Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 105/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 105/ Dosar nr-

Ședința publică din 19 februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție

- - - - JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa

- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu

GREFIER -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții, și, împotriva sentinței civile nr. 59/AF/29.05.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect - litigii Curtea de Conturi (Legea nr. 94/1992).

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 februarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru datele de 12 februarie și 19 februarie 2008.

CURTEA

Asupra recursurilor de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 59/AF/29.05.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contenicos administrativ s-a admis în parte sesizarea formulată prin Încheierea nr. 42/12.10.2006 a Completului Camerei de Conturi B - și în consecință:

- a obligat în solidar pe pârâții, și să plătească reclamantului orașul, la bugetul local, suma de 85.874 lei și dobânda de referință de 7,5% pe an;

- a obligat în solidar de pârâții:, și să plătească reclamantului orașul, la bugetul local dobânzi de întârziere în sumă de 48.263 lei și penalități în sumă de 420 lei calculate până la data de 11.08.2006, precum și în continuare, până la data recuperării sumei de 139.991,30 lei reprezentând avansul plătit către House B în temeiul contractului nr. KB1 40/15.11.2005;

- a obligat în solidar de pârâții: și să plătească reclamantului orașul, la bugetul local dobânda de referință de 7,5 % pe an calculată la suma de 25.508,50 lei, pe perioada 08.07.2005- 11.08.2006 (399 de zile)

- a obligat în solidar de pârâții: și să plătească la bugetul de stat suma de 1.114,70 lei reprezentând dobânzi pentru nevirarea în termen a calculate pentru perioada 25.01.2006- 25.07.2006 la. în valoare de 6.158,57 lei.

A respins sesizarea cu privire la obligarea pârâților, și la plata sumei de 139.991,30 reprezentând avans acordat C House

A dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând pârâților în limita prejudiciului reținut fiecăruia cât și pentru plata dobânzii.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, salariații și consilierii locali au prezentat instituției facturi individuale sau în asociere în limita sumei de 2.000 lei (20.000.000 lei ROL) pentru fiecare persoană care ulterior au fost achitate de instituție prin virament. Bunurile procurate au fost înregistrate în conturile privind obiecte de inventar în folosință, o parte fiind evidențiate ca date în subgestiunea persoanelor beneficiare ( în valoare totală de 6.203 lei RON) iar restul bunurilor în valoare de 79.671 lei RON s-au înregistrat pe cheltuielile instituției.

Aceste cheltuieli nu reprezintă în realitate cheltuieli de funcționare și întreținere administrației publice locale conform clasificației bugetare, respectiv pentru întreținere, gospodărire și încălzit ci constituie cheltuieli nelegale în folosul personal al salariaților Primăriei și al demnitarilor.

De asemenea aceste cheltuieli nu reprezintă nici drepturi salariale ale personalului contractual, ale funcționarilor publici ori ale demnitarilor publici stabilite prin Legea nr. 154/1998 cu modificările și completările ulterioare și respectiv nr.OUG 92/2004 aprobată prin Legea nr. 76/2005.

Mai mult prin nr.OUG 63/2005 în vederea îndeplinirii criteriului convenit cu privind stabilirea cheltuielilor de personal la 5 % din s-a suspendat aplicarea prevederilor din actele normative și din contractele colective de muncă prin care se reglementează acordarea de premii cu excepția premiului anual, pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005.

Aceste cheltuieli au fost efectuate cu încălcarea prevederilor nr.OUG 45/2003 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 14 intitulat " Reguli bugetare " unde se prevede că:

- (2) - "Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată ."

- (3) - " Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin.(2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială."

Culpa pârâtului constă în încălcarea prevederilor legale menționate coroborate cu art. 18 alin.(1) din ordonanță precum și cu art.68 lit. f și art.154 alin.(1) din Legea nr. 215/2001, prin aprobarea efectuării de cheltuieli din bugetul propriu cu încălcarea dispozițiilor legale.

Alături de ordonatorul principal de credite urmează a fi atrasă răspunderea solidară civilă delictuală în baza art. 998, art. 999 cu aplicarea art. 1000 alin.3 cod civil și a pârâtei prin acordarea vizei de control financiar preventiv unor cheltuieli nelegale cât și a pârâtei în calitate de șef serviciu economic prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu conform fișei postului care prevede că: "urmărește, analizează și face propuneri pentru realizarea în condiții cât mai bune a tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetului local".

Instanța a reținut că dispozițiile nr.164/10.07.2006 și nr. 174/20.07.2007 emise de pârâtul nu au relevanță juridică sub aspectul recuperării prejudiciului în valoare de 85.874 lei atâta vreme cât potrivit art.77 din Legea nr.188/1999 nu s-au emis ordinele sau dispozițiile de imputare ori nu s-au luat angajamente de plată în vederea recuperării prejudiciului.

La valoarea prejudiciului reținut se adaugă dobânda de referință a de 7,5 % pe an conform art. 71 alin.2 din Legea nr.- reactualizată.

Cu privire la prejudiciul în sumă de 139.991,30 lei instanța a constatat că prin sentința comercială nr. 5581/24.04.2007 a Tribunalului Bucureștia fost admisă cererea formulată de orașul în calitate de creditor, debitoarea House fiind somată să plătească creditorului suma de 139.991,33 lei reprezentând contravaloarea avansului la contractul de leasing nr. 140/15.11.2005 având ca obiect autovidanja marca " ".

A fost respinsă însă cererea de obligare a debitoarei la plata sumei de 48.683 lei RON reprezentând dobânzi și penalități aferente pentru considerentul să creditoarea le-a indicat generic fără a prezenta modul de calcul.

Ca urmare instanța a respins capătul de sesizare privind obligarea pârâților, și urmând a fi admisă numai cu privire la dobânzile de întârziere în sumă de 48.263 lei și la penalitățile de 420 lei calculate potrivit prevederilor art.50 alin.(10) din nr.OUG 45/2003, pe perioada 29.11.2005 - 11.08.2006 (data finalizării controlului, debite accesoriii care curg însă până la data recuperării efective a debitului principal.

În consecință, pentru suma de 48.263 lei urmează a fi obligați în solidar în temeiul art. 998, art.999 cu aplicarea art. 1000 alin.(3) Cod civil la care se adaugă dobânda legală pârâții, și.

Astfel, culpa pârâtului - viceprimar, constă în semnarea contractului de leasing fără a solicita părții contractante House o scrisoare de garanție bancară pentru returnarea avansului încălcând astfel dispozițiile art. 4 alin.1 și art. 5 alin.1 din nr.HG 264/2003 cu modificările ulterioare.

Culpa pârâtei constă în semnarea ordinului de plată, în condițiile în care era totodată împuternicită cu acordarea vizei, deși plata era nelegală iar culpa pârâtei, în calitate de inspector serviciu dezvoltare și patrimoniu constă în întocmirea și semnarea propunerii de angajare a acestei cheltuieli nelegale.

Pentru plata dublă efectuată către Ocolul Silvic B, prejudiciul în sumă de 25.508,50 lei fiind recuperat în timpul controlului, pârâții, inspector serviciul dezvoltare publică, patrimoniu și împuternicită cu exercitarea și acordarea acestei vize urmează a fi obligați în solidar la plata dobânzii de referință a de 7,5 % pe an calculată pe perioada 08.07.2005- 11.08.2006, respectiv de 399 zile, suma de 2.403,11 lei fiind calculată de organul de control având în vedere data finalizării controlului.

Instanța a dispus de asemenea obligarea în solidar a pârâților și să plătească bugetului de stat majorări de întârziere în sumă de 1.114,70 lei calculate pentru aferentă în sumă totală de 6.158 lei pentru încasările din luna decembrie 2005, respectiv pentru vânzările de bunuri din domeniul privat al Orașul, ca urmare a încălcării prevederilor art. 157 alin.(1) din Legea nr. 82/1991, fiind aplicabile totodată prevederile art. 115 și următoarele din nr.OG92/2003.

Majorările de întârziere au fost calculate de organele de control pentru perioada 25.01.2006 - 25.07.2006 respectiv pentru 181 zile fiind datorate de Orașul bugetului de stat urmare a abaterilor financiare constând în neconcordanțe din evidența contabilă, a înregistrărilor din registrul de vânzări cu datele facturilor emise și cu cele din deconturile, a neconcordanței dintre încasată, compensată și restituită și din înregistrarea eronată a la veniturile bugetului local.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții, și, criticând hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții, și au arătat următoarele:

În privința obligării în solidar a pârâților, și pentru plata sumei de 85.874 lei la bugetul local și dobânda de referință de 7,5% pe an, măsură imputată acestora a fost luată pe baza Hotărârilor Consiliului Local nr. 73,74 și 90/2005 de aprobare a sumelor de 1.180.000.000 lei ROL și de 300.00.000 lei ROL din capitolul cheltuieli materiale, în scopul executării acelor hotărâri care nu au fost atacate în justiție de prefectul județului B, astfel încât soluția instanței în privința lor este netemeinică.

În privința obligării în solidar la plata sumei de48.263 lei RON dobânzi și 420 lei RON penalități până la data recuperării sumei de 139.991,30 lei avans achitat către SC House B, debitoarea a fost somată să achite avansul achitat, iar pentru dobânzi și penalități au fost efectuate formalitățile judiciare pentru recuperarea lor, situație în care paguba nu îndeplinește cerințele legale cu privire la răspunderea pârâților pentru obligarea la plata acestor sume.

Pârâții mai arată că în mod greșit au fost obligați la plata sumei de 25.508,50 lei RON dobânda de referință pentru că aceiași pârâți au efectuat demersurile legale, au formulat acțiune împotriva Ocolul Silvic B, aflată în curs de soluționare, așa încât prejudiciul nu este cert, lichid și exigibil și nici nu există legătură cauzală între culpă și prejudiciu.

Referitor la obligarea acestor pârâți la plata sumei de 1.114,70 lei RON dobânzi pentru nevirarea TVA în sumă de 6158,57 RON provenită din vânzarea unor bunuri proprietate privată, nevirarea în termen nefiind determinată de culpa pârâților și.

În motivele de recurs, pârâții și au expus următoarele: Au fost obligați în solidar, împreună cu pârâta, la plata către reclamantul orașul, la bugetul local, suma de 48.263 RON, fără ca instanța să fi avut în vedere că pârâții au efectuat demersuri în vederea verificării situației care s-a creat prin neonorarea de către furnizorul SC House SA Bac ontractului de achiziție publică nr. KB 140/15.11.2005 (înregistrat sub nr. 9847/14.11.2005) de achiziție a unei vidanje în sistem leasing, reținându-se atât de Curtea de Conturi, cât și de către Tribunal, culpa pârâților în nerecuperarea sumei achitate în avans pentru executarea contractului în condițiile în care furnizorul utilajului/echipamentului contractat nu și-a onorat obligația asumată prin contract. Pârâții au mai arătat că avansul plătit către House SA B a fost recuperat prin hotărâre judecătorească de la societatea de leasing, iar în privința recuperării sumelor reprezentând penalități de întârziere și dobânzi, pârâții au motivat că nu au atribuții în acest sens, atribuțiile lor referitoare la achiziția vidanjei fiind precis stabilite prin Dispoziția nr. 79/05.04.2000 a primarului orașului, pârâții acționând cu bună-credință, în limitele împuternicirii primite, cu respectarea prevederilor legale și cu maximă diligență.

La dosar au fost atașate acte prin care orașul a cerut executarea silită a contractului de leasing nr. KB 140/15.11.2005, copia contractului de leasing, copia sentinței civile nr. 4369/CA/14.12.2007 a Tribunalului Brașov, precum și o cerere prin care pârâta solicită primarului orașului să îi comunice demersurile efectuate pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi cu privire la contractul de leasing menționat mai sus.

Prin întâmpinarea formulată, Curtea de Conturi a solicitat instanței de recurs respingerea recursurilor declarate de pârâți și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală, pentru următoarele motive:

Motivele formulate împotriva hotărârii referitoare la obligarea în solidar a pârâților, și, pentru plata la bugetul local a sumei de 85.874 lei, reprezentând plăți efectuate fără bază legală, în interesul angajaților și demnitarilor instituției, precum și plata dobânzii de referință 7,5% pe an aferente sumei de mai sus, nu pot fi acceptate deoarece:

- Hotărârile Consiliului Local nr. 73,74 și 90/2005 nici nu puteau fi atacate în justiție de către prefectul județului B, pentru că din conținutul acestora nu rezultă destinația explicită a sumelor alocate. Acest fapt este consemnat în Raportul de control intermediar nr. 45/14.08.2006, pct.11, pag.10 la 13, alin.7 (pag.11) astfel "În fapt din conținutul celor două hotărâri de consiliu nu rezultă că sumele aprobate ar fi destinate personalului s-au consilierilor locali", la art. 1din HCL 73/2005 se stipulează "Se aprobă alocarea sumei de 1.180.000.000 lei din cadrul capitolului întreținere și funcționare a administrației publice locale pentru Primăria, Serviciul Public Asistență Socială, Serviciul de Marketing Turistic și Casa de Cultură ", iar la art.1 din HCL 74/2005 se stipulează "Se aprobă alocarea sumei de 300.000.000 lei din cadrul capitolului "Cheltuieli materiale și servicii" în ceea ce privește acoperirea unor cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale -Consiliul Local ";

- așa cum, de asemenea, intimata a arătat în Raportul de control intermediar pct.11, conform Legii 215/2001, art. 38 (1) "Consiliul Local are inițiativa și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale", iar la alin.2 lit e se menționează că aprobă "la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local"; din aceste reglementări rezultă că primarul și consiliul local nu au competența să dispună în legătură cu drepturile de personal.

- dacă hotărârile de consiliu invocate ar fi justificat efectuarea de plăți și cheltuieli în interesul angajaților și demnitarilor instituției, răspunzători ar fi fost și consilierii locali, care conform legii nu erau abilitați să dispună efectuarea unor astfel de cheltuieli.

- persoanele făcute răspunzătoare au recunoscut ilegalitatea plăților făcute în folosul angajaților și demnitarilor instituției, prin emiterea Dispozițiilor nr. 164/10.07.2006 și 174/20.07.2006 pentru recuperarea acestor sume.

- intimata mai precizează că bunurile și lucrările plătite, respectiv achiziția și montajul geamurilor termopane, tehnică de calcul, bunuri de larg consum, nu fac parte nu fac parte din categoria echipament de protecție sau uniformă, ci din categoria materialelor de construcții, instalații sanitare, obiecte de uz personal, îmbrăcăminte și altele care nu au fost folosite în cadrul și pentru instituție ci pentru interesul personal al angajaților și demnitarilor instituției. Având în vedere acest aspect răspunderea revine persoanelor care au acceptat la plată contravaloarea unor bunuri care nu au nici o legătură cu activitatea instituției publice, cu încălcarea prevederile nr.OUG 45/2003, art.19 (1) "Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale".

Intimata mai susține că, motivele invocate de recurenți în contestarea hotărârii referitoare la obligarea în solidar la plata sumei de 48.263 lei dobânzi și 420 lei penalități până la data recuperării sumei de 139.991,3 lei reprezentând avans plătit către House B sunt neîntemeiate, astfel: instanța de judecată corect a sesizat faptul că dobânzile și penalitățile menționate anterior au fost respinse prin sentința comercială nr. 5581/24.04.2007 din vina creditoarei care "le-a indicat generic fără a prezenta modul de calcul".

De asemenea, intimata consideră că indiferent de existența sau inexistența unei sentințe date în litigiul dintre persoana păgubită, respectiv Unitatea Administrativ Teritorială a orașului și SC House B, aceasta din urmă, în contextul dosarului nr- are poziția unui terț care nu face obiectul dosarului, și a cărui poziție din punctul de vedere al vinovăției față de unitatea prejudiciată poate să fie diferită față de persoanele făcute răspunzătoare. Astfel, SC House B poate motiva într-un fel sau altul nevirarea vidanjei și astfel instanța să respingă sesizarea formulată împotriva acesteia de către, dar acest fapt nu exonerează de răspundere personale din cauza cărora a suferit prejudiciul consemnat în Raportul de control intermediar, pct. 14, peroane care aveau obligația: - să acorde avansul în cuantum legal; - să realizeze măsurile asigurătorii pentru recuperarea avansului, respectiv să constituie garanția acoperitoare atât pentru recuperarea avansului acordat, cât și pentru repararea prejudiciilor ce ar putea fi aduse prin imobilizarea fondurilor publice; - să urmărească derularea contractului și la termenul prevăzut de contract să ia măsurile necesare obținerii bunului sau recuperării avansului plătit. În acest, în mod corect instanța a admis culpa pârâților consemnați în raport de controlul intermediar și i-a obligat la plata dobânzilor și penalităților. Având în vedere considerațiile consemnate la alin.2, pârâții ar fi trebuit să fie obligați și la plata avansului în sumă de 139.991,3 lei, nerecuperat efectiv la data pronunțării sentinței.

Intimata mai arată că, în ceea ce privește obligarea la plata sumei de 25.508,5 lei reprezentând dobânda de referință aferentă plăților nelegale către Ocolul Silvic B, considerăm că hotărârea instanței este corectă având în vedere că persoanele răspunzătoare de producerea prejudiciului datorează repararea acestuia către partea păgubită, ulterior acesta putându-se îndrepta împotriva terților, ori în cazul de față paguba a fost cauzată de neglijența persoanelor menționate în Raportul de control intermediar conform constatării consemnate la pct. 15, prin plata dublă a unei sume datorate.

Intimata susține că, referitor la recursul formulat de și împotriva sentinței civile nr. 59/AF/29.05.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe lângă motivele prezentate la cap.I, mai precizează că:

Referitor la avansurile acordate pentru contractele de leasing nu ar face obiectul HG nr. 264/2003, cu modificările ulterioare, invocat de pârâți, menționează că acest motiv a fost consemnat și în explicațiile scrise anexe la Raportul de control intermediar, explicații combătute cu citarea textelor de lege care reglementează acordarea avansurilor (pct. 14 din raportul de control intermediar) astfel: "Din explicațiile scrise date de persoanele făcute răspunzătoare, în legătură cu plata nelegală a unui avans de 30% față de un avans legal de 15%, precum și referitor la recuperarea avansului nejustificat la 31.12.2005, rezultă că acestea nu au cunoscut prevederile HG nr. 264/2003" și nu consideră că această hotărâre ar fi aplicabilă contractelor de leasing.

Față de aceste afirmații, intimata precizează următoarele:

- conform prevederilor art. 20 din OG nr. 51/1997, republicată, completată și modificată, bunurile care fac obiectul unui leasing financiar sunt considerate achiziții publice de natura investițiilor astfel "- pentru leasingul financiar rata de leasing va fi calculată ținându-se seama de valoarea de intrare și de dobânda de leasing aferentă, eșalonarea pe perioada derulării contractului; achizițiile de mijloace sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării în conformitate cu actele normative în vigoare";

- HG nr. 264/2003 reglementează toate categoriile de avansuri pe care instituțiile publice le pot acorda, iar la art. 1(1), se stipulează contractele pentru care se pot acorda aceste avansuri "Ordonatorul de credite, în calitate de parte contractantă într-un contract de achiziție publică sau într-un contract de finanțare, are dreptul să efectueze plăți în avans către contractant, într-un procent de până la 30% din valoarea contractului". Din textul de lege citat se observă că legiuitorul a inclus și contractele de finanțare, ori este cunoscut faptul că un contract de leasing este în fapt un contract de finanțare, fapt pentru care, conform prevederilor art.1(1)din nr.OG 51/1997, republicată, modificată și completată, una din părți se numește locator/finanțator, astfel "Prezenta ordonanță se aplică operațiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator".

- în cazul în care contractele de leasing nu ar face obiectul prevederilor HG nr. 264/2003, atunci avansul acordat este complet nelegal, având în vedere:

a) că prevederile HG nr. 264/2003 sunt limitative așa cum rezultă din titlul acestui act normativ "privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor și limitelor pentru efectuarea de plăți în avans din fonduri publice", din conținutul art.2 "Acțiunile, categoriile de cheltuieli, criteriile, procedurile și limitele maxime privind acordarea de avansuri din fonduri publice de către ordonatorii de credite sunt stabilite în anexa nr.1", din nr.1952/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea execuției bugetare a anului 2005, cap.II, pct.2.1 lit.c "acordarea sumelor reprezentând plăți în avans precum și recuperarea sau justificarea acestora în conformitate cu prevederile HG nr. 264/2003, republicată, privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare".

b) OG nr. 51/1997 nu reglementează plata avansurilor în cazul contractelor de leasing financiar.

În consecință, dacă contractele de leasing nu sunt incluse în categoriile de contracte stipulate în HG nr. 264/2003, nu era îndreptățită să acorde avansul".

În ceea ce privește nevinovăția pârâților și invocată de aceștia în contestarea sentinței menționate mai sus, intimata precizează următoarele: așa cum a consemnat și în Raportul de control intermediar, aceste persoane au semnat documente pe baza cărora au fost efectuate cheltuieli nelegale (cazul d-nei care a întocmit și semnat propunerea de angajare a cheltuielii și cazul d-lui care în calitate de șef al comisiei de licitație a acceptat prevederi nelegale privitoare la cuantumul avansului în proiectul de contract, ulterior a semnat acest contract de leasing în locul ordonatorului de credite).

Intimata mai precizează că ordonatorul de credite prin Dispoziția nr.206/2004 a stabilit cadrul legal și circuitul documentelor în ceea ce privește acordarea avansurilor. În timpul controlului au avut loc discuții între organul de control și persoanele făcute răspunzătoare, pe baza documentelor puse la dispoziție, din care rezultă responsabilitatea acestora. De asemenea, au fost luate explicații scrise anexate la Raportul de control intermediar. Persoanele făcute răspunzătoare au cunoscut în totul conținutul constatării consemnate în actul de control, inclusiv toate persoanele făcute răspunzătoare. Față de toate acestea, așa cum rezultă din explicațiile scrise, anexele nr. 34 și 37, pârâții și nu contestă, nu aduc argumente, nu prezintă documente în favoarea nevinovăției lor și nu indică alte persoane care ar fi putut fi considerate vinovate. Din explicațiile scrise nu rezultă că persoanele făcute răspunzătoare nu și-ar asuma responsabilitatea pentru faptele în legătură cu care au solicitat explicațiile.

Recursurile declarate de pârâți au fost legal timbrate și introduse în termen.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs constată următoarele:

Prin încheierea nr. 42din 12.12.2006 a Curții de Conturi - Camera de Conturi B- Direcția de Control Financiar Ulterior B, a fost sesizat Tribunalul Brașov la data de 16.10.2006 pentru stabilirea răspunderii juridice pentru prejudiciile produse bugetului local al unității administrativ-teritoriale orașul, în sarcina următorilor pârâți:

- - primar, ordonator principal de credite, - referent cu atribuții de exercitare a controlului financiar preventiv și - șef serviciu economic, pentru suma de 85.874 lei reprezentând plăți efectuate fără bază legală și a dobânzii de refinanțare a la data pronunțării sentinței;

- - viceprimar, - referent și - inspector serviciul dezvoltare publică, patrimoniu, pentru suma de 139.991,30 lei reprezentând avans pentru achiziție vidanjă în leasing, nerecuperat până la finele anului 2005, inclusiv dobânzile și penalitățile de întârziere calculate până la data de 11.08.2006;

- - inspector serviciul dezvoltare publică patrimoniu și - referent pentru suma de 25.508,46 lei, reprezentând plata dublă efectuată către Ocolul Silvic B la care se adaugă dobânda de referință a de la data pronunțării sentinței;

- - primar și - șef serviciu contabilitate, impozite și taxe, resurse umane pentru suma de 1.114,70 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru aferentă tranzacțiilor derulate în anul 2005, nevirată la bugetul de stat;

Totodată prin actul de sesizare s-a solicitat instanței să dispună virarea la bugetul de stat a sumei de 6.158,57 lei reprezentând aferentă tranzacțiilor derulate în anul2005 de Primăria orașului și a majorărilor de întârziere în sumă de 1.114,70 lei calculate până la data de 25.07.2006, răspunderea revenind pârâților - primar și - șef serviciu contabilitate, impozite și taxe, resurse umane.

În motivarea sesizării se arată că urmare verificării contului de execuție și bilanțului contabil încheiate pe anul 2005 de unitatea administrativ teritorială orașul stațiune și a celorlalte documente, completul Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior, a constatat neîntrunirea condițiilor prevăzute de Legea nr.94/1992 modificată și completată prin Legea nr.77/2002, de obținere a descărcării de gestiune a ordonatorului de credite al unității administrativ teritoriale orașul stațiune, pentru exercițiul bugetar 2005, ca urmare a abaterilor și neregulilor cu caracter financiar contabil reținute urmare examinării dosarului, respectiv a raportului de control intermediar nr. 7974/11.08.2006 și anexelor acestuia.

Astfel, entitatea controlată nu a calculat, evidențiat și virat la bugetul statului suma de 6.158,57 lei, în luna decembrie 2005, reprezentând - aferentă veniturilor rezultate din vânzarea unor bunuri proprietate privată a localității.

Pentru suma de 6.158,57 lei, potrivit prevederilor Codului d e procedură fiscală, entitatea datorează dobânzi urmare nevirării la bugetul de stat până la data de 25.01.2006. Pentru perioada din 25.01.2006 și 25.07.2006 (181 zile) dobânzile datorate sunt în sumă de 1.114,7 lei.

Au fost încălcate prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, art. 16 (3), 31 (1) și art. 156, 157 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

S-au efectuat plăți din credite bugetare în valoare totală de 85.874 lei, pentru achiziționarea unor bunuri și servicii de care au beneficiat salariații primăriei (55.933 lei ) și consilierii locali ( 29.941 lei) ai Unității administrativ teritoriale Oraș stațiune. Plata s-a efectuat în baza nr. 73 și 74/31.05.2005 și nr.90/30.06.2005 prin care se aprobă alocarea sumei de 1.180.000.000 lei ROL, respectiv suma de 300.000.000 lei ROL, din cadrul capitolului cheltuieli materiale pentru acoperirea unor cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale. În fapt, salariații primăriei și consilierii locali au achiziționat în numele instituției bunuri de natura materialelor de construcții geamuri termopan, calculator, obiecte de uz casnic, instalație satelit, bunuri care nu au fost utilizate de instituție.

