aspecte: motivul pentru care pârâta refuză să ia în considerare sentințele judecătorești definitive și irevocabile care stabilesc că evaluarea personalului medico - legal din cabinetele teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii trebuie efectuată potrivit HG150/1999 și nu după HG749/1998 și motivul pentru care instituțiile din subordine respectiv - casele județene de pensii - nu sunt obligate să raporteze sau cel puțin să cunoască indicatorii de performanță ai fiecărui cabinet de expertiză medicală din subordine pentru ca evaluarea indicatorilor de performanță ai medicului expert asigurări sociale să fie efectuată în baza unor criterii obiective. A mai arătat că, pârâta nu a răspuns solicitărilor formulate în scris de reclamantă în termenul legal de 3o de zile deși pârâta a recepționat adresa sa la data de 19 ianuarie 2009. aceeași acțiune, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei să dispună comunicarea indicatorilor de performanță privind activitatea de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă realizată de fiecare cabinet de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, în vederea aprecierii obiective a activității fiecărui cabinet.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1 din HG150/1999 și a Legii 554/2004.
In întâmpinarea depusă la dosar (55) Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale a solicitat respingerea acțiunii promovată de reclamantă cu motivarea că urmare a solicitărilor reclamantei, Direcția de specialitate din cadrul pârâtei a apreciat ca fiind necesară efectuarea unor cercetări, sens în care a solicitat punctul de vedere al Direcției Politici din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, a informat reclamanta cu privire la aceste demersuri, iar prin adresa nr. 554/2009 a transmis reclamantei, în termenul legal, răspuns la solicitările sale, astfel încât acțiunea promovată a rămas fără obiect.
A mai arătat că această adresă comunicată reclamantei nu reprezintă un act administrativ în sensul Legii, așa încât nu poate fi supus controlului instanței specializate și nici nu este de natură aop rejudicia pe reclamantă în drepturile sale recunoascute de lege, întrucât pârâta nu are atribuțiuni în efectuarea procedurii de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului medico - sanitar angajat în cadrul serviciilor de expertiză medicală. Cu privire la cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la comunicarea indicilor de performanță, a arătat că aceasta este contrară dispozițiilor art. 7 din nr.HG 13/2004 care stabilește atribuțiile pârâtei.
Din verificarea lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamanta are calitatea de medic primar expert asigurări sociale în cadrul Cabinetului nr. 1 B și în această calitate, la data de 16 ianuarie 2009 adresează Bos olicitare potrivit cu care pârâta să-și exprime punctul de vedere cu privire la: motivul refuzului de a lua în considerare o serie de sentințe judecătorești definitive și irevocabile care statuează asupra cadrului legal (HG 150/1999) aplicabil evaluării personalului medico-sanitar din cadrul cabinetelor de expertiză medicală și cu privire la motivul pentru care casele județene de pensii, inclusiv Casa Județeană de Pensii B nu sunt obligate să raporteze sau să cunoască indicatorii de performanță ai fiecărui cabinet de expertiză medicală astfel încât evaluările să fie făcute pe baze obiective (10) și față de care, se pretinde că pârâta nu a răspuns în termenul legal de 30 de zile.
Din coroborarea dispozițiilor art. 2 lit. a, f și h din Legea 554/2004, pârâta - Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale este o autoritate publică - în sensul legii; reclamanta pretinde că în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii sale autoritatea pârâtă nu a răspuns acestei cereri, iar prin această "tăcere a autorității" reclamanta pretinde că se consideră "persoană vătămată" în sensul Legii interesul său legitim fiind acela de a se proceda la o corectă și obiectivă evaluare a performanțelor profesionale a personalului medico-sanitar din cadrul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă - din această categorie făcând parte și reclamanta.
Din această perspectivă, conflictul astfel născut este de competența instanței de contencios administrativ - așa încât obiecțiunile formulate în acest sens de pârâtă sunt nefondate.
Pe fondul litigiului dedus judecății, Curtea constată că nu există o stare de pasivitate a autorității pârâte față de solicitarea reclamantei pentru următoarele considerente:
În vederea redactării unui răspuns fundamentat, pârâta a apreciat ca fiind necesară solicitarea punctului de vedere al Direcției de specialitate (Direcția Politici ) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale;
căreia, îi înaintează solicitarea reclamantei conform adresei nr. 176 din 22 ianuarie 2009 (65), iar prin adresa nr. 248 din 30 ianuarie 2009 ( 64) informează reclamanta despre demersul astfel demarat.
Prin adresa nr. 475 din 26.02.2009, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale comunică pârâtei răspunsul cu privire la cele două aspecte invocate de reclamantă, (62) iar cu adresa nr. 554/4.03.2009 (61) pârâta răspunde reclamantei, anexând la adresă și punctul de vedere exprimat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
În contextul celor reținute mai sus, instanța constată că înlăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege, pârâta a întreprins demersuri în vederea rezolvării solicitărilor reclamantei, iar la data înregistrării acțiunii, răspunsul era comunicat reclamantei așa încât, pretinsa "tăcere a autorității" în sensul art. 2 lit. h din Legea 554/2004 - nu este dată.
Instanța va respinge - ca nefondată - și solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtei să comunice caselor teritoriale, indicatorii de performanță (punct 3 din acțiunea reclamantei) întrucât solicitarea excede atribuțiilor pârâtei, expres prevăzută în art. 7 din HG13/2004 - privind Statutul SA
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în D,-, -.1, județul B, în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii, cu sediul în B, Calea Națională nr. 85, județulși Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în B,-, sector 2
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2009.
Președinte, Grefier,
Red.- -
.
29.06.2009/ 5 ex.
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina
