Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 40/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--06.11.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 40
Ședința publică din 10 februarie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâților Penitenciarul Arad și Guvernul României, având ca obiect, excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că reclamantul nu s-a conform dispozițiilor încheierii de ședință din data de 13 ianuarie 2009, de a depun e la dosar excepția de neconstituționalitate invocat de acesta la acel termen, și văzând că nu mai sunt cereri instanța constată încheiată faza cercetării judecătorii și lasă cauza în pronunțare pe excepția inadmisibilității excepție de nelegalitate invocată de reclamant, conf. Art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004.
CURTEA
Asupra excepției de nelegalitate de față, constată:
Prin cerere reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Penitenciarul Arad, solicitând să se constate nelegalitatea art. 38 aliniatul 3,4 și art. 44 aliniatul 1 litera c și aliniatul 2 din nr. 1897/2006 în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004
Reclamantul și-a motivat cererea pe împrejurarea că dispozițiile normative atacate contravin prevederilor Legii nr. 30/1994, ale Legii nr. 103/2006 ale art. 5, 48 din Legea nr. 275/2006 și Constituției.
Prin întâmpinare pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității cererii cu motivarea că potrivit art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, "legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza"
Examinând cererea pe excepție se respinge ca inadmisibilă pentru că:
Cererea vizează nelegalitatea nr.HG 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; deci un act administrativ cu caracter normativ pentru că stabilește reguli de conduită cu caracter impersonal.
Art- 4 al. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 262/2007, prevede expres că legalitatea unui act administrativ unilateral, cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Deci, pentru a putea face obiectul excepției de nelegalitate, actul administrativ trebuie să îndeplinească două cerințe impuse expres de lege și anume să fie cu caracter unilateral, deci să fie elaborat de un singur emitent și să fie individual, deci care să privească un subiect determinat, în consecință, unul nenormativ.
Această distincție între actele administrative cu care operează Legea nr. 554/2004 este cuprinsă și în art. 2 al. 1 lit. c din lege, unde se definește actul administrativ care poate face obiectul acțiunii în contencios administrativ reglementată de această lege, în sensul că acesta este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică.
Ținând cont de aceste distincții legale existente între actele administrative este indubitabil că art. 4 al.1 din Legea nr. 554/2004 se referă cu exclusivitate la actul administrativ unilateral, cu caracter individual, ca obiect al excepției de nelegalitate.
Că aceasta a fost voința legiuitorului, rezultă și din constatarea că, în forma sa inițială, art. 4 al. 1 din Legea nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.1154/7.12.2004, a permis invocarea excepției de nelegalitate cu privire la orice act administrativ unilateral, fără a face distincție între cel individual și cel normativ, pentru că norma susmenționată a prevăzut că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
Raportat la aceste considerente, cererea de față nu se încadrează în prevederile art. 4 al. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel că se respinge ca nefondată.
Instanța mai constată că, în soluționarea prezentei cereri este irelevantă dispoziția cuprinsă în art. 4 al.2 din Legea nr.554/2004, unde se folosește termenul de act administrativ unilateral, pentru că acest articol nu constituie o reglementare distinctă de cea a art. 4 al. 1 din lege, cu privire la categoriile actelor administrative ce pot face obiectul excepției de nelegalitate.
Reglementarea cuprinsă în art. 4 al. 2 din Legea nr. 554/2004 privește procedura după care instanța de contencios administrativ soluționează cererea ce face obiectul art. 4 din lege, menționându-se, în teza a II-a, că, în ipoteza când actul administrativ este emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.
Deci legiuitorul a precizat, prin acest din urmă text, numai faptul că legalitatea actului administrativ unilateral se apreciază în funcție de actele normative în vigoare la momentul emiterii acestuia.
Trebuie, de asemenea, remarcat că inconsecvența legiuitorului în privința termenului folosit pentru desemnarea actului administrativ, în cuprinsul art. 4 al. 1-4 din Legea nr. 554/2004 și, de altfel,în toată legea, în sensul că acesta este denumit act administrativ unilateral, act administrativ sau simplu act, nu schimbă caracteristicile actului administrativ ce poate face obiectul excepției și care sunt precis determinate în art.4 al.1 din lege.
În consecință, cererea se respinge ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de reclamantul împotriva pârâților Guvernul României și Penitenciarul Arad.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./10.02.2009
Tehndact /12.02.2009
Se comunică:
-reclamant - 14.02.1966 - Penitenciarul Arad, jud.
-pârât Guvernul României - B, nr. 1, sector 1
-pârât Penitenciarul Arad - A, jud. A
Com. 3 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru
