Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 374/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 374
Ședința publică din data de 9 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Niculescu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Ion
JUDECĂTOR 3: Cristina Petrovici
GREFIER: ---
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 B în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC -.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, reprezentată de administrator, lipsind recurenta-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că obiectul pricinii este recurs împotriva sentinței civile nr. 2417/23.09.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IX-a în dosarul nr-,procedura de citare este legal îndeplinităși că intimata-reclamantă a depus, prin serviciul registratură, la data de 06.02.2009, cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței și concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe recurs.
Intimata-reclamantă, prin reprezentant, solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele expuse, pe larg, în notele scrise. Precizează că ordinul ministerului finanțelor, nr. 1364, este emis în anul 2007, iar decizia ce a făcut obiectul excepției de nelegalitate este din anul 2004, astfel încât soluția instanței de fond este temeinică și legală. Solicită respingerea recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2417/23.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a în dosarul nr-, a fost admisă în parte, la solicitarea reclamantei SC -, excepția de nelegalitate a deciziei de calcul a accesoriilor nr. 473/31.05.2004, emisă de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, fiind respinsă excepția de nelegalitate cu privire la decizia nr. 1/2006, somația nr. -/05.08.2004 și la titlurile executorii, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, referitor la decizia de calcul accesorii nr. 473/31.05.2004, că nelegalitatea acesteia se raportează pe de o parte la faptul antedatării sale, relevat de numeroase prezumții în acest sens, iar pe de altă parte și la omisiunea mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite, raportat la disp. art. 38 alin. 3 din OG nr. 92/2003.
În privința celorlalte acte a căror nelegalitate s-a invocat pe cale de excepție, prima instanța a reținut că nu există motive de nelegalitate, în condițiile în care societatea reclamantă însăși arată că decizia nr. 1/2006 nu există, iar în privința somației de plată și a titlurilor executorii tribunalul a arătat că modalitatea de comunicare a acestora nu poate fi analizată în procedura instituită de art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, solicitând instanței modificarea ei în sensul respingerii în integralitate a excepției de nelegalitate.
În motivarea recursului său, pârâta a criticat sentința tribunalului, arătând că actele administrativ fiscale contestate cuprind toate mențiunile necesare, instanța de fond omițând a reține prevederile Ordinului nr. 1364/2007 al ministrului economiei și finanțelor, procedând la scoaterea din context a dispozițiilor art. 46 din Codul d e procedură fiscală, acestea din urmă neaplicându-se și actelor administrativ fiscale cuprinse în ordinul menționat.
În ședința publică de astăzi, intimata SC CT SRL s-a opus admiterii prezentului recurs, arătând că, de fapt, recurenta trece cu vederea o mare parte din considerentele care au fundamentat soluția tribunalului, singura critică adusă sentinței fiind aceea că, în accepțiunea sa, lipsa unor mențiuni obligatorii din cuprinsul actelor vizate ar fi "acoperită" de prevederile nr. 1364/2007.
Recurenta nesocotește principiile aplicării legii în timp, invocând incidența unui act normativ emis la trei ani de la adoptarea actului a cărui nelegalitate se solicită a se constata, pe cale de excepție.
Examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivului de recurs invocat, Curtea apreciază recursul pârâtei ca nefondat, pentru următoarele considerente:
1. Decizia de calcul accesorii nr. 473/31.05.2004, prin conținutul său, prin mențiunile pe care le poartă, își probează ea însăși nelegalitatea, fiind dovada antedatării ei.
Astfel, așa cum corect a invocat reclamanta intimată și a reținut și instanța de fond, această decizie se pretinde că ar fi fost emisă în data de 31.05.2004.
Cu toate acestea,
- face referire la art. 174 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, or prima republicare a ordonanței a avut loc ulterior pretinsei date de emitere a actului, mai exact în data de 24 iunie 2004.
- în aceeași ordine de idei, invocatul articol 107 în forma în vigoare la data de 31 mai 2004 nu are nici o legătură cu calitatea înscrisului de titlu de creanță, după cum se menționează în decizie, acesta statuând Obligația băncilor supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială. Abia după republicarea din 24 iunie 2004, art. 107 consacră definirea titlului de creanță. De asemenea, art. 174 invocat ca temei al dreptului de contestare, consacră acest drept abia după republicarea din 24 iunie 2004, la data de 31 mai 2004 el fiind statuat în art. 169. pr.fiscală.
- în fine, sigla ANAF de pe decizia în cauză a fost adoptată abia ulterior, prin Ordinul nr. 492/13.07.2004 privind aprobarea caracteristicilor siglei Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ordin publicat în Monitorul Oficial în 9 august 2004.
Aspectul privind termenul de plată care figurează menționat, anume 05.01.2001, nu va fi reținut însă de instanță ca motiv de nelegalitate și nici ca un considerent în favoarea reținerii antedatării, apreciind-o o simplă eroare; o apreciere contrară nu concordă cu reținerea justă, pe baza argumentelor de mai sus, a antedatării, ci ar induce concluzia postdatării, aspect contrazis de aceste argumente. Aspectul vizând omisiunea unor mențiuni din cuprinsul acestei decizii, mai exact cele privind numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite, în raport de prevederile art. 38 alin. 3 din OG nr. 92/2003, în forma în vigoare la data de 31.05.2004, a fost, de asemenea, just evaluat de instanța de fond.
Potrivit disp. art. 38 alin. 2 lit. f din OG nr. 92/2003, în forma în vigoare la momentul de referință, prevedea, prin mențiunile obligatorii ale actului administrativ fiscal,umele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii.
Mai departe, alin. 3 al aceluiași articol statuează că "Actul administrativ fiscal emis în condițiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor informatice este valabilși în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal potrivit legii și ștampila organului emitent, dacă îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie".
Or, această exceptare nu vizează și numele persoanei împuternicite a organului fiscal, ea având rostul de a face posibilă, fără risc de anulare, emiterea actelor administrativ fiscale prin intermediul mijloacelor informatice.
Prin urmare, este operantă sancțiunea nulității absolute instituită de prevederile art. 401din OG nr. 92/2003, în forma în vigoare la momentul de referință, text potrivit căruia "Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal, referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzută la art. 38 alin. (3), atrage nulitatea acestuia".
Ordin MEF nr. 1364/2007 privind emiterea prin intermediul mijloacelor informatice a unor acte administrative pe de o parte nu este aplicabil în speță, neputând retroactiva, cerințele de validitate ale actului fiind apreciate în raport de imperativele legii de la momentul emiterii lui, iar pe de altă parte acesta nu face decât să prevadă că "Următoarele acte administrative emise prin intermediul mijloacelor informatice, în procesul de colectare a creanțelor fiscale, sunt valabile fără semnătura și ștampila organului emitent", fără însă a înlătura și mențiunea lipsei numelui, singura reținută de instanța de fond în raționamentul juridic al cauzei.
Oricum, acesta este un motiv suplimentar de nelegalitate a actului, pe lângă cele reținute anterior și cu privire la care recurenta nu a adus nici un fel de critici soluției tribunalului.
În lumina considerentelor expuse mai sus, instanța urmează ca - în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. - să respingă prezentul recurs ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 B împotriva sentinței civile nr. 2417/23.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC -.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
---
Red./dact.2 ex. MN/MN
Jud. fond -
Președinte:Monica NiculescuJudecători:Monica Niculescu, Eugenia Ion, Cristina Petrovici
