Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 158/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 158

Ședința publică de la 30 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

Grefier - -

S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a HG 1355/2001 invocată de reclamanta B în contradictoriu cu pârâții COMISIA LOCALĂ B DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, COMISIA JUDEȚEANĂ O DE APLICARE LEGII FONDULUI FUNCIAR și -PRIMAR AL ORAȘULUI

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta B prin avocat și pârâții COMISIA LOCALĂ B DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR și -PRIMAR AL ORAȘULUI B prin secretar lipsind pârâții COMISIA JUDEȚEANĂ O DE APLICARE LEGII FONDULUI FUNCIAR și GUVERNUL ROMÂNIEI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, față de data apariției Lg.554/2004.

Avocat pentru reclamanta B solicită respingerea excepției inadmisibilității iar pe fond admiterea excepției de nelegalitate a HG 1355/2001.

Secretar pârâții COMISIA LOCALĂ B DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR și -PRIMAR AL ORAȘULUI B solicită admiterea excepției inadmisibilității iar pe fond respingerea excepției de nelegalitate a HG 1355/2001.

CURTEA:

Asupra excepției de nelegalitate;

Prin încheierea din 04.12.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr.3412-- această instanță în temeiul art.4 alin.1 din Legea 554/2004, așa cum a fost modificată prin Legea 262/2007 a sesizat Curtea de Apel Craiova cu soluționarea excepției de nelegalitate a HG.1355/2001, excepție invocată de recurenta

S-a invocat că nelegalitatea acestei hotărâri rezidă din faptul că are la bază fișe de inventar întocmite de Autoritățile Publice Locale cu suprafețele de teren aflate sub imperiul soluționării reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, cu modificările ulterioare.

Se arată că prin trecerea în domeniul public în mod nelegal printr-un act administrativ unilateral cu caracter individual a unei suprafețe aflată în proces de reconstituire în baza unei legi speciale s-a produs o încălcare fragrantă a dreptului de proprietate a persoanei în condițiile în care aceasta își ceruse acest drept.

La 08,01,2009, Comisia Locală Bad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate.

Se arată că legalitatea sau nelegalitatea acest act administrativ nu are înrâurire asupra soluționării fondului litigiului, întrucât în soluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, Comisia nu a ținut seama de acest act administrativ.

La 02.02.2009, Guvernul României a depus întâmpinare, solicitând respingerea excepției de nelegalitate.

Pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că actul de inventariere a bunurilor aparținând domeniului public nu este constitutiv de drepturi noi, nu stabilește și nici nu modifică regimul juridic al bunurilor respective, astfel că nu este de natură a vătăma drepturile deținătorilor imobilelor.

S-a mai invocat și excepția lipsei calității procesuale active, motivând că din actele depuse la dosar nu reiese calitatea reclamantei de titulară a dreptului de proprietate asupra imobilului evidențiat la poziția nr.250 din Anexa 4 HG 1355/2001.

Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a actului administrativ, în raport de data emiterii actului, se reține că:

Deși prin Deciziile nr. 425 din 10 aprilie 2008 și nr. 426 din 10 aprilie 2008, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt constituționale, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 23 și art. 44 din Constituție, republicată, judecătorului național îi revine însă rolul de aprecia cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (cum este cazul Convenției Europene a Drepturilor Omului), precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitare în sensul art. 148 alin. 2 din Constituție.

Judecătorul național, în calitate de prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului, are obligația de a "asigura efectul deplin al normelor acesteia (Convenției), asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor, așa cum s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele împotriva Belgiei, Hotărârea din 29 noiembrie 1991 și Hotărârea din 26 aprilie 2007, cauza Dumitru împotriva României.

În acest sens Curtea de Justiție de la Luxemburg arată că judecătorul național, în calitate de prim judecător comunitar, este competent "să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național precum legea generală privind dreptul administrativ, care i s-ar putea opune.

Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare" (CJCE, Hotărârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/06 și C-385/06).

Dispozițiile respective din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită în timp, pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, contravin: dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și în practica CEDO, precum și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității, și dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție, precum și practicii Curții de Justiție de la Luxemburg, în cauze similare, care a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepție de nelegalitate.

În consecință, cu privire la excepția de nelegalitatea a unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 este înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007.

În acest sens Plenul Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție în ședința din 26 mai 2008 decis în aplicarea art. 20 alin. (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, prin raportare la Convenția europeană a drepturilor omului și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție de la Luxemburg, nlăturarea aplicării dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, a cărui legalitate se contestă pe calea excepției de nelegalitate.

De asemenea prin decizia nr. 2307 din 4 iunie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție secția de contencios administrativ și fiscal a fost adoptată aceeași soluție.

Având în vedere considerentele mai sus reținute urmează a fi respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată ca urmare a nlăturării aplicării dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția de nelegalitate a HG 1355/2001, invocată de reclamanta B, cu sediul în B, nr.2, Județul O, în contradictoriu cu pârâții COMISIA LOCALĂ B DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, COMISIA JUDEȚEANĂ O DE APLICARE LEGII FONDULUI FUNCIAR și -PRIMAR AL ORAȘULUI

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 30 Aprilie 2009

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red.jud.-

LF/6 ex/18.05.2009

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 158/2009. Curtea de Apel Craiova