Excepție nelegalitate act administrativ.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
HOTĂRÂREA NR.19/CA/2010 - PI
Ședința publică din 18 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga judecător
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii de contencios administrativ, în primă instanță, introdusă de petenta domiciliată în S M, Bulevardul, nr.9,.5,.20, Județ S M, în contradictoriu cu intimațiiAgenția Județeană Pentru Prestații Sociale Scu sediul în S M, Str.-, nr.8, Județ S M și Guvernul României cu sediul în B, nr. 1, sector 1, având ca obiectexcepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că cererea este scutită de plata taxei de timbru, că intimatul Guvernul Românie a depus la dosar în data de 28.12.2009 întâmpinare, intimata Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale SMa depus la dosar în data de 15 ianuarie 2010 întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, având în vedere faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, considerând cauza lămurită, rămâne în pronunțare asupra acțiunii.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Constată că prin încheierea din 25.11.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea sesizat Curtea de Apel Oradea cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art.3 alin.1 din HG nr.1025/2006, raportat la prevederile art.1 și art.6 alin.1 din OUG nr.148/2005, excepție invocată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale S
În motivarea excepției de nelegalitate reclamanta a arătat că dispozițiile art. 3 alin. 1 din HG 1025/2006 nu sunt în concordanță cu prevederile art.1 și art.6 din OUG 148/2005 și instituie discriminări între persoanele aflate în situații identice, respectiv între copii proveniți dintr-o naștere concomitentă (gemeni, tripleți) și cei rezultați dintr-o naștere simplă, dând posibilitatea interpretării privind dreptul de acordare a indemnizației pentru naștere și nu pentru toți copii rezultați din actul nașterii, așa cum ar fi firesc.
Prin întâmpinare, pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Baa rătat că în accepțiunea legiuitorului, indemnizația lunară pentru creșterea copilului constituie un venit de înlocuire a drepturilor salariale suspendate. Concediul și indemnizația de creștere a copilului sunt drepturi ale părintelui care își întrerupe activitatea profesională pentru a sta cu copiii; alocația de stat este destinată acoperirii nevoilor copilului, aceasta acordându-se fiecărui copil separat.
Definiția legală a nașterii, cuprinsă în art. 3 alin. 1 din Normele metodologice aprobate prin HG 1025/2006, este conformă cu definiția dată nașterii de dicționarul explicativ al limbii române și cu prevederile OUG 148/2005.
Art. 3 alin. 1 din Normele metodologice definește nașterea în special raportat la prevederile celorlalte aliniate ale acestui articol, prin care se stabilește care sunt cele trei nașteri, pentru care se acordă concediu pentru indemnizație lunară, respectiv stimulentul lunar pentru creșterea copilului, având în vedere prevederile art. 6 alin. 1 din OUG 148/2005.
Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a solicitat respingerea excepției de nelegalitate. Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 este temeinică și legală, fiind adoptată în temeiul art.108 din Constituția României, republicată, și al art.III din ordonanța de urgență a Guvernului nr.44/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului și al Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii.
Textul de lege recunoaște dreptul la acordarea unei singure indemnizații pentru familie, indiferent dacă aceasta are gemeni, pe considerent că indemnizația reprezintă un substitut al salariului, deoarece în perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului, contractul individual de muncă al celui în cauză este suspendat, conform legii. Aceste măsuri de protecție socială urmăresc îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei și nu reprezintă măsuri de protecție a copilului.
Precizează, de asemenea, faptul că prin decizia nr.937/19.12.2006 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 alin.1 din OUG nr.148/2005, în raport cu art.16 din Constituție.
Asupra excepției de nelegalitate invocată, instanța reține următoarele:
Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 a fost adoptată pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a nr.OUG148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Prin acest act normativ au fost definiți beneficiarii și situațiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului de indemnizație pentru creșterea copilului și au fost prevăzute condițiile și procedurile de acordare a dreptului.
Prevederile art.3 alin.1 din HG nr.1025/2006 definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii"; acestea nu sunt în concordanță cu prevederile art.1 și art.6 alin.1 din OUG nr.148/2005, potrivit cărora pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani se primește o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei, respectiv "concediul și indemnizația lunară se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau după caz pentru primii 3 copii".
Cum acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art.6 din OUG nr.148/2005 la numărul de copii născuți și nu la numărul nașterilor, prevederile art.3 alin.1 din Normele Metodologice apar ca fiind nelegale.
Așadar, aceste norme metodologice sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise și pentru faptul că definiția stabilită pentru naștere ca element de acordare a indemnizației lunare creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv.
HG nr.1025/2006, prin art.3, adaugă la actul normativ în aplicarea căruia a fost adoptat (OUG 145/2005), încălcând principiul egalității de tratament prevăzut de art.16 din Constituția României, instituind discriminări între copiii preveniți dintr-o naștere simplă și o alta multiplă.
Referirea la Decizia nr.937/19.12.2006 pronunțată de Curtea Constituțională nu are relevanță în cauză întrucât reclamanta nu a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art.6 alin.1 din OUG148/2005 ci tocmai nerespectarea, prin hotărârea de guvern, a acestor dispoziții.
Pe cale de consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.4 din Legea 554/2004, excepția de nelegalitate formulată de reclamanta va fi admisă și se va constata nelegalitatea dispozițiilor art.3 alin.1 din HG 1025/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.148/2005 pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
ADMITEexcepția de nelegalitate invocată de reclamanta domiciliată în S M, Bulevardul, nr.9,.5,.20, Județ S M, în contradictoriu cu pârâțiiAgenția Județeană Pentru Prestații Sociale Scu sediul în S M, Str.-, nr.8, Județ S M șiGuvernul Românieicu sediul în B, nr. 1, sector 1.
Constată nelegalitatea dispozițiilor art.3 alin.1 din HG nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.01.2010.
PREȘEDINTE: GREFIER:
- - - -
Red.sent.
Dact.
5 exemplare/ 26 ianuarie 2010
-3 comunicăriefectuate și predate la expediție în data de:26 ianuarie 2010.
- - S M, Bulevardul, nr.9,.5,.20, Județ S
- Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale S - S M,
Str.-, nr.8, Județ S M
- Guvernul României - B, nr. 1, sector 1
Președinte:Ovidiu BlagaJudecători:Ovidiu Blaga