Au fost încălcate prevederile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin nr.OUG 191/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 220/2003, prevederile nr.OUG - aprobată prin Legea nr. 228/2003, prevederile nr.OUG 123/11.12.2003, nr.OUG 82/ 2004, nr.OUG 92/2004 și prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală art. 38, acte normative care reglementează restrictiv drepturile în bani și în natură de care pot beneficia salariații (personal contractual și funcționari publici) și funcțiile de demnitate publică din cadrul instituțiilor publice.

De asemenea, prin plata bunurilor în valoare de 29.941 lei, pentru consilierii locali, s-au încălcat prevederile Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, art. 19 și art. 20.

Totodată au fost încălcate și prevederile nr.OUG 45/2003 privind finanțele publice locale, art. 14( 2,3), art. 18(1), art. 19 (1), art. 47(3).

În timpul controlului ordonatorul de credite a emis Dispoziția nr. 164/10.07.2006 și Dispoziția nr. 174/20.07.2006 pentru recuperarea sumelor acordate personalului instituției și consilierilor locali.

Cu nr. 1086/28.11.2005 în valoare de 70.000 lei și nr. 1200/27.12.2005 în valoare de 69.991,33 lei s-au efectuat plăți în baza facturii proformă nr. -/21.11.2005, reprezentând avans în sumă totală de 139.991,3 lei către House B pentru achiziție vidanjă în leasing financiar, conform contractului nr. 140/15.11.2005 înregistrat la primăria sub nr. 9847/15.11.2005. Din verificare s-au constatat următoarele:

Avansul acordat conform art. 2 din contractul de leasing nr. KB 140/15.11.2005 este în procent de 30 % față de avansul legal de 15 % prevăzut de nr.HG 264/2003, republicată, anexa nr. 1, pct. 1(2).

La data de 31.12.2005, avansul acordat de House B în sumă de 139.991,3 lei plătit în lunile noiembrie și decembrie 2005, pentru contractul de leasing nr. KB 140/15.11.2005 nu a fost recuperat, conform prevederilor nr.HG 264/2003, republicată, art. 3 și art. 7, art. 52 (8) din Legea nr. - privind finanțele publice și art. 50(9) din nr.OUG 45/2003 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare.

Garanția acoperitoare atât pentru recuperarea avansului acordat cât și pentru repararea prejudiciilor ce ar putea fi aduse prin imobilizarea fondurilor publice, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor contractuale ce derivă din acordarea avansului acordat pentru contractul de leasing nr. KB 140/15.11.2005, nu s-a constituit conform prevederilor art. 4 (1) din nr.HG 264/2003, republicată.

Clauza contractuală referitoare la termenul de livrare al vidanjei, respectiv 27.04.2006, 4 luni de la plata avansului, nu s-a respectat și nu s-a recuperat avansul nejustificat, cu încălcarea prevederilor contractuale și a nr.HG 264/2003, republicată.

În consecință se constată că nerecuperarea avansului în sumă de 139.991,3 lei nejustificat nici până la data auditului, fapt pentru care s-au calculat până la data de 11.08.2006, dobânzi de întârziere în sumă de 48.263 lei și penalități în sumă de 420 lei, conform prevederilor art. 50 (1) din nr.OUG 45/2003 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare.

Plata dublă către Ocolul Silvic B, a sumei de 25.508,46 lei, reprezentând pierderi de creștere și cheltuieli de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la atingerea stării de masiv, conform contractului nr. 977/2005.

Au fost încălcate prevederile art. 14 (2), (3), art. 18 (1), art.19(1), art. 47(3) din nr.OUG 45/2003 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare.

Pentru suma plătită fără bază legală, s-a calculat dobânda de refinanțare, la nivelul sumei de 2.403,11 lei.

În timpul controlului s-a recuperat cu nr.398/2006 suma de 25.508,5 lei.

În mod corect prima instanță a respins cererea de obligare a pârâților, și la plata contravalorii avansului în sumă de 139.991,33 RON plătit către SC House SA pentru achiziția vidanjei contractate, câtă vreme prin sentința comercială nr. 5581/24.04.2007 a Tribunalului Bucureștia fost somată debitoarea SC House SA B să plătească orașului suma de mai sus reprezentând avansul acordat pentru achiziționarea vidanjei contractate conform contractului de leasing KB 140/15.11.2005. Obligarea acelorași pârâți la plata dobânzilor în sumă de 48.263 lei RON, decurgând din același contract, dobânzi care nu au fost acordate de instanța comercială deoarece creditoarea le-a indicat generic, fără a prezenta un mod de calcul, excede în mod evident culpei celor trei pârâți, întrucât aceștia nu au avut nicio atribuție și nicio contribuție la gestionarea apărării orașului în cauza comercială judecată la tribunalul București, iar pe de altă parte orașul, potrivit art. 74 din OUG nr. 60/2001, în vigoare la momentul încheierii contractului de achiziție publică, precum și regulilor de drept comercial în vigoare, are deschisă calea de a recupera această sumă prin introducerea unei acțiuni în justiție în materie comercială, izvorâtă din însăși existența contractului de leasing nr.KB 140/15.11.2005 încheiat între creditorul orașul și debitorul SC House SA

Pe de altă parte, OG nr.51/1997 republicată stabilește regulile care guvernează contractele de leasing, în completarea sa venind HG nr.264/2003republicată, hotărâre care stabilește în art. 1 că ordonatorul de credite ce este parte contractantă într-un contract de achiziție publică sau într-un contract de finanțare, cum este cazul în speța dedusă judecății, are dreptul să efectueze plăți în avans către contractant, într-un procent de până la 30%din valoarea contractului, plățile putându-se face în avans într-o singură tranșă ori în mai multe tranșe periodice, în funcție de prevederile contractuale și în corelație cu graficul de îndeplinire a contractului respectiv. Anexa 1 din HG nr. 264/2003 republicată nu se referă în mod expres la contractele de finanțare în leasing, astfel încât, în privința acestor categorii de contracte, care au natura juridică de contracte de finanțare- cum în mod corect au reținut atât Curtea de Conturi, cât și instanța de fond- se vor aplica regulile generale în materia plăților în avans din fonduri publice și cele în materia contractelor de leasing, dar care privesc utilizarea fondurilor publice. Astfel, în HG nr.264/2003 republicată norma generală privind efectuarea plăților în avans este art. 1, care stabilește limita maximă a avansului ce poate fi plătit din fonduri publice ca fiind de 30% din valoarea contractului. Așadar, plata unui avans de până la 30% din valoarea contractului este corectă, câtă vreme "execuția" contractului privește achiziția unui bun mobil și nicidecum "realizarea de lucrări", cum este menționat în Anexa 1 din HG nr. 264/2003.

Ca atare,instanța de recurs urmează a admite în tot recursul declarat de pârâții și și va admite în parte recursul declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr. 59/AF/2006 a Tribunalului Brașov, pe care o va modifica în parte în sensul că va respinge sesizarea formulată prin Încheierea nr. 42 din 12.10.2006 a camerei de Conturi B- Direcția de Control Financiar Ulterior B cu privire la obligarea pârâților, și la plata către reclamantul orașul a sumei de 48.263 lei reprezentând dobânzi de întârziere și 420 lei penalități la avansul în sumă de 139.991,3 lei plătit către SC House SA B în temeiul contractului de leasing nr. KB 140/15.11.2005.

În privința recursului declarat de pârâții, și (capătul de cerere privind obligarea la plata sumei de 85.874 lei RON) împotriva aceleiași sentințe, cu privire la celelalte dispoziții ale instanței de fond, Curtea de Apel urmează a-l respinge și a menține dispozițiile Tribunalului Brașov, precum și dispozițiile corelative din Încheierea nr. 42/2006 a Camerei de Conturi B, ca fiind temeinice și legale.

Astfel, așa cum corect a reținut instanța de fond, în mod nelegal bugetul Consiliului local al orașului s-au efectuat plăți din credite bugetare în sumă de 85.874 lei pentru procurarea de către personalul Primăriei și Consiliului Local, inclusiv de către consilierii locali, a unor bunuri pentru interesele personale ale acestora de la diverși agenți economici, cum ar fi: telefoane mobile, cameră video, aparat foto, aspirator, pahare, geamuri termopan, cherestea și alte materiale de construcții, bunuri care nu au fost folosite în interesul instituției, ci potrivit nevoilor personale ale beneficiarilor.

În fapt, salariații și consilierii locali au prezentat instituției facturi individuale sau în asociere în limita sumei de 2.000 lei (20.000.000 lei ROL) pentru fiecare persoană care ulterior au fost achitate de instituție prin virament. Bunurile procurate au fost înregistrate în conturile privind obiecte de inventar în folosință, o parte fiind evidențiate ca date în subgestiunea persoanelor beneficiare ( în valoare totală de 6.203 lei RON) iar restul bunurilor în valoare de 79.671 lei RON s-au înregistrat pe cheltuielile instituției.

Aceste cheltuieli nu reprezintă în realitate cheltuieli de funcționare și întreținere administrației publice locale conform clasificației bugetare, respectiv pentru întreținere, gospodărire și încălzit, ci constituie cheltuieli nelegale în folosul personal al salariaților Primăriei și al demnitarilor.

De asemenea, aceste cheltuieli nu reprezintă nici drepturi salariale ale personalului contractual, ale funcționarilor publici ori ale demnitarilor publici stabilite prin Legea nr. 154/1998 cu modificările și completările ulterioare și respectiv nr.OUG 92/2004 aprobată prin Legea nr. 76/2005.

Mai mult prin nr.OUG 63/2005 în vederea îndeplinirii criteriului convenit cu privind stabilirea cheltuielilor de personal la 5 % din s-a suspendat aplicarea prevederilor din actele normative și din contractele colective de muncă prin care se reglementează acordarea de premii cu excepția premiului anual, pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005.

Aceste cheltuieli au fost efectuate cu încălcarea prevederilor nr.OUG 45/2003 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 14 intitulat " Reguli bugetare " unde se prevede că:

- (2) - "Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată ."

- (3) - " Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin.(2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială."

Culpa pârâtului constă în încălcarea prevederilor legale menționate coroborate cu art. 18 alin.(1) din ordonanță precum și cu art.68 lit. f și art.154 alin.(1) din Legea nr. 215/2001, prin aprobarea efectuării de cheltuieli din bugetul propriu cu încălcarea dispozițiilor legale.

