Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 395/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 16.10.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 395
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Duma Diana
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul in contradictoriu cu parații PENITENCIARUL D E MAXIMA SIGURANȚA A, MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR si GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reclamantul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea fondului cauzei.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de fata constata următoarele:
Prin încheierea de ședința din data de 02.10.2008 Tribunalul Arad a sesizat Curtea de Apel Timișoara in vederea soluționării excepției de nelegalitate a Ordinului Ministrului Justiției nr. 3042/C/28.11.2007, invocata de către reclamantul, invocând ca Legea nr.275/2006 nu limitează numărul de vizite la care are dreptul un condamnat pe zi, așa cum se prevede in ordin. Prin cererea formulata in ședința din data de 10.11.2008 reclamantul a învederat ca Ordinul Ministrului Justiției nr. 3042/C/28.11.2007 a fost abrogat si ca solicita sa se constate nelegalitatea si a Ordinului care a abrogat ordinul menționat mai sus, întrucât noul ordin conține reglementari similare prin care se limitează dreptul la vizita.
Legal citat, paratul Guvernul României a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii fata de împrejurarea că acțiunea reclamantului este formulată cu nerespectarea prevederilor legale și este inadmisibilă.
In considerentele întâmpinării se arata că din cererea comunicată în cauză, scrisul fiind ilizibil, nu cunoaște nemijlocit obiectul acesteia și nici motivarea corespunzătoare, acestea fiind menționate de instanță, în actul procedural de comunicare. Se arată că deși nu poate analiza obiectiv motivele de fapt și de drept ale excepției de nelegalitate, apreciază că aceasta nu poate deroga de la dispozițiile imperative ale art. 4 din Legea nr. 554/2004, care reglementează procedura privind controlul legalității actelor administrative.
Având în vedere definiția conferită noțiunii de act administrativ, pin dispozițiile art. 2 al.1 lit. c din lege, precum și momentul invocării sale, cererea privind controlul legalității actului administrativ atacat este inadmisibilă. Întrucât reclamantul supune cenzurii judecătorești un act administrativ unilateral cu caracter normativ, grație sferei de adresabilitate și aplicabilitate, precum și a efectelor produse. Raportat la modul de formulare al excepției se arată că această contestare a legalități unui act administrativ se face prin raportare al dispozițiile legale în temeiul și aplicarea cărora a fost adoptat respectivul act. Reclamantul nu a procedat conform dispozițiilor legale, el subliniind o situație de fapt, fără a face dovada existenței unei legături de cauzalitate între aceasta și efectele aplicării Hotărârii Guvernului nr. 1897/2006.
Se mai arată că reclamantul a mai invocat excepția nelegalității acestui act administrativ, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr- soluționat de Curtea de Apel Timișoara prin respingerea ca inadmisibilă a cererii, în condițiile art. 4 al.1 teza întâi din Legea nr. 544/2004.
Analizând actele si lucrările dosarului Curtea retine următoarele:
Instanța de contencios administrativ investita cu excepția de nelegalitate are de examinat concordanta actului administrativ dedus judecații cu actele normative cu forța juridica superioara, in temeiul si executarea cărora a fost emis, conform principiului ierarhiei si forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin 5 din Constituția României si art. 4 alin 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Curtea constata ca reclamantul nu a precizat in ce consta nelegalitatea ordinului nr. 3042/C/28.11.2007, menționând doar ca spre deosebire de Legea nr. Legea nr.275/2006 care nu limitează numărul de vizite, Ordinul mai sus precizat limitează acest drept, ceea ce ii creează prejudicii.
Ordinul nr. 3042/C/28.11.2007 stabilește durata si periodicitatea vizitelor,greutatea si numărul pachetelor precum si categoriile de bunuri ce pot fi primite,păstrate si folosite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.
Curtea constata ca Ordinul mai sus menționat a fost emis tocmai in executarea dispozițiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, al Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și al Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea constata ca in cuprinsul ordinului se reglementează modul in care se desfășoară vizitele in penitenciar, in funcție de regimul de executare a pedepsei și de conduita adoptată pe timpul detenției, periodicitatea efectuării acestor vizite, persoanele care au dreptul de a efectua vizite in penitenciar etc.
Astfel fiind, in articolul 1 se arata ca persoanele aflate în executarea măsurilor privative de libertate, denumite în continuare persoane private de libertate, au dreptul de a primi vizite în spații special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului locului de deținere, directă sau prin intermediul unor sisteme electronice. Persoanele private de libertate pot fi vizitate de soț sau de soție ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimțământul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitată și de alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deținere.
In ceea ce privește problema semnalata de reclamant si anume limitarea dreptului de vizita, Curtea constata ca periodicitatea exercitării dreptului persoanelor private de libertate de a primi vizite este prevăzută în anexa nr. 1 la Ordin. In acord cu dispozițiile Ordinului persoanele private de libertate beneficiază, în limitele prevăzute în anexa nr. 1, de cel mult o vizită pe săptămână. În aceleași condiții, minorii privați de libertate și femeile gravide ori care au născut, pe perioada în care îngrijesc copilul în locul de deținere, beneficiază de cel mult două vizite pe săptămână.
Curtea constata ca Ordinul 3042/C/28.11.2007 a fost abrogat prin Ordinul nr.2714/20.10.2008, ordin pe care de asemenea reclamantul il considera nelegal.
Curtea constata ca dispozițiile Ordinului nr.2714/20.10.2008 reiau in esența prevederile Ordinului abrogat in ceea ce privește limitarea si periodicitatea numărului de vizite in penitenciare.
Astfel fiind, in articolul 4 se arata ca numărul de vizite la care au dreptul persoanele private de libertate este:
a) condamnații cărora li se aplică regimul deschis beneficiază de 5 vizite/lună;
b) condamnații cărora li se aplică regimul semideschis beneficiază de 4 vizite/lună;
c) arestații preventiv și persoanele condamnate pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei beneficiază de 4 vizite/lună;
d) condamnații cărora li se aplică regimul închis beneficiază de 3 vizite/lună;
e) condamnații cărora li se aplică regimul de maximă siguranță beneficiază de două vizite/lună;
f) minorii și femeile gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de deținere, beneficiază de 8 vizite/lună;
g) minorii sancționați cu internarea într-un centru de reeducare beneficiază de un număr nelimitat de vizite.
Persoanele private de libertate pot beneficia în cursul unei zile de o singură vizită.
Curtea constata ca pentru garantarea dreptului la apărare al deținuților in diferite in litigii s-a prevăzut ca persoanele private de libertate pot fi vizitate oricând de apărătorii lor, în baza împuternicirii avocațiale înregistrate la barou și a carnetului de avocat vizat la zi.
Totodată Curtea constata ca prin actele a căror nelegalitate se invoca se garantează persoanei deținute dreptul de a se adresa judecătorului delegat in situația in care directorul locului de deținere a refuzat vizitarea persoanei private de libertate de către alte persoane.
Curtea constata ca Ordinele 3042/C/28.11.2007 si nr.2714/20.10.2008 sunt emise tocmai in aplicarea prevederilor articolului 48 din legea nr.275&2006.
Acest articol reglementează dreptul deținuților la plimbare zilnică și dreptul de a primi vizite. Conform dispozițiilor menționate fiecărei persoane condamnate i se asigură zilnic, atunci când condițiile climaterice permit, plimbarea în aer liber timp de minimum o oră. Dacă condițiile climaterice nu permit plimbarea în aer liber, aceasta se asigură într-un alt spațiu corespunzător.
Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, în spații special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului administrației penitenciarului.
In alineatul 4 al acestui articol se face mențiunea ca durata și periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Astfel fiind, tocmai pentru executarea acestei dispoziții au fost emise ordinele menționate.
Pentru aceste considerente, văzând dispozițiile legale mai sus menționate, Curtea va respinge acțiunea reclamantului ca fiind neîntemeiata.
Curtea va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulata de reclamantul, născut la 14.02.1966 - Penitenciar Colibași in contradictoriu cu parații PENITENCIARUL D E MAXIMA SIGURANȚA A, cu sediul în A, Calea 6 -, jud. A, MINISTERUL JUSTIȚIEI si LIBERTĂȚILOR, B,-, sector 5 si GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, - nr. 1, sector 1.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica, azi 25 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantului -, născut la 14.02.1966 - Penitenciar Colibași
- pârâtului - PENITENCIARUL D E MAXIMA SIGURANȚA A,-, jud. A
- pârâtului - MINISTERUL JUSTIȚIEI si LIBERTĂȚILOR, B,-, sector 5
- pârâtului - GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, P-ța - nr. 1.
Red./15.12.2009
Tehnored. / 18.12.2009/ 6ex.
Președinte:Duma DianaJudecători:Duma Diana
