Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 368/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția de contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr-

DECIZIA NR. 368/

Ședința publică din 30 mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător

- --- - președinte de secție

-- - - JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc

- grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 10/AF din 4 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind Curtea de Conturi.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 27 mai 2008, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 30 mai 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr.10/AF/04.03.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ au fost dispuse următoarele:

S-a admis în parte sesizarea formulată de reclamanta CAMERA DE CONTURI B - DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR ULTERIOR B, prin încheierea nr.14/24.05.2007 și în consecință:

A fost obligat pârâtul, să plătească reclamantei-parte prejudiciată Comuna suma de 3.847,20 lei și dobânda de referință a de 8 % pe an reprezentând despăgubiri civile echivalente materialului lemnos livrat nelegal Asociației Pădurea " P "

A fost obligat pârâtul, cu domiciliul menționat anterior să plătească reclamantei-parte prejudiciată - Comuna suma de 18.162,48 lei și dobânda de referință a de 8 % pe an reprezentând despăgubiri civile,urmare neîncasării contravalorii materialului lemnos livrat către.

A fost obligat același pârât să plătească reclamantei-parte prejudiciată suma de 17.977 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 09.03.2007 conform contractului încheiat cu SRL, penalitățile contractuale urmând a fi calculate până la data plății sumei de 18.162,48 lei.

A fost obligat pârâtul, să plătească reclamantei-parte prejudiciată Comuna suma de 53.308,42 lei și dobânda de referință a de 8 % pe an, despăgubiri civile reprezentând plăți nelegale făcute către

A dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând pârâtului până la concurența prejudiciului reținut.

A respins sesizarea față de pârâta.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la prejudiciul în sumă de 3.847,20 reprezentând contravaloarea a 131,93. material lemnos, s-a reținut că această sumă care se cuvenea reclamantei Comuna a fost însușită fără temei legal de Asociația" P " respectiv cu încălcarea prevederilor contractului de administrare nr.91/30.03.2005 încheiat cu reclamanta.

Astfel, potrivit art.8 din contract, masa lemnoasă provenită din tăieri se valorifică de proprietar, respectiv de comuna, așa cum rezultă și din art. 24 din contract, administratorului revenindu-i doar revedența conform art. 27 și un tarif de 31 RON la ha/an pentru cheltuielile de pază și administrare.

Astfel, organele de control au stabilit că pentru partida nr.233 suma de 3.847,20 lei nu se regăsește în evidența contabilă "venituri încasate" a reclamantei suma fiind încasată necuvenit de administratorul Asociația"-P ".

Apărarea pârâtului că orice venit suplimentar se regăsește în redevența plătită de administrator conform formulei "" nu poate fi primită deoarece masa lemnoasă se valorifică de proprietar, prin licitație (art.8 din contract) iar suma reprezentând prejudiciul reținut nu se regăsește în "" avizat de beneficiar conform art.25 din contract, pârâtul nefăcând dovezi în acest sens.

Ca urmare instanța a reținut că prejudiciul este urmarea încălcării de pârât a dispozițiilor art. 16 lit.b) și art. 19 alin.82) din nr.OUG45/2003 în temeiul cărora pârâtului în calitate de primar, respectiv de autoritate publică locală îi revine atribuția de a controla și urmări veniturile unității administrativ teritoriale și răspunde de urmărirea modului de realizare a acestor venituri.

Culpa pârâtului este agravată și de faptul că a reținut contractul de administrare sustrăgându-l astfel de la controlul și urmărirea derulării acestuia de compartimentul de specialitate, respectiv a pârâtei, fapt confirmat prin probatoriul administrat în cauză (a se vedea interogatoriul pârâtului și declarațiile martorilor și G).

Din același motiv, al reținerii contractelor de pârât cu consecința imposibilității obiective a urmării derulării acestora de compartimentul de specialitate, reclamanta comuna a suferit un prejudiciu în valoare de 18.162,40 lei reprezentând sume neîncasate, cuvenite în baza contractului încheiat cu SRL și penalități de 17.977 lei, urmare neemiterii facturilor sau neînregistrării lor în evidența contabilă.

Culpa pârâtului constă în obstrucționarea compartimentului de specialitate de a urmări derularea contractelor, respectiv de a emite și încasa facturile emise,încălcându-se prevederile art. 16 lit.b) și art.19 alin.(2) din nr.OUG45/2003 mai sus analizate.

Cu privire la prejudiciul în sumă de 53.308,42 lei s-a reținut că acestea reprezintă contravaloarea aferentă a două zone și penalități de întârziere contractuale sumele fiind suportate din bugetul local deși suprafețele de teren aparțin în exclusivitate unor persoane fizice.

Astfel, documentațiile tehnice au fost executate și predate de Proiect B prin contracte de prestări servicii deși nu s-au emis anterior hotărâri ale Consiliului local. Ulterior executării contractului au fost emise nr.25/16.06.2005 și nr.26/16.06.2005 care însă au fost revocate pentru considerente de nelegalitate-încălcarea prevederilor art.54 alin.(1) și (2) din Legea nr.350/2001-la cererea Prefectului Județului

Plățile susmenționate au fost efectuate în totalitate de la bugetul local deși potrivit art. 54 alin.(2) din legea nr.350/2001 planurile urbanistice zonale cât și cele de detaliu" se finanțează de persoanele juridice sau fizice interesate - iar nu de autoritățile publice locale care le pot acorda solicitanților doar"sprijinul după caz" nu însă și finanțarea care revine în exclusivitate persoanelor interesate.

Ca urmare plățile efectuate din bugetul local în sumă de 57.290,71 lei pentru executarea celor două documentații tehnice Z mai înainte de întocmirea acestora să fie aprobată de Consiliul Local printr-o hotărâre cât și nerespectarea condiției impusă prin aprobarea lor (ulterior însă efectuării și plății documentațiilor) și anume de a colecta sumele de la persoanele interesate, constituie plăți nelegale și în consecință un prejudiciu cauzat bugetului local, culpa pârâtului rezultând din aceste considerente precum și din încălcarea prevederilor art. 19 alin.(1) din nr.OUG45/2004 privind finanțele publice locale.

Având în vedere temeiurile de fapt și de drept arătate instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale fiind aplicabile prevederile art. 998 și art. 999 Cod civil, fiind admisă sesizarea cu privire la pârâtul.

Sesizarea a fost respinsă cu privire la pârâta care prin reținerea contractelor de pârâtul a fost efectiv împiedicată de a-și exercita corespunzător atribuțiile de serviciu, pârâtei neputându-i-se astfel vreo culpă care constituie una dintre condițiile esențiale ale răspunderii civile delictuale.

Totodată în temeiul art. 67 din Legea nr.94/1992 instanța a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând pârâtului, în limitele prejudiciului reținut prin prezenta hotărâre.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul T criticând hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat următoarele:

Sentința criticată reține în sarcina pârâtului recurent, în calitatea de ordonator de credite, culpa neurmăririi încasării sumei de 3.487,20 lei reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatate din partida 223 din pășunea împădurită, proprietate a comunei, sumă care a fost virată în conturile Asociației Pădurilor -P Z, pe baza contractului de administrare a fondului forestier încheiat de Comuna cu Ocolul Silvic al Asociației Pădurilor -P Recurentul arată că suma imputată se regăsește în contul Asociației, dar controlorii Curții de Conturi nu au verificat afirmația sa, ci s-au limitat la constatarea lipsei acesteia și aplicarea măsurii imputării. Recurentul a mai arătat că masa lemnoasă poate fi valorificată în mod legal și prin vânzarea directă către populație, pentru licitații fiind alocate numai cotele valorificate de agenții economici, potrivit OG nr.96/1996. Cu privire la suma de 18.162, 40 lei pe care controlorii de conturi au stabilit-o ca fiind neîncasată de la SC SRL, recurentul arată că pe de o parte suma este incorectă, în realitate fiind mai mică cu circa 5%, iar pe de altă parte ea are în spate un contract de furnizare de masă lemnoasă, încheiat între Comuna și această din urmă societate comercială, contract care nu a fost pus în valoare integral, iar prețul total al contractului a fost stabilit printr-o estimare a masei de masă lemnoasă vândută, care trebuia facturată în funcție de vânzările efective.

Referitor la planurile urbanistice zonale, recurentul arată că plata acestora a fost aprobată prin două hotărâri de Consiliu Local, anume HCL nr.47/2005 și HCL nr.1/2006, astfel încât suportarea acestor cheltuieli de la bugetul local era legal justificată, raționamentul făcut de instanța de fond fiind unul excesiv, care restrânge dreptul de apreciere acordat primăriei de către dispozițiile art. 54 alin.2 din Legea nr.350/2001 în materia "sprijinului" pe care îl poate acorda pentru documentațiile tehnice făcute terenurile din arondismentul comunei.

Recursurile declarate de pârâți au fost legal timbrate și introduse în termen.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs constată următoarele:

Prin Încheierea nr.14 din 24.05.2007 a Curții de Conturi - Camera de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior B, a fost sesizat Tribunalul Brașov pentru stabilirea răspunderii juridice pentru prejudiciile produse bugetului local al unității administrativ-teritoriale comuna, constând în:

1.Venituri neîncasate în anul 2006 în sumă totală de 3.847,20 lei, aferente masei lemnoase livrate din pășunea împădurită, proprietatea comunei, partida 223, care au fost încasate nejustificat de către Asociația Pădurea -P Z, la care se adaugă dobânda de refinanțare a BNR la data pronunțării sentinței, răspunderea revenind ordonatorului de credite; În această situație, au fost încălcate dispozițiile art.16 lit.b și art.19 alin.2 din OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale cu modificări și completări.

2.Venituri neîncasate până la data de 09.03.2007, în sumă totală de 18.162,48 lei, reprezentând livrări de masă lemnoasă către SC SRL, la care se adaugă penalizări de întârziere conform contractului, de 0,1%/zi, calculate până la data plății, răspunderea revenind ordonatorului de credite și - contabilă în cadrul Primăriei, jud.

Și în această situație au fost încălcate dispozițiile art. 16 lit.b și art.19 alin.2 din OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale cu modificări și completări.

3. Plăți fără bază legală, în cursul anului 2005, în sumă totală de 53.308, 42 lei, efectuate nejustificat la SC SA B, reprezentând documentații tehnice PUZ- zona de NORD- a localității și zona pentru persoane fizice, în sumă de 41.345,07 lei și penalități de întârziere contractuale în sumă de 5.963,35 lei, la care se adaugă dobânda de refinanțare a BNR la data pronunțării sentinței, răspunderea revenind ordonatorului de credite, în calitate de primar al localității. În acest caz au fost încălcate dispozițiile art.19 alin.1 din OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale cu modificări și completări.

Instanța de recurs reține că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii, circumstanțiind corect starea de fapt pe baza căreia și-a întemeiat hotărârea și reținând în mod temeinic și legal cadrul juridic al abaterilor de la Legea finanțelor publice locale consemnate în încheierea de sesizare redactată de Curtea de Conturi în cauză.

Astfel, în privința punctului 1 din încheierea de sesizare a Curții de Conturi, instanța de recurs constată că potrivit art.8 din contractul de administrare nr.91/30.03.2005 încheiat între Comuna și Asociația -P, masa lemnoasă rezultată din tăieri se valorifică de proprietar, adică de comuna, iar administratorul primește numai redevența, conform art.27 din același contract. Ca atare, suma de 3.847,20 lei trebuia să se regăsească în evidențele contabile ale Primăriei, nicidecum în cele ale Asociației, instanța de fond în mod corect reținând prejudiciul în sarcina ordonatorului de credite, care avea obligația legală de a urmări recuperarea acestei sume. Răspunderea ordonatorului de credite este corect stabilită de prima instanță, în baza art.16 lit.b și art.19 alin.2 din OUG nr.45/2003.

În privința punctului 2 din actul de sesizare al Curții de Conturi, instanța de fond a reținut în mod corect că neîncasarea sumei de 18.162,40 lei de la SC SRL se datorează exclusiv culpei pârâtului care, în calitate de ordonator de credite, corelativ calității sale de primar al comunei, acesta avea obligația legală de a lua măsurile necesare pentru derularea contractului nr. 317/30.03.2004 încheiat cu această societate comercială pentru exploatare/vânzare masă lemnoasă din pădurea comunei, astfel încât pe măsură ce se exploatarea se derula, trebuiau emise și încasate facturile aferente acestor cantități de masă lemnoasă. Prin pasivitatea nelegală a recurentului s-a creat un prejudiciu la bugetul local de 18.162,40 lei reprezentând sume neîncasate și penalități de întârziere de 17.977 lei ca urmare a neemiterii facturilor și neînregistrării lor în contabilitatea primăriei. fiind îndeplinite condițiile art.16 lit.b și art.19 alin.2 din OUG nr.45/2003 reținute și de instanța de fond.

Pentru punctul 3 din încheierea de sesizare emisă de Curtea de Conturi în cauză, instanța de recurs constată că în mod corect, temeinic și legal, instanța de fond a reținut că potrivit art.54 alin.2 din Legea nr.350/2001, planurile urbanistice zonale și cele de detaliu se finanțează de către persoanele juridice sau fizice interesate, nu de către autoritățile publice locale, care pot potrivit legii numai să acorde sprijin solicitanților, după caz. Prin nerespectarea acestei dispoziții legale, Unitatea Administrativ Teritorială a fost prejudiciată cu suma de 53.308,42 lei, sumă reprezentând plata documentațiilor tehnice PUZ executate de către SC B SA și achitate de către Primăria înainte de existența vreunei aprobări a Consiliului Local și în discordanță cu dispozițiile legale în materie. În cauză nu are relevanță juridică, în sensul înlăturării sau atenuării răspunderii ordonatorului de credite care a dispus plata documentațiilor tehnice, împrejurarea că ulterior efectuării acestei plăți au fost adoptate două hotărâri de Consiliul Local. De altfel, aceste două hotărâri, anume nr.34 și nr35/15.07.2005, au fost revocate formal la cererea prefectului județului, pentru motive evidente de nelegalitate, prin HCL nr.37 și 38 din 15.07.2005, în noile hotărâri date de Consiliul Local menționându-se că documentațiile tehnice se decontează din bugetul local, dar după colectarea sumelor de la cetățenii care dețin terenuri în zonele supuse PUZ-ului, în condițiile legii. Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile de răspundere a ordonatorului de credite prevăzute de art.19 alin.1 din OUG nr.45/2003, așa cum corect a reținut instanța de fond.

De asemenea, instanța de recurs constată că prima instanță a respins corect sesizarea cu privire la pârâta intimată, pe motiv că aceasta nu a avut posibilitatea să își exercite corespunzător atribuțiile de serviciu în privința derulării contractelor pentru care controlorii au descoperit pagube în bugetul.

În consecință, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează a respinge recursul pârâtului împotriva sentinței atacate.

Curtea constată că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 10/AF/04.03.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 30 mai 2008.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Silviu

- - - --- -- -

Grefier,

Red./30.06.2008

: /03.07.2008/2 ex.

Jud.fond: RP/CM

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 368/2008. Curtea de Apel Brasov