Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 1619/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1619/2008
Ședința publică din 01 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul promovat de CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, împotriva sentinței civile nr. 1096 din 16.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, cauza privind și pe intimații SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ DE STAT, " Z, INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI Z și CAMERA DE CONTURI A JUDEȚULUI S - DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR ULTERIOR, având ca obiect excepție nelegalitate a Deciziei nr. 16/20.07.2007 emisă de Camera de Conturi a Județului
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru intimatul Sindicatul Liber al Salariaților din Administrația Locală de Stat, " Z, avocat și pentru Instituția Primarului Municipiului Z, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 27.08.2008 s-a înregistrat la dosar un înscris intitulat Puncte de vedere, trimis prin fax, din partea Primarului Municipiului Z și întâmpinare din partea intimatului Sindicatul Liber al Salariaților din Administrația Locală de Stat, " Z, înscrisuri care au sosit la dosar și prin poștă.
Reprezentanții părților, au învederat instanței că, au primit fiecare înscrisurile depuse la dosar, pentru acest termen.
Reprezentanta intimatului Sindicatul Liber al Salariaților din Administrația Locală de Stat, " Zad epus la dosarul cauzei copia deciziei nr. 16 din 20.07.2007 emisă de Camera de Conturi a Județului S - Direcția de control financiar ulterior, cu însemnări, la care a făcut referire prin întâmpinarea depusă la dosar și a susținut că, recursul este inadmisibil întrucât, a fost promovat de către o persoană fără calitate procesuală, că recursul declarat de către Curtea de Conturi a României prin prof. univ. dr. Șaguna este inadmisibil, întrucât nu a fost parte la fond, a depus întâmpinare la fond, dar nu a fost parte, Decizia nr. 16 16/20.07.2007 fiind emisă de Camera de Conturi a Județului S și a depus la dosarul cauzei practică judiciară, dată în speță similară, a acestei instanțe ( 35-36).
Reprezentantul Instituției Primarului Municipiului Z, avocat a susținut că, recursul este formulat de către o parte fără calitate astfel ca este inadmisibil, iar pe fond a susținut că, recursul este nefondat și neîntemeiat.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepție.
CURTEA
deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr. 1096 din 16.05.2008 pronunțată în dosarul nr- a fost admisă excepția invocată de reclamantul SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ DE STAT "", în numele și pentru membri de sindicat salariați ai aparatului propriu al Consiliului Local al Municipiului Z și a fost constatată nelegalitatea deciziei nr. 16/20.07.2007 emisă de Camera de Conturi a Județului S, Direcția de Control Financiar Ulterior, în partea privind suspendarea practicilor constatate la pct. 7 și 8, astfel cum aceasta s- menționat la lit. a din dispozitivul deciziei.
Totodată, prin aceeași sentință au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active invocată de către Camera de Conturi Județului S și excepția tardivității invocată de aceasta din urmă.
Deliberând asupra excepțiilor invocate, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 16/2007 a Camerei de Conturi s-a dispus, în concret, suspendarea plății unor drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă, în favoarea membrilor Sindicatului ˝˝. Prin urmare, a apreciat instanța de fond, nu se poate susține cu succes că sindicatul, direct vizat prin decizie, nu ar avea calitate procesuală activă pentru a ridica excepția de nelegalitate a amintitului act, interesul său procesual fiind evident și constând în aceea că reclamă plata unor drepturi ale membrilor săi.
De asemenea, instanța de fond a invocat dispozițiile art. 4 alin. 1 al Legii nr. 554/2004 care consacră explicit dreptul părții interesate de a invoca excepția de nelegalitate a unui act administrativ; apărările Camerei de Conturi, cum că în speță, ˝partea interesată˝ ar fi doar persoana făcută răspunzătoare în actual de control sunt în vădită contradicție cu amintitul text legal și prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, - conform cărora actele administrative pentru cenzurarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură judiciară nu pot fi atacate în contenciosul administrativ - nu sunt aplicabile în cazul unei decizii emise de Camera de Conturi.
Pentru a aprecia astfel, tribunalul a avut în vedere că într-adevăr, potrivit art. 95 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, împotriva deciziei emisă de președintele Secției de Control Financiar Ulterior sau, după caz, de directorul direcției de control financiar ulterior a Camerei de Conturi Județene se poate face întâmpinare în termen de 5 zile de la comunicare, dar această lege a fost abrogată în întregime prin OG43/2006, însă cu Decizia nr. 554/2006 Curtea Constituțională a declarat ordonanța neconstituțională.
Prin nr.OG 117/2003 activitatea jurisdicțională a Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, investirea acestora din urmă putând avea loc prin: actul de sesizare al procurorului financiar, încheierea Completelor Curții de Conturi ori prin alte modalități prevăzute de lege.
Această ordonanță a fost aprobată prin Legea nr. 49/2004, care prin art. 4 statuează și asupra preluării procurorilor financiari de către Ministerul Public.
Coroborând aceste texte legale, instanța de fond a apreciat că instanțele judecătorești sunt singurele cărora legiuitorul le recunoaște în prezent competența de a verifica legalitatea deciziilor camerelor de conturi; prevederea cuprinsă în art. 95 alin. 2 din Legea nr. 94/2002 a devenit caducă, chiar dacă nu a fost abrogată expres, pentru simplul motiv că la Curtea de Conturi nu mai ființează o secție jurisdicțională ori un colegiu jurisdicțional.
Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat că nu poate fi pusă în discuție nici tardivitatea ridicării excepției, termenul de 5 zile prevăzut în același art. 95 alin. 2 din Legea nr. 94 /1992, referindu-se la o întâmpinare care ar trebui adresată unor organe care nu mai există.
Concluzionând, prin raportare la prevederile nr.OG 117/ 2003, s-a apreciat că Tribunalului Sălaj îi revenea competența de a soluționa excepția de nelegalitate a deciziei nr. 16/2007 a Camerei de Conturi S, deoarece pentru cazul de față nu este prevăzută prin lege o altă procedură judiciară, în sensul statuat prin art. 2 pct. 1 lit. d din Legea contenciosului administrativ.
Asupra cauzei pe fond instanța de fond a reținut că printr-o cerere adresată Tribunalului Sălaj, Sindicatul Liber al salariaților din Administrația Locală de Stat a chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Z și Primăria Z prin Primar, solicitând obligarea acestora la plata către membrii de sindicat a drepturilor speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii, de la 01 ianuarie 2006 până la 31 mai 2006 și în continuare în conformitate cu obligațiile asumate prin art. 24 din Contractul Colectiv de Muncă precum și la plata indemnizației pentru refacerea capacității de muncă prevăzută la art. 24 alin. 2 lit. c din același contract, în cuantum de 1.611 lei brut pentru fiecare membru de sindicat.
În motivarea cererii se arată faptul că prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate, încheiat în conformitate cu prevederile Titlului VIII din Codul muncii și ale Legii nr. 188/1999 și înregistrat la Direcția pentru, Familie și Solidaritate Socială sub nr. 10 din 10 ianuarie 2006 s-a stabilit plata către angajați a drepturilor bănești solicitate.
Prin sentința civilă nr. 983/2006 Tribunalul Sălaja admis acțiunea reclamantei, hotărârea fiind irevocabilă.
Prin decizia Camerei de Conturi s-a dispus suspendarea plății acestor drepturi, cu semnificația suspendării efectelor a însăși sus amintitei sentințe, ceea ce este nelegal.
Aceasta prin raportare la dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă, conform cărora hotărârea judecătorească se dă în numele legii, iar potrivit art. 16 din Constituția României ˝ Nimeni nu este mai presus de lege ˝.
În speță, consecința necesară a acestor prevederi legale este aceea că decizia Camerei de Conturi nu poate modifica o hotărâre judecătorească, nu o poate suspenda și nu o poate interpreta într-un sens care să producă efecte juridice contrare ei.
De altfel, prin actul contestat se trece cu totul sub tăcere existența, sentinței irevocabile, organul de control făcând doar interpretări ale unor texte de lege, însă cu aceleași consecințe.
Pentru cele ce preced, constatând că în cauză acordul/contract colectiv de muncă nu a fost desființat ori modificat și văzând cele statuate prin sentința civilă nr. 983/2006 a Tribunalului Sălaj, instanța a admis excepția invocată de reclamant în sensul solicitat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, Curtea de Conturi solicitând dmiterea recursului, admiterea exceptiilor invocate, desființarea sentinței civile nr. 1096/16.05.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că instanța de fond n mod greșit a admis exceptia de nelegalitate invocata de către Sindicatul liber al salariaților din administrația locală de stat "" Z si a constatat nelegalitatea Deciziei nr. 16/20.07.2007 emisa de catre Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi S, Direcția de Control Financiar Ulterior, referitor la suspendarea practicilor constatate la pct. 7 si 8 din decizie.
În aceste condiții, s-a solicitat admiterea exceptiei lipsei calității procesuale active a recIamantului si constatarea tardivității contestării deciziei nr. 16/2007 a Camerei de Conturi
În legătură cu exceptia de nelegalitate s-a arătat că aceasta nu poate fi invocată, deoarece în baza art. 4, alin 1 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 262/2007, decizia nr. 16/20.07.2007 a Camerei de Conturi S nu este un act administrativ unilateral cu caracter individual, iar potrivit prevederilor art. 5(2) din actul normativ menționat, "Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică, o altă procedură judiciară".
Totodată, potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, modificată și completată prin Legea nr. 77/2002, legi organice, art. 94 și 95, în baza constatărilor rezultate din control efectuat, Curtea de Conturi are dreptul să decidă, prin decizie, suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale în domeniul financiar, contabil și fiscal, sau, înlăturarea neregulilor constatate în activitate a financiar-contabilă controlată, iar decizia emisă în baza acestor prevederi legale nu este un act administrativ unilateral cu caracter individual.
În continuarea motivării s-a susținut că reclamantul nu a formulat împotriva deciziei întâmpinare în termenul prevăzut de lege, astfel că decizia nr. 16/2007 a Camerei de Conturi S este în vigoare și executorie, sub sancțiunea prevăzută de Legea nr. 94/1992, așa cum de altfel s-a apreciat prin sentinta civilă nr. 2030/2007 a Tribunalului Sălaj din Dosarul nr-.
Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că, Camera de Conturi Sae fectuat în perioada 04.06 - 20.07.2007 verificarea contului anual de execuție și a bilanțului contabil pe anul 2006 la Primăria Municipiului Z, ocazie cu care s-a constatat acordarea unor drepturi bănești și sporuri speciale pentru salariați, cuprinse într-un contract colectiv de muncă, avizat în prealabil de către Consiliul local, prin nr. 331/05.12.2005, contractul colectiv de muncă fiind semnat de către primarul municipiului, secretarul și directorul economic.
Potrivit prevederilor legale, art. 25 din Legea nr. 130/1996, Contractul colectiv de muncă a fost depus și înregistrat la. S sub nr. 11/20.0 1.2006. Operativ, în 12.01.2006, S, organul în, specializat și mandatat de către lege să monitorizeze, înregistreze și să sesizeze părțile despre legalitatea sau nelegalitatea clauzelor contractuale cuprinse în contract, sesizează părțile semnatare că în respectivul contract sunt cuprinse clauze care nu respectă prevederile din actele normative în vigoare care sunt lovite de nulitate, clauze care se referă la negocierea unor drepturi salariale a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, iar ordonatorul de credite al institutiei verificate nu aluat nici o măsură ca urmare a sesizării de nelegalitate a S, de identificare a clauzelor care contravin prevederilor legale, de renegociere a acestor clauze și nici măcar de reziliere a contractului, după expirarea acestuia, deși erau clauze prevăzute în acest sens în contractul de muncă.
Singura măsură luată de ordonatorul de credite este de neacordare imediată a sumelor, ceea ce a determinat sindicatul salariaților să deschidă acțiune civilă pentru obligarea părții semnatare a contractului de a acorda sumele cuvenite, pe perioada 01.01.2006 - 31.05.2006.
Tribunalul Sălaj, prin Sentința civilă nr. 983/26 iunie 2006, admis cererea formulată către reclamanți și a obligat ordonatorul de credite la plata sumelor solicitate, pe perioada menționată mai sus. În motivarea sentinței nu sunt abordate aspectele de legalitate a sporurilor sau adausurilor salariale solicitate, bazându-se numai pe aprobarea de către Consiliul Local al Contractului colectiv de muncă, înregistrarea lui la. S și prevederea în buget a sumelor solicitate. Ordonatorul de credite nu a respectat principiile de utilizare rațională a banului public, nu a susținut, pe parcursul judecății, nelegalitatea unor clauze din contract sesizate de S și nici măcar nu a formulat recurs asupra sentinței menționate, rămânând definitivă prin nerecurare.
Urmare a acestui comportament, s-au achitat către salariați sumele
câștigate în instanță și s-au majorat cheltuielile unității și în mod eronat s-a plătit și indemnizația pentru refacerea capacității de muncă, ca măsură de protecție socială, din fonduri aferente cheltuielilor materiale și servicii, în fond această indemnizație reprezintă prima de vacanță ce se suportă din fondul de salarii, diminuând astfel obligațiile exigibile către bugetele publice.
Prin Decizia nr. 16/20 iulie 2007 s-a dispus luarea măsurilor de suspendare a practicilor nelegale constatate în control și înlăturarea neregulilor, prin întreprinderea de măsuri pentru intrarea în legalitate cu privire la prevederile din Contractul colectiv de muncă.
Împotriva deciziei nu s-a făcut întâmpinare de către partea interesată, potrivit prevederilor art. 95 din Legea nr. 94/1992, republicată, rămânând definitivă, ordonatorul de credite urmând să aducă la îndeplinire măsurile dispuse, sub sancțiunea prevăzută de Legea nr. 94/1992.
Existența hotărârii judecătorești în legătură cu drepturile speciale negociate prin controlul colectiv de muncă, care are un caracter relativ, nu poate influența în nici un fel măsurile dispuse printr-o decizie a Curții de Conturi date în baza Legii nr. 94/1992, atâta vreme cât acesta este în vigoare și este executorie, așa cum de altfel este menționat în sentința civilă nr. 2030/2007 a Tribunalului Sălaj în cauza dedusă judecății.
Față de motivele invocate de pârâtă prin care invocă nelegalitatea dispozițiilor deciziei menționate, acestea nu sunt justificate fiind formulate superficial fără a se analiza esența sporurilor și avantajelor acordate salariaților. Camera de Conturi nu a "ignorat" posibilitatea legală de a se încheia contracte colective de muncă, a constatat că acordarea drepturilor salariale exced prevederilor legale. Încadrarea drepturilor negociate și alocarea de sume către salariați pentru: cheltuieli cu tratamente medicale, cheltuieli cu hrana, cheltuieli cu medicamente, cheltuieli cu ținuta decentă, cheltuieli determinate de munca în condiții de stres, spor de fidelitate și loaialitate, indemnizație pentru refacerea capacității de muncă, constituie o forțare și un abuz față de prevederile Legii nr. 188/1999, art. 61 care creează posibilitatea negocierii de măsuri referitoare la: "constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă". Unitatea nu a constituit și utilizat fonduri în acest sens ci a acordat sume de bani salariaților, neavând controlul utilizării acestora.
Tribunalul Sălaj, prin Sentința nr. 983/2006 a constatat numai că aceste prevederi sunt legale, prin inactivitatea și neutilizarea căilor de gestionare a banului public de către ordonatorul de credite.
Emiterea deciziei obligă ordonatorul de credite să intre în legalitate privind negocierea clauzelor contractuale, luarea tuturor măsurilor de utilizare rațională și legală a fondurilor publice, epuizarea tuturor posibilităților de susținere în instanță a legalității, economicității și eficienței utilizării acestor fonduri. Decizia nu anulează dispozițiile unei sentințe judecătorești definitive și executorii, atrag atenția și obligă ordonatorul de credite pentru buna gestionare a fondurilor publice. Deși Sas esizat Primăria Z că unele clauze contractuale sunt nelegale, deși Camera de Conturi Sad ispus renegocierea acestor clauze din contractul colectiv de muncă, ordonatorul de credite nu a efectuat nici un demers, având această posibilitate prin prevederile art. 2 din contract.
În privința punctului de vedere exprimat de către Primarul Municipiului Z, s-a apreciat că este cu totul inexplicabil, deoarece acesta nu a formulat obiecțiuni la raportul de control intermediar încheiat de către organele de control financiar ale Curții de Conturi, în care sunt constatate neregulile și abaterile financiar-contabile.
În ședința publică de azi, instanța din oficiu, întemeiat pe dispozițiile art.137 alin.1 pr.civ. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI în promovarea recursului.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea a apreciat-o ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
Este cunoscut faptul că hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata înaintea instanțelor de fond este același și la judecata în recurs; dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să se judece direct în fața instanței de recurs, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
În speță se constată că recurenta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI nu a fost parte în litigiul derulat în fața instanței de fond astfel că se poate susține cu temei că aceasta nu poate recura hotărârea pronunțată în contradictoriu cu alte persoane.
În consecință, reținând că potrivit normelor juridice instituite prin Codul d e procedură civilă, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar recurenta nu se poate prevala de un interes legitim în promovarea recursului Curtea va aprecia excepția invocată ca fiind fondată iar în temeiul dispozițiilor legale enunțate o va admite și va respinge recursul declarat, respingând, totodată, excepția inadmisibilității invocată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și în consecință:
Respinge recursul declarat de CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva sentinței civile nr. 1096 din 16 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - G - - - - -
Red.
Dact./2 ex./17.09.2008.
jud.fond:.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan