Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 491/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 491/R-CONT
Ședința publică din 30 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
- -, președinte secție
- -, judecător
, grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta REGIA NATIONALA A PĂDURILOR - ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ RM., cu sediul în Rm.V,-, județul V, împotriva sentinței nr.1561 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RM. și intervenientul în nume propriu INSPECTORATUL TERITORIAL D E REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE Rm..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 24 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea asupra recursului s-a amânat pentru astăzi, când în urma deliberării, s-a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând, constată următoarele;
La data de 25.07.2008, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 123 din 25 iunie 2007 Consiliului Local al Municipiului Rm. V invocată de reclamanta Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA - Direcția Silvică V, prin care s-a solicitat să se constate că hotărârea emisă de consiliul local este nelegală.
În motivarea excepției, reclamanta a arătat că prin Hotărârea nr. 123/2007 a Consiliului Local al Municipiului Rm. V s-a aprobat trecerea imobilelor teren în suprafață de 1524. și construcția amplasată pe acesta, situate în Rm. V,-, din domeniul public al Mun. Rm. V în domeniul public al statului, având ca justificare litigiul purtat între Municipiul Rm. V și reclamantă, soluționat irevocabil prin decizia nr. 58/R din 18.01.2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr. 3318/CIV/2005, prin care s-a constatat că imobilul este proprietate privată a V, astfel că hotărârea consiliului local este nelegală.
Mai arată reclamanta că prin hotărârea menționată, consiliul local a dispus nelegal de un imobil ce nu se află în proprietatea localității Rm. V, cu atât mai mult cu cât prin hotărârea judecătorească s-a constatat acest aspect, terenul constituind fond forestier, proprietate publică a statului, identificat în amenajamentul silvic în unitatea de producție I, unitatea amenajistică 129, aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcția Silvică V, iar clădirea este proprietate privată a reclamantei, identificată în acest sens în inventarul propriu.
În dovedirea excepției, reclamanta a depus la dosar hotărârea contestată și decizia nr. 58/R din 18.01.2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI.
Consiliul Local al Municipiului Rm. Vaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate invocată de reclamantă, întrucât din conținutul deciziei nr. 58/R/18.01.2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, nu rezultă că aceasta este proprietara imobilului teren și clădire ci numai aceea că acesta se află în posesia sa, instanța de recurs respingând acțiunea în revendicare formulată de Municipiul Rm. V pe motiv că acesta nu deține titlu de proprietate asupra imobilului, însă titlu de proprietate nu deține nici reclamanta, aspect recunoscut de aceasta prin cererile nr. 10439/30.11.2006 și respectiv nr. 8/3.01.2007, prin care solicita Primăriei Rm. V eliberarea unui certificat prin care să ateste că imobilul în litigiu se află în proprietatea Direcției Silvice Rm. V, fiindu-i necesar pentru intabularea imobilului în cartea funciară, iar pe de altă parte, terenul nu este fond forestier cum se arată în motivele de susținere a motivelor de nelegalitate și nici construcția amplasată pe acesta nu este proprietatea Regie Naționale a Pădurilor ROMSILVA, deoarece aceasta a primit-o în administrarea prin decizia nr. 636/1979 a fostului Comitetului Executiv al Consiliului Popular V și deci nu se află în patrimoniul reclamantei pentru a se invoca prevederile art. 5 din Legea nr. 15/1990, nefiind intabulată în cartea funciară, tocmai datorită faptului că nu deține titlu de proprietate asupra imobilului.
La data de 7.10.2008, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Inspectoratul TERITORIAL D E Regim Silvic și de Vânătoare Rm. Vaf ormulat cerere de intervenție în interes propriu, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de nelegalitate a hotărârii nr. 123/2007 a Consiliului Local al Municipiului Rm. V ridicată de reclamantă, deoarece aceasta nu este proprietara imobilului în cauză, situația juridică nefiind stabilită prin decizia nr. 58/R din 18.01.2006 a Curții de APEL PITEȘTI, dovadă fiind faptul că reclamanta nu a reușit să înregistreze imobilul în cartea funciară, unde la cap. B este înscris dreptul de proprietate al statului român asupra imobilului, iar la capitolul C este înscris dreptul de administrare asupra imobilelor în favoarea
Mai arată intervenientul că imobilele teren și construcții amplasate pe acesta au fost proprietate de stat, aflate în administrarea directă a fostului Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Rm. V, iar prin decizia nr. 636/1979 au fost transmise din administrația directă a acestuia în administrația directă a fostului Inspectorat Silvic Județean V, actuala Direcție Silvică V, depunând la dosar nr.HG 1301/2008 prin care s-a actualizat descrierea tehnică a imobilelor în cauză, în sensul că se află în domeniul public al statului și dat prin HG nr. 967/2007 în administrația Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Rm.
Analizând excepția de nelegalitate invocată de reclamantă în raport cu probele administrate în cauză, Tribunalul Vâlceaa pronunțat sentința nr.1561/16 decembrie 2008 prin care a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de Rm.V și a respins excepția de nelegalitate a Hotărârii nr.123 din 25 iunie 2007 Consiliului Local al Municipiului Rm.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut că terenul și clădirea amplasată pe acesta, situate în Rm. V,-, au avut anterior anului 1989 regimul juridic de bunuri proprietate de stat și se aflau în administrarea directă a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Rm. V, clădirea constituind sediul Casei Rm. V, iar prin decizia nr. 636/1979 a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Rm. V, imobilele au fost transmise în administrarea directă a Fostului Inspectorat Silvic Județean V, actuala Direcția Silvică V, astfel că niciodată reclamanta nu a deținut în proprietate imobilele respective, dovadă că nu a reușit să le intabuleze în cartea funciară, în baza actelor pe care le deține și nici în baza deciziei nr. 58/R din 18.01.2006 a Curții de APEL PITEȘTI, prin care s-a respins acțiunea în revendicare a Municipiului Rm. V, pe motiv că acesta nu deține titlu de proprietate asupra imobilelor.
Faptul că nici reclamanta nu deține titlu de proprietate asupra terenului și clădirii situată în Rm. V, str. - I; nr. 37 (fostă A), rezultă și din cererile înregistrate sub nr. 10439/30.11.2006 și respectiv nr. 8/03.01.2007, prin care a solicitat Primăriei Rm. V certificat care să ateste că imobilele în cauză se află în proprietatea acesteia, terenul nefiind fond forestier, chiar dacă se identifică în amenajamentul silvic în unitatea de producție I, unitate amenajistică 129, aceasta ca urmare a unui inventar întocmit de reclamantă, neexistând act de proprietate în favoarea acesteia, imobilele neîncadrându-se în prevederile art. 3 din Legea nr. 213/1998 și nici în art. 5 anexă la această lege; acestea sunt inventariate în domeniul public al municipiului Rm. V potrivit nr.HG 1362/2001, nefiind radiate până la emiterea Hotărârii nr. 123/25 iunie 2007 Consiliului Local al Mun. Rm. V, astfel că această hotărâre este legală, emisă în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. 2 din Legea nr. 213/1998
În baza Hotărârii nr. 96/1999 a Consiliului Local al Mun. Rm. V, s-a înregistrat în domeniul public al municipiului imobilul fostul sediul al Inspectoratului Silvic P + 1, suprafață construită = 416. împreună cu teren aferent în suprafață de 1524. această înregistrare fiind menționată și în anexa nr. 2 la HG nr. 1362/2001. iar prin Hotărârea nr. 123/2007 a Consiliului Local al Mun. Rm. V, imobilele au fost transmise din domeniul public al mun. Rm. V în domeniul public al statului, cu aceleași caracteristici tehnice ce au fost înscrise și în HG967/2007.
Împotriva sentinței, în termen legal a formulat recurs Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA prin Direcția Silvică Rm.V, criticând-o pentru aceea că imobilul teren este proprietate publică a statului inventariat prin Hotărâre de Guvern, conform amenajamentului silvic, fiind identificat în Unitatea de Producție I. Din preambulul deciziei nr.636/1979 reiese că temeiul de drept al emiterii acesteia este art.1 lit.b din Decretul nr.409/1955 și art.53 alin.1 din Legea nr.57/1968, iar în cadrul atribuțiilor consiliului popular al județului V acesta a efectuat o transmitere a imobilului între Consiliul Local Rm.V și Inspectoratul Silvic
Imobilul - teren a fost întotdeauna proprietate publică a statului inventariat prin HG nr.1045/2000, anterior hotărârii de inventariere a domeniului local, fapt care corespunde și cu anexa Legii nr.213/1998 care precizează că terenurile fond forestier sunt proprietatea publică a statului, pe terenul menționat aflându-se o clădire ce reprezintă sediul vechi al recurentei. HG nr.1362/2001 nu probează un drept de proprietate asupra imobilului pentru a se dispune de acesta prin hotărâre de consiliul local, sens în care s-a pronunțat decizia civilă nr.58/R/2006 a Curții de Ape Pitești.
Referitor la clădirea ce face obiectul hotărârii, aceasta este proprietatea sa, conform art.5 din Legea nr.15/1998, fiind lipsită de relevanță neînscrierea în cartea funciară a imobilului.
La data de 25 aprilie 2009 s-a formulat întâmpinare din partea intervenientului Rm.V, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că înscrierea în amenajamentul silvic a terenului este nelegală, pentru că au fost transmise cele două imobile doar în administrare fără a constituii un drept de proprietate, ele fiind abandonate de recurentă prin mutarea în noul sediu și dat în administrarea intervenientului.
S-a mai susținut, pe cale de excepție, nulitatea absolută a recursului, pentru că Direcția Silvică Rm.V nu are personalitate juridică, semnătura aplicată fiind a consilierului juridic al acestei direcții, care nu avea un mandat expres în acest sens.
La data de 29 aprilie 2009 s-au depus concluzii scrise din partea aceluiași intervenient, prin care a reiterat motivele din întâmpinare, la aceeași dată fiind depusă și adresa nr.3417/2009 prin care Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, prin Direcția Silvică Rm.V, sub semnătura directorului, a declarat că recursul dedus judecății este formulat și însușit de acesta, atașând și concluzii scrise prin care a susținut că are interes în promovarea acțiunii în conformitate cu art.11 din Codul Silvic, ea fiind titulara dreptului de administrare în numele statului.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, ce se încadrează în disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, cât și în temeiul disp.art.3041Cod pr.civilă, și ca urmare a analizării apărărilor invocate, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește nulitatea recursului, se constată că excepția este neîntemeiată, în condițiile în care prin Regulamentul privind organizarea, funcționarea și limitele de competență ale organelor de conducere ale unităților din structura Regii Naționale a Pădurilor, aprobat prin Hotărârea nr.15/2008 a Consiliului de Administrație a Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, s-a stabilit, potrivit Cap.IV, art.11, că directorul este cel care reprezintă și susține interesele unității în fața organelor jurisdicționale -, având toate competențele juridice prevăzute de legislația în vigoare.
Chiar dacă inițial recursul a fost semnat de consilierul juridic al unității, prin declarație expresă directorul unității și-a însușit conținutul acestuia, confirmând astfel mandatul dat în vederea declarării și motivării recursului. Lipsa semnăturii s-a complinit, astfel, în conformitate cu disp.art.133 alin.2 Cod pr.civilă, care permit acest lucru. De altfel, sunt aplicabile, prin analogie, prevederile art. 69 Cod pr.civilă care reglementează, pentru avocat, exercitarea căii de atac, chiar fără mandat.
Examinând recursul, în continuare, se constată că și acesta este nefondat.
Potrivit disp.art.4 din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. Din conținutul normei legale rezultă în mod expres că în cadrul excepției se discută numai aspecte care țin de legalitatea actului contestat, urmând a se verifica numai dacă au fost respectate cerințele impuse de lege (respectiv Legea nr.213/1998 - art.9 al.2 ) în privința trecerii bunului din domeniul public al unei localități în domeniul public al statului.
Formal, Hotărârea nr.123/2007 a Consiliului Local al Municipiului Rm.V respectă reglementările de sub art.9 alin.2 din Legea nr.213/1998, în speță punându-se în discuție doar motive ce țin de apărarea dreptului de proprietate, ce pot fi valorificate în dreptul comun.
Argumentele invocate în susținerea excepției, ca și prin motivele de recurs, țin de temeinicia hotărârii contestate, ci nu de nelegalitatea acesteia, astfel că pot fi examinate în cadrul unei alte acțiuni, în dreptul comun, ci nu în dreptul public.
posibilitatea invocării excepției de nelegalitate, legiuitorul nu a avut în vedere examinarea motivelor ce țin de temeinicia unei hotărâri, astfel că determinarea calității de proprietar și, corelativ, stabilirea titularului dreptului de proprietate, se poate face numai pe calea dreptului comun. Se va observa, că prin hotărârea ce face obiectul excepției, s-a stabilit trecerea din domeniul public al statului, regim considerat ca atare chiar de către recurentă, astfel că nici nu există un interes în promovarea cererii.
În consecință, devină inutilă cercetarea celorlalte susțineri, astfel că recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de REGIA NATIONALA A PĂDURILOR - ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ RM., cu sediul în Rm.V,-, județul V, împotriva sentinței nr.1561 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RM. și intervenientul în nume propriu INSPECTORATUL TERITORIAL D E REGIM SILVIC ȘI DE VÂNĂTOARE Rm..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
29.05.2009
Jud fond
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