Alături de ordonatorul principal de credite urmează a fi atrasă răspunderea solidară civilă delictuală în baza art. 998, art. 999 cu aplicarea art. 1000 alin.3 Cod civil și a pârâtei prin acordarea vizei de control financiar preventiv unor cheltuieli nelegale cât și a pârâtei în calitate de șef serviciu economic prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu conform fișei postului care prevede că: " urmărește, analizează și face propuneri pentru realizarea în condiții cât mai bune a tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetului local".

Instanța reține că dispozițiile nr.164/10.07.2006 și nr. 174/20.07.2007 emise de pârâtul nu au relevanță juridică sub aspectul recuperării prejudiciului în valoare de 85.874 lei atâta vreme cât potrivit art.77 din Legea nr.188/1999 nu s-au emis ordinele sau dispozițiile de imputare ori nu s-au luat angajamente de plată în vederea recuperării prejudiciului.

La valoarea prejudiciului reținut se adaugă dobânda de referință a de 7,5 % pe an conform art. 71 alin.2 din Legea nr.- reactualizată.

Cu privire la prejudiciul în sumă de 139.991,30 lei instanța constată că prin sentința comercială nr. 5581/24.04.2007 a Tribunalului Bucureștia fost admisă cererea formulată de orașul în calitate de creditor, debitoarea House fiind somată să plătească creditorului suma de 139.991,33 lei reprezentând contravaloarea avansului la contractul de leasing nr. 140/15.11.2005 având ca obiect autovidanja marca " ".

A fost respinsă însă cererea de obligare a debitoarei la plata sumei de 48.683 lei RON reprezentând dobânzi și penalități aferente pentru considerentul să creditoarea le-a indicat generic fără a prezenta modul de calcul.

Ca urmare instanța urmează să respingă capătul de sesizare privind obligarea pârâților, și urmând a fi admisă numai cu privire la dobânzile de întârziere în sumă de 48.263 lei și la penalitățile de 420 lei calculate potrivit prevederilor art.50 alin.(10) din nr.OUG 45/2003, pe perioada 29.11.2005 - 11.08.2006 (data finalizării controlului, debite accesoriii care curg însă până la data recuperării efective a debitului principal.

În consecință, pentru suma de 48.263 lei urmează a fi obligați în solidar în temeiul art.998, art.999 cu aplicarea art. 1000 alin.(3) Cod civil la care se adaugă dobânda legală pârâții, și.

Astfel, culpa pârâtului - viceprimar, constă în semnarea contractului de leasing fără a solicita părții contractante House o scrisoare de garanție bancară pentru returnarea avansului încălcând astfel dispozițiile art. 4 alin.1 și art. 5 alin.1 din nr.HG 264/2003 cu modificările ulterioare.

Culpa pârâtei constă în semnarea ordinului de plată, în condițiile în care era totodată împuternicită cu acordarea vizei, deși plata era nelegală iar culpa pârâtei, în calitate de inspector serviciu dezvoltare și patrimoniu constă în întocmirea și semnarea propunerii de angajare a acestei cheltuieli nelegale.

Pentru plata dublă efectuată către -Ocolul Silvic B, unde prejudiciul în sumă de 25.508,50 lei a fost recuperat pe timpul controlului, Curtea constată că în mod corect prima instanță a obligat în solidar pe pârâții (inspector la serviciul dezvoltare publică și patrimoniu) și (împuternicită cu acordarea vizei de control financiar preventiv) la plata dobânzii de referință a BNR de 7,5% pe an calculată pentru perioada 08.07.2005-11.08.2006, adică 399 zile, rezultând suma de 2.403,77 lei, care a fost calculată de organul de control și reținută în Încheierea nr. 42/2006 a Camerei de Conturi B, atacată. Culpa celor doi pârâți a fost corect reținută în Raportul de Control Intermediar din 11.08.2006 al Camerei de Conturi B, constatându-se plata de două ori a sumei de 25.508,46 lei RON către Romsilva - Ocolul Silvic B, plată ce viza executarea contractului nr.977/2005 încheiat între Primăria orașului și Romsilva- Ocolul Silvic B privind instalarea și întreținerea de vegetație forestieră în arealul aflat în administrarea orașului. Suma a fost recuperată prin restituirea de către Romsilva a plății nedatorate pe care o efectuase în mod eronat orașul prin ordinul de plată nr. 599/08.07.2005.

În consecință, instanța de recurs urmează a respinge recursul pârâților și împotriva sentinței atacate pentru acest capăt de cerere.

Curtea constată că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul pârâților și împotriva sentinței civile nr.59/AF/29.05.2007 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.

Admite în parte recursul declarat de pârâta împotriva aceleiași sentințe civile pe care o modifică în parte în sensul că:

Respinge sesizarea formulată prin Încheierea nr.42 din 12.10.2006 a Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior B cu privire la obligarea pârâților, și la plata către reclamantul orașul a sumei de 48.263 lei reprezentând dobânzi de întârziere și 420 lei penalități la avansul în sumă de 139.991,3 lei plătit către SC. HOUSE B în temeiul contractului de leasing nr. KB 140/15.11.2005.

Respinge recursul declarat de pârâții, și împotriva sentinței atacate.

Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- --- - - - -

Grefier,

Red.: B/ 17.03.2008

Tehnored.: / 20.03.2008 /- 3 ex -

Judecător fond:

Președinte:Georgeta Bejinaru Mihoc
Judecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Marcela Comșa, Silviu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 105/2008. Curtea de Apel Brasov