Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 149/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR --
SENTINȚĂ CIVILĂ -. 149/2009
Ședința publică din data de 06 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea,pentru pronunțare, excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - -. 1682 din 14.11.1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației în favoarea SC C SA, invocată de către recurentul pârât JR. în contradictoriu cu reclamanții intimați SC SRL, SC SA prin lichidator.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 martie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 30 martie 2009 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTE:
Asupra prezentei excepții de nelegalitate, constată:
Prin încheierea dată în ședința publică din 7 ianuarie 2009 în dosarul nr- de Tribunalul Cluj - Secția civilă a fost sesizată Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 1.682 din 14.11.1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației în favoarea C, cu privire la suprafața de 43.732 mp. cu nr. topo. 1.886/1/1/2, înscrisă în nr. 3.343 D, și suprafața de 2.664 mp. cu nr. topo. 1.886/1/6, înscrisă în nr. 17.336, excepție invocată de către recurentul-pârât jr.
Totodată, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 s-a suspendat soluționarea recursului promovat de recurentul-pârât jr. împotriva sentinței civile nr. 498 din 23 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr. 170/2006 al Judecătoriei Dej privind și pe reclamanții-intimați și, precum și pe intimata-pârâtă prin lichidatorul, având ca obiect prestație tabulară, până la soluționarea excepției de nelegalitate invocată.
În motivarea excepției de nelegalitate, recurentul-pârât jr. a pretins, în esență, că certificatul de atestare a dreptului de proprietate mai sus arătat este nelegal deoarece la data emiterii lui erau în vigoare dispozițiile art. 17 alin. 2 din Decretul-Lege nr. 115/1938, potrivit cărora drepturile reale se pot stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în cartea funciară cu consimțământul titularului, la aceea dată fiind înscris în ca proprietar senior, antecesorul recurentului-pârât decedat în 1952, dată la care, la rândul lui, a dobândit dreptul de proprietate chiar fără înscriere în, conform art. 26 din același act normativ.
Dreptul de proprietate al său sau al antecesorului nu s-a pierdut, iar prin eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în favoarea a fost afectat acest drept, ocrotit și garantat de lege, respectiv de art. 40 și art. 481 Cod civil, de Constituția României prin art. 44 cât și prin prev. art. 1 din primul protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Contradicția dintre certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1.682 din 14.11.1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației în favoarea C și dispozițiile legale mai sus menționate, conduce la concluzia nelegalității acestui act dar și la nulitatea absolută a lui, deoarece chiar în cazul existenței vreunui act de trecere a terenului în proprietatea statului, iar apoi în administrarea, dispozițiile art. 37 din Legea nr. 18/1991 se referă la terenuri aflate în administrarea fostelor -uri, ceea ce conduce la ideea că legiuitorul a avut în vedere stabilirea dreptului de administrare și nu a dreptului de proprietate în favoarea acestor societăți.
Înscrierea, în certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat în anul 1996 unor suprafețe de teren proprietatea lui, echivalează cu o nouă naționalizare sau expropriere, fără nici o bază legală.
La rândul lui, emitentul actului, sub actuala denumire de Ministerul Agriculturii, Pădurii și Dezvoltării Rurale, a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate în lipsa plângerii prealabile, raportat la prev. Legii nr. 554/2004, iar pe fond a considerat excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1.682 din 14.11.1996 ca neîntemeiată, deoarece potrivit prev. art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat în societăți comerciale pe acțiuni, terenul din patrimoniul a devenit proprietatea acesteia, iar prin actul emis de minister, în temeiul nr.HG 834/1991 s-a atestat acest drept.
La emiterea lui s-a avut în vedere documentațiile depuse care erau avizate și aprobate de organele abilitate, conform actului normativ arătat și a criteriilor de aplicare.
Reclamanta-intimată a formulat, de asemenea întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității formulării excepției de nelegalitate, excepția lipsei de interes în formularea acesteia, iar pe fond, respingerea ei ca neîntemeiată.
S-a arătat că reclamantul jr. a mai invocat excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea la data de 06.02.2007, excepția fiind respinsă ca inadmisibilă prin sentința civilă nr. 180 din 27 martie 2007 Curții de Apel Cluj, hotărâre menținută în recurs prin decizia civilă nr. 3.185/21.06.2007 pronunțată de, instanțele reținând că excepția de nelegalitate este inadmisibilă, deoarece vizează un act administrativ individual, emis anterior intrării în vigoare a legii nr. 554/2004.
Cu toate că prin Legea nr. 262/2007 au fost modificate dispozițiile art. 4, în sensul că s-a creat posibilitatea invocării excepției de nelegalitate și cu privire la actele administrative individuale anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, trebuia să se uziteze de o cerere de revizuire în temeiul art. III din actul normativ citat, formularea unei noi excepții de nelegalitte a aceluiași act administrativ devenind inadmisibilă.
Apoi a fost invocată excepția lipsei de interes a reclamantului pentru reiterarea excepției de nelegalitate, considerând că acesta urmărește doar șicanarea părții adverse, atâta timp cât nu mai justifică un interes legitim, personal, născut și actual, în condițiile în care nu mai poate urmări obținerea vreunui folos practic, întrucât terenurile la care se referă certificatul de atestare a dreptului de proprietate au intrat în proprietatea Statului Român, au fost preluate de, iar apoi în proprietatea
Reclamantului i-au fost rezolvate cererile pentru reconstituirea dreptului său de proprietate asupra terenurilor în baza dispozițiilor legilor fondului funciar pentru o parte din terenuri, propunându-se acordarea de despăgubiri, pe când cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri în natură, au fost respinse irevocabil.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată, considerându-se că nu pot fi analizate decât cauzele de nelegalitate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ or, acesta a fost emis pe baza dispozițiilor Legii nr. 15/1990 și a nr.HG 834/1991.
Curtea, prin încheierea pronunțată în ședința publică din 2 martie 2009 respins excepțiile invocate, mai puțin cea vizând lipsa de interes în invocarea excepției de nelegalitate, Curtea urmând aoa naliza prin prezenta hotărâre.
Așadar, excepția de nelegalitate îmbracă toate elementele unui mijloc de apărare în cadrul unui proces pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești.
În prezenta cauză, pârâtul-recurent jr. s-a apărat față de acțiunea reclamanților-intimați și având ca obiect prestație tabulară și în care a fost folosit certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1.682 din 14.11.1996 emis de în favoarea, în dovedirea acesteia.
Prin urmare, pârâtul-recurent justifică un interes în invocarea excepției nelegalității actului administrativ individual mai sus arătat, atâta timp cât tinde în a demonstra ineficacitatea lui în acel proces civil.
Ca atare, excepția lipsei de interes invocată în cauză nu poate fi primită, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
Procedând la examinarea excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1.682 din 14.11.1996 emis de, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/204, astfel după cum a fost el modificat și completat prin Legea nr. 262/2007 "legalitatea unui act administrativ unilateral, cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios-administrativ competentă și suspendă cauza".
Alin. 2 teza a II-a al aceluiași articol prevede că "În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ".
În cazul de față, actul a cărei nelegalitate se invocă a fost emis pe baza disp. art. 5 din nr.HG 834/1991 în favoarea C - SUCURSALA D, societate comercială care a fost înființată prin nr.HG 266/12.04.1991 publicată în Monitorul Oficial nr. 116/28.05.1991, care având în patrimoniu la acea dată mai multe suprafețe de teren, a devenit proprietara acesteia pe baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.
Suprafețele respective au fost identificate prin anexele și planșele topografice, înregistrate și avizate de Oficiul de cadastru și organizare a teritoriului al jud. C sub nr. 678/22.04.1994.
Așadar, verificarea excepției de nelegalitate a acestui act administrativ se face prin raportare la legea în aplicarea căreia a fost emis la momentul respectiv, or reclamantul-pârât nu a făcut nici o dovadă că acest certificat ar fi fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii lui.
Invocarea înscrierii dreptului de proprietate a antecesorului său în anul 1930 și apoi dobândirea dreptului de proprietate de către el prin moștenire, era posibilă în aplicarea legilor fondului funciar, reclamantul uzitând de aceste mijloace legale în prezent fiindu-i admisă o cerere de despăgubiri în echivalentul terenurilor ce nu mai pot fi restituite în natură.
De altfel, în mod constant și după modificarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 262/2007, cât și după pronunțarea Curții Constituționale prin deciziile nr. 425 și 426/2008, prin care s-a reținut că dispozițiile respective sunt constituționale în raport de prev. art. 1 alin. 5, art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1, art. 20 alin. 2, art. 21, art. 23 și art. 44 din legea fundamentală, a considerat că este neîtemeiată excepția de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
În esență se consideră că în interpretarea și aplicarea disp. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007, reprezentând temeiul de drept al invocării excepției de nelegalitate, judecătorului național îi revine rolul de a aprecia, pe de o parte, în sensul art. 20 alin. 2 din Constituția României, republicată, cu privire la eventuala prioritate a tratatelor referitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (cum este cazul Convenției Europene) iar pe de altă parte, în sensul disp. art. 148 alin. (2) din Constituție cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comminitară având obligația de a înlătura normele din dreptul intern care intră în contradicție cu tratatele la care România este parte sau cu normele sau practica judiciară comunitară.
În măsura în care permit cenzurarea fără limită în timp pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a legii nr. 554/2004, dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007 contravin unor principii fundamentale convenționale și comunitare, a căror respectare asigură exercițiul real al drepturilor fundamentale ale omului și anume: dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica, principiul securității juridice ce se regăsește în totalitatea articolelor Convenției Europene a Drepturilor Omului și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (DO. hotărârea din 6 decembrie 2007, contrea României), disp. art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prin prisma atingerii aduse principiului securității juridice.
Jurisprudența Curții de Justiție de la Luxembourg este constantă și unitară în ceea ce privește invocarea excepției de nelegalitate cu privire la actele instituțiilor comunitare, în sensul că atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate a acelui act nici pe cale incidentală a excepției de nelegalitate (a se vedea spre exemplu decizia nr. 2.307 din 7.06.2008 a - Secția de contencios administrativ și fiscal).
Față de toate aceste motive mai sus expuse, instanța găsește ca neîntemeiată excepția de nelegalitate cu privire la certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1.682 din 14.11.1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației în favoarea C-N - SUCURSALA
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes în invocarea excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1.682 din 14.11.1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației de către reclamantul jr. ridicată de pârâta D, cu sediul în D,-, jud.
Respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamantul jr. domiciliat în D,-, -.. B,. 17, jud. C în privința certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 1.682/14.11.1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației, actualmente numit MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în B,-, sector 3, prin reprezentanții săi.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G - - -
Red.Gh.
Dact./7 ex./06.05.2009.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu
