Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 190/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - excepție de nelegalitate -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr.190
Ședința publică din23 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art.3 al.1 din HG nr.1025/2005, urmare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta -, domiciliată în orașul S, str.-.-, nr.55, județul B, în contradictoriu cupârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, deși părțile lipsesc, în temeiul dispozițiilor art.150 din Codul d e procedură civilă, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra excepției de față.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra excepției de nelegalitate de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani la data de 6 martie 2009, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B pentru anularea deciziei nr. 8233 din 27.11.2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la plata îndemnizației lunare în cuantum de 1.200 lei, câte 600 lei pentru fiecare dintre cele două născute la data de 2.09.2008.
Separat a invocat excepție de nelegalitate a disp. art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 raportat la prevederile art. 1 și art. 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005, reglementări care constituie temeiul de drept al deciziilor emise de pârâta Agenția Județeană pentru Prestări Sociale B.
A motivat, în esență, că definiția dată noțiunii de "naștere" prin dispozițiile art. 3 alin. 1 din HG nr.1025/2006 nu sunt în concordanță cu prevederile art. 1 din OUG nr. 148/2005, încălcând și prevederile art. 16 alin. 1, art. 49 alin. 1 și 2 din Constituția României, instituind o discriminare între persoanele aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o naștere multiplă (gemeni) și cei rezultați dintr-o naștere simplă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Bai nvocat lipsa calității procesuale pasive, pe considerentul că, actul administrativ atacat este un act normativ emis de către Guvernul României.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă ca netemeinică și nelegală. În motivare au arătat, în esență, că, în art. 1 alin. 1 din OUG nr. 148/2005, este folosită sintagma" o îndemnizație lunară" de care beneficiază "persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale" iar art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006, stipulează ".prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii". Din analiza acestor texte de lege rezultă indubitabil că intenția legiuitorului a fost stabilirea îndemnizației funcție de numărul de nașteri și nu după numărul de copii rezultați din fiecare naștere".
Prin încheierea din 28 aprilie 2009, Tribunalul Botoșani - secția civilă, din oficiu, a invocat propria necompetență materială în raport cu fondul contestației și a admis-o, trimițând cauza spre competentă soluționare către secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a aceluiași tribunal.
Prin încheierea de ședință din 11 iunie 2009, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a dispus în conformitate cu art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 sesizarea Curții de Apel Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006, suspendând soluționarea cauzei.
În motivarea încheierii s-a reținut că, obiectul litigiului îl constituie anularea deciziei prin care s-a recunoscut reclamantei dreptul la o indemnizație de 600 lei, pentru un singur copil, dar reclamanta are doi copii gemeni, având ca temei juridic și dispozițiile art. 3 alin. 1 din HG nr.1025/2006 - dispoziții ce constituie obiectul excepției de nelegalitate, și în condițiile în care de legalitatea acestui act normativ depinde soluționarea - pe fond - a litigiului, s-au constatat a fi incidente disp. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
La această instanță, pârâta a depus întâmpinare, reiterând lipsa calității sale procesuale pasive, iar cu privire la excepția de nelegalitate invocată de reclamanta -, împotriva dispozițiilor din HG nr. 1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, a solicitat respingerea acesteia
În motivare a arătat că HG nr. 1025/2006 este temeinică și legală, fiind adoptată în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. III din OUG nr. 44/2006 pentru modificarea și completarea OUG nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului și al Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii.
Hotărârea contestată a fost adoptată de Executiv prin însușirea proiectului inițial, la acea dată, de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții și competențe în domeniu.
La elaborarea actului au fost respectate disp. Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse de Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG nr. 50/2005 (în prezent abrogată prin HG nr.1226/2007) proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate și de către Ministerul Justiției, care, potrivit art. 8 alin. 6 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 50/2005 "avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalității, încheind succesiunea operațiunilor din etapa de avizare".
Dispozițiile art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006, raportat la prev. art. 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005 definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii".
Potrivit prev. art. 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005, concediul și îndemnizația lunară prev. la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prev. la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prev. la art.5 alin. 2. Astfel, îndemnizația se cuvine pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau pentru primii 3 copii adoptați, luați în plasament sau în plasament în regim de urgență ori încredințați în vederea adopției.
Acest text de lege recunoaște dreptul la acordarea unei singure îndemnizații pentru familie, indiferent dacă aceasta are gemeni, pe considerent că această indemnizație reprezintă un substitut al salariului, deoarece în perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului, contractul individual de muncă al celui în cauză este suspendat, conform legii.
Măsurile de protecție socială prevăzute de dispozițiile textului legal citat anterior și reluate de prevederile art. 2 alin. 1 din Normele aprobate prin HG nr.1025/2006 urmăresc îmbunătățirea echilibrului social economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului și nu reprezintă măsuri de protecție a copilului. Astfel, recunoașterea drepturilor prevăzute în ipoteza normei legale, pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil, nu reprezintă o problemă de nelegalitate și nu încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă sau multiplă, nefiind vorba de drepturi ce aparțin copilului.
Prin urmare, rațiunea legiuitorului care transpare din actele normative în discuție este unitară și evidențiază, ca finalitate sprijinirea familiei, prin realizarea unui echilibru social - economic și nu reprezintă o măsură directă de protecție a copilului, cu este cea realizată prin alocație de stat pentru copii.
Examinând cauza de față, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește excepția invocată de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B, instanța a constatat că aceasta nu este dată, având în vedere că pricina de față este indisolubil legată de fondul pricinii, în care instituția de mai sus figurează ca parte, iar o eventuală admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive ar putea fi invocată ulterior pentru inopozabilitatea prezentei decizii în dosarul de fond.
Cu privire la criticile reclamantei ce vizează legalitatea actului administrativ în litigiu, Curtea le găsește ca fiind întemeiate.
Din lecturarea deciziei emise de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale rezultă că a fost întemeiată pe art. 3 din Normele Metodologice de punere în aplicare a OUG nr.148/2005 - aprobate prin HG nr. 1025/2006.
Dispozițiile art. 2 din HG nr. 1825/2005 - care a aprobat inițial Normele Metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 148/2005, preluare ulterior în art. 3 din HG nr. 1025/2006, sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de referință în acordarea îndemnizației lunare, creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără a exista o justificare de ordin obiectiv.
nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unui sau mai multor copii vii, art. 3 din HG nr. 1025/2006 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și o alta multiplă.
Instanța urmează a face aplicarea dispozițiilor art.20 alin. 2 din Constituția României, în conformitate cu care, dacă există neconcordață între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate de aplicare reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne ar conține dispoziții mai favorabile.
Așa fiind, Curtea va admite excepția de nelegalitate invocată și, în consecință, va constata nelegalitatea art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 - pe care este întemeiată decizia ce face obiectul dosarului - al Tribunalului Botoșani.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de nelegalitate invocată dereclamanta -, domiciliată în orașul S, str.-.-, nr.55, județul B, în contradictoriu cupârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale
Constată nelegalitatea prevederilor art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./26.10.2009
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela
