Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 93/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 93/CA/2009
Ședința publică de la 14 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE S, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și GUVERNUL ROMÂNIEI - SECRETARIATUL GENERAL.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtului Guvernul României - Secretariatul General prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, întâmpinare din partea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, răspuns la întâmpinarea pârâtului Guvernul României - Secretariatul General din partea reclamantei prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă și cerere din partea reclamantei prin care se solicită ca în situația admiterii acțiunii, pârâții să fie obligați la plata sumelor actualizate în funcție de rata inflației.
Instanța față de actele de la dosar și de solicitările privind judecarea cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
- CURTEA DE APEL -
Asupra excepției de nelegalitate de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Sibiu în dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Sibiu solicitând a se dispune anularea deciziei 100.00025/18.12.2006 a pârâtei și obligarea acesteia să plătească reclamantei indemnizația pentru creșterea ambilor copii ai săi gemeni.
Prin chiar acțiunea sa, reclamanta a înțeles să invoce excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 al.1 din HG1025/2006 raportat la prev.art.1 și art. 6 al.1 din OUG148/2005, susținând că definiția pe care o dau normele metodologice nașterii, încalcă modul în care ordonanța reglementează acordarea indemnizației de creștere, cu referire la primii trei copii, ceea ce presupune că pentru fiecare dintre aceștia, chiar proveniți dintr-o singură naștere părintele are dreptul la indemnizație.
Prin încheierea din 10 Martie 2009 Tribunalul Sibiua apreciat că excepția invocată are legătură cu cauza și a admis cererea de sesizare a Curții de Apel Alba Iulia cu soluționarea excepției, dispunând și suspendarea judecății în litigiul de drept comun conform art. 4 din Legea 554/2004.
La Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, excepția de nelegalitate invocată de reclamantă a fost înregistrată sub dosar -, fiind introdus în cauză emitentul HG1025/2006, Guvernul României și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ambele pârâte au invocat inadmisibilitatea excepției de nelegalitate apreciind că art.4 din Legea 554/2004 dă posibilitatea analizării în această procedură numai actelor administrative individuale, nu și a celor normative, care pot fi atacate oricând pe calea acțiunii directe.
Pe fond susțin că art.3 din HG1025/2006 este în concordanță cu prevederile art.6 din OUG148/2005 copii beneficiază fiecare de alocația de stat în cuantum de 200 lei, iar indemnizația este un drept patrimonial acordat părintelui astfel încât nu pot fi acordate două indemnizații pentru o singură naștere, indiferent câți copii provin din această naștere.
În ce privește inadmisibilitatea excepției de nelegalitate a HG1025/2006 ca act administrativ normativ invocată de pârât și intervenientul în interesul său, se apreciază că textul art.4 al.2din 554/2004 permite analizarea legalității unui act administrativ unilateral pe calea excepției de nelegalitate, ori hotărârea de guvern în cauză este un act administrativ unilateral. În acest sens și Secția Contencios Administrativ și Fiscal a adoptat o soluție de principiu și a pronunțat mai multe decizii de speță.
Prin urmare excepția inadmisibilității va fi respinsă ca nefondată.
Examinând legalitatea art.3 al.1 din HG1025/2006 raportat la prevederile art.1 și 6 al.1 din OUG 148/2005 instanța apreciază excepția de nelegalitate ca fondată pentru următoarele considerente.
Conform art. 1 alin. 1din OUG 148/2005 în forma aplicabilă anului 2007 "Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 800 lei (RON)." iar potrivit rt. 6 alin.1 "Concediul și indemnizația lunară prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006".
Art. 3 alin.1 din nr.HG1025/2006 care prevede că "prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii" nu este în acord cu dispozițiile ordonanței mai sus citate,limitând prin definiția nașterii acordarea indemnizației de creștere a copilului pentru o naștere indiferent de numărul copiilor născuți,ceea ce depășește textul ordonanței mai sus citat.
Aceste norme metodologice sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, și pentru faptul că definiția stabilită pentru naștere ca element de acordare a indemnizației lunare, creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv.
Această nr.HG 1025/2006, prin art.3 adăugă la actul normativ în aplicarea căruia a fost adoptat, încălcând principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o naștere simplă și o alta multiplă.
Având în vedere cele de mai sus precum și jurisprudența similară a (decizia 1130/2007), instanța va admite excepția de nelegalitate, va constata nelegalitatea art.3 al.1 din HG1025/2006 în raport de prevederile art.6 al.1 și 1 din OUG148/2005.
Cât privește pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, se constată că nu are calitate procesuală pasivă.
Astfel, potrivit Legii nr. 554/2004, pentru a avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune în contencios administrativ nu este suficientă calitatea de autoritate publică, fiind imperios necesar ca acea autoritate să fie emitenta actului administrativ contestat sau să nu fi soluționat în termenul legal ori să fi refuzat nejustificat de a rezolva o cerere reclamantei referitoare la un drept sau interes legitim.
Cum în cauză nu subzistă aceste condiții, se va respinge acțiunea reclamantei față de acest pârât.
Reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Guvernul României.
Admite excepția de nelegalitate invocată de reclamanta domiciliată în Sibiu, Al. nr.2, -.A,.7, jud.Sibiu în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI - SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI cu sediul în B, P-ța -, nr.1, sector 1 și AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE S cu sediul în Sibiu, Calea, nr.17, jud.Sibiu și în consecință:
Constată nelegalitatea dispozițiilor art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 raportat la prevederile art.1 și 6 alin.1 din nr.OUG148/2005.
Respinge acțiunea reclamantei împotriva pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5.
(continuare sentința nr. 93/2009 din dosar nr-)
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored. /6 ex/19.06.2009
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt
