Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 406/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 406/CA/2008
Ședința publică de la 07 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Marieta Florea
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți, și împotriva sentinței nr.1065/CA/14.06.2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 7985/2005.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării din data de 07.04.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursurilor de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 7985 din 15.12.2005 Curtea de Conturi a României - Camera de conturi a Județului H, în conformitate cu art. 31 alin.1 din Legea nr. 94/1992 modificată și completată prin Legea nr. 77/2002, a sesizat Tribunalul Hunedoara în vederea stabilirii răspunderii și recuperării prejudiciilor și despăgubirilor civile potrivit ncheierii nr. 62/ 29.XI.2005 după cum urmează:
1. Pentru abaterea de la pct. 1) din încheiere, stabilirea răspunderii și obligarea în solidar, la plata redevenței neconstituite și neîncasate în sumă de 78.471,3
lei (RON), dar și a penalizărilor aferente în sumă de 3.233.122,34 lei (RON) de la următoarele persoane:
- dl. - Primarul municipiului
- dl. - șeful Biroului Cadastru
- -dl. lanăș -șeful Serviciului Urbanism și Amenajarea Teritoriului
2. Pentru abaterea de la pct. 2) 2.1. din încheiere, stabilirea răspunderii și obligarea, la plata sumei de 1.011,84 RON, reprezentând 438,68 RON redevență și 5 73,16 RON- majorări de întârziere, de la următoarele persoane:
- d-na - consilier Serviciul
-d-na - Serviciu Impozite și Taxe
3. Pentru abaterea de la pct. 3) din încheiere, stabilirea răspunderii și obli garea, la plata sumei de 551,7 lei (RON) și a penalizărilor aferente de 828,53 lei (RON) de la următoarele persoane:
--na - consilier Serviciul
-d-na - Serviciu Impozite și Taxe
4. Pentru abaterea de la pct. 4) din încheiere, stabilirea răspunderii și obligarea, la plata redevențelor neîncasate în sumă de 2.711,51 lei (RON) și
penalizărilor aferente în sumă de 87.631,14 lei (RON), respectiv suma totală de 90.342,65 lei (RON), de la următoarele persoane:
- dl. - Primarul municipiului
- d-na - Serviciu Impozite și Taxe
5. Pentru abaterea de la pct. 6) din încheiere, stabilirea răspunderii și obligarea acestora, la plata în solidar, a prejudiciului în sumă de 12.340 lei (RON) și
despăgubirilor civile în sumă de 609,72 lei (RON), de la următoarele persoane:
- dl. - Primarul municipiului
- d-nei - Șeful Serviciului Resurse Umane și Juridic,
până la data de 15.08.2005
6. Pentru abaterea de la pct. 7) din încheiere, stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plata diferenței de redevență de 9.149,03 lei (RON) și a majorărilor aferente de 6.982,87 lei (RON), de la următoarele persoane:
- dl. - consilier în cadrul Compatimentului Transport,
- dl. - inspector în cadrul aceluiași compartiment,
- dl. - secretarul primăriei.
Prin sentința nr.1065/CA/2006 a fost admisă în parte încheierea nr.62/29.11.2005 întocmită de Direcția de Control Financiar Ulterior din cadrul Camerei de Conturi H și în consecință:
-au fost obligați pârâții, și în solidar la plata sumei de 78.471,3 lei și 3.233.122,34 lei RON, sume reținute la pct.1.1 din Raportul de control intermediar nr.915/04.11.2005;
-a fost obligată pârâta la plata sumelor de 1.011,84 RON, din care 438,68 RON redevență și 573,16 RON majorări de întârziere și 551,7 RON redevență și 828,53 RON penalități aferente sumelor reținute la pct.1.2 și 1.3 din raport;
-au fost obligați pârâții și în solidar la plata sumei de 90.342,65 lei RON, din care 2.711,51 lei RON redevență neîncasată și 87.631,14 lei RON penalități aferente, sume reținute la pct.1.4 din raport;
-au fost obligați pârâții și la plata sumei de 6.096,62 lei RON, sumă reținută la pct.6 din raport;
-au fost obligați pârâții, și la plata sumei de 9.149,03 lei RON cu titlu de redevență și 6.982,87 lei RON majorări, sume reținute la pct.4 din raport.
S-a constatat că suma de 6.853,10 RON a fost recuperată de la pârâta.
A fost respinsă sesizarea formulată împotriva pârâtei pentru pct.1.2 și 1.3 din același raport.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că persoanele nominalizate în actul de sesizare al instanței sunt răspunzătoare pentru abaterile semnalate și care s-au produs prin încălcarea obligațiilor se serviciu și a normelor legale incidente. A fost respinsă sesizarea doar în ceea ce o privește pe pârâta pentru pct.1.2 și 1.3 din raport, reținându-se că aceasta nu este vinovată, întrucât nu i s-au comunicat de către pârâta contractele modificate, pentru a le putea urmări corespunzător.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții.
Pârâta recurentă a susținut că în mod greșit i s-a reținut vinovăția, întrucât conform fișei postului nu are atribuții de încasare a redevenței pentru terenurile concesionate de Primăria A mai susținut că potrivit reglementărilor legale, redevența nu reprezintă impozit sau taxă și ca atare urmărirea și încasarea acesteia nu a aparținut de Serviciul de Impozite și Taxe al Primăriei. În drept a invocat art.304 și urm.Cod pr.civilă.
Recurenții, și i-au adus sentinței critici de nelegalitate întemeiate pe art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă. Au susținut referitor la abaterea de la pct.1 din încheiere, că potrivit nr.44/2004 primarul a avut doar o obligație de diligență în încheierea actelor adiționale și că și-a îndeplinit această obligație prin emiterea de somații, dar cei în cauză au refuzat încheierea actelor adiționale în condițiile hotărârii de Consiliu Local. În completarea motivelor de recurs au arătat și că nr.44/2004 a fost declarată nelegală.
Referitor la abaterea de la pct.4 recurentul a arătat că o parte din sumele reprezentând redevență neachitată și penalități de întârziere pentru contractele de concesiune nr.219/1993, nr.213/1993 și 218/1993 au fost achitate, iar restul sumelor nu sunt prescrise.
Referitor la pct.6 din raport, același recurent a arătat că este nelegală stabilirea răspunderii în sarcina sa și a pârâtei, întrucât funcționarii publici numiți temporar în funcții de conducere au fost ulterior confirmați, iar ceea ce reprezintă o cheltuială nelegală este doar suma încasată de aceștia în plus peste perioada de 6 luni pentru care au fost numiți temporar. A solicitat modificarea sub acest aspect a hotărârii atacate.
Recurenții, și au invocat motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, solicitând modificarea hotărârii și respingerea pct.7 din încheierea de sesizarea instanței, susținând că în ce privește redevența încasată pentru concesionarea serviciului public de transport local de călători s-a procedat corect la stabilirea acesteia doar pentru 15 microbuze, întrucât restul de 5 reprezintă rezervă și nu circulă efectiv.
Recurenta a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii numai în parte a capătului de cerere de la pct.6 din încheiere și obligarea sa în solidar cu pârâtul numai la plata sumei de 979 RON și 49 RON despăgubiri civile, întrucât numai aceasta reprezintă o plată nelegală efectuată funcționarilor publici care au fost numiți temporar pe funcții de conducere cu depășirea perioadei de 6 luni pentru care a fost dată dispoziția primarului.
În drept a invocat art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă.
Recurenta a solicitat modificarea hotărârii atacate în baza art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, în sensul respingerii pct.2.1 și pct.3 din actul de sesizare. A susținut că pentru contractul de concesiune nr.968/21.02.2002 nu se face răspunzătoare, întrucât la acea dată nu mai avea atribuții de serviciu urmărirea contractelor de concesiune, deoarece începând cu 1.09.2001 a fost transferată la un alt serviciu.
În cauză nu au fost depuse întâmpinări.
Examinând sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate de pârâți și prevederile legale aplicabile, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la pct.1 din încheierea nr.62/29.11.2005 se constată că s-a solicitat stabilirea răspunderii pârâților, și pentru neducerea la îndeplinire a art.1 și 2 din nr.44/2004 a Consiliului Local P și art.1 din contractele de concesiune inițial încheiate pentru un număr de 9 proprietari de construcții care au ocupat teren peste limita de suprafață concesionată. Se reține că prin nr.44/2004 s-a aprobat concesionarea prin încredințare directă a suprafețelor ocupate cu construcții de către concesionarii proprietari ai construcțiilor, stabilindu-se și o redevență anuală de 5 Euro/ mp ce urmează a se achita pe 3 ani în urmă și fiind împuternicit primarul să încheie și să semneze în acest sens acte adiționale. Prin LP nr.144/2005 a fost înlăturată obligarea de achitare retroactivă a redevenței. Aceste hotărâri de Consiliu Local nu au fost puse în executare. Se constată însă că prin sentința nr.1031/CA/2006 a Tribunalului Hunedoara, irevocabilă, a fost anulată P nr.144/2005, iar prin sentința nr.1307/CA/2007 pronunțată de același tribunal în dosar nr-, irevocabilă, a fost admisă excepția de nelegalitate formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României și Consiliul Local P și în consecință a fost anulată nr.44/2004 privind concesionarea prin încredințare directă a unor terenuri situate a zona de agrement Masivul.
Drept urmare, Curtea reține că nu există prejudiciu constând în redevență necalculată în cazul acestor contracte de concesiune și față de anularea nr.44/2004 nu se poate reține nici vinovăția pârâților. În consecință, va admite recursul formulat sub acest aspect de pârâți și va respinge pct.1 din încheierea de sesizare nr.62/2005, înlăturând și obligația de plată stabilită în sarcina pârâților prin sentința atacată.
Referitor la pct.2.1 din actul de sesizare al instanței, Curtea constată că prin sentința atacată s-a reținut greșit vinovăția pârâtei constând în necomunicarea către Serviciul de Impozite și Taxe a noului contract de concesiune nr.968/21.02.2002. Astfel, recurenta a dovedit cu înscrisurile depuse la filele 64 și 65 din dosarul Curții de Apel că începând cu 1.09.2001 nu mai deținut funcția de consilier în cadrul Serviciului al Primăriei ci a fost degrevată de sarcinile avute conform fișei postului, fiind numită cu Dispoziția nr.1161/31.08.2001în colectivul de aplicare a nr.OUG41/2001, iar apoi prin Dispoziția nr.108/1.02.2002 i s-au repartizat sarcini de întocmire a lucrărilor pe calculator. De aceea, Curtea constată că nu se poate reține vinovăția acesteia de netransmitere a contractului de concesiune nr.968/2002 și în consecință va respinge pct.2.1 din încheierea de sesizare nr.62/2005, înlăturând și obligația de plată stabilită de instanță în sarcina pârâtei sub acest aspect.
Referitor la pct.3 din actul de sesizare a instanței, se constată că acesta privește calcularea greșită a redevenței pentru contractul de concesionare nr.214/1998. Ori, era în sarcina pârâtei să calculeze corect redevența aferentă acestui contract, aceasta fiind cea care în calitate de consilier la Serviciul. a întocmit eronat actul adițional la contractul nr.214/02.08.1998. În consecință, recursul pârâtei privitor la pct.3 din actul de sesizare va fi respins.
Referitor la cpt.4 din încheierea nr.62/2005, recursul pârâților și nu poate fi primit, întrucât urmărirea încasării la termene a redevenței pentru contractele de concesionare nr.213/1993, nr.218/1993 și nr.219/1993 revenea pârâtei în calitate de șef Serviciu Impozite și Taxe și primarului, în calitate de ordonator principal de credite. Curtea constată că În mod corect s-a reținut de către prima instanță că au fost încălcate prevederile art.33 din Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, dar și prevederile art.6, 7 și 9 ale contractelor de concesiune sus arătate. Împrejurarea că în timpul desfășurării procesului s-au achitat o parte din sume este privită ca un aspect de care urmează a se ține cont în faza de executare a debitelor.
Se înlătură ca neîntemeiate și cele susținute de recurenta referitoare la natura juridică a redevenței, deoarece din punct de vedere al urmăririi și încasării aceasta este asimilată unei taxe și ține de Serviciul de Impozite și Taxe condus de recurentă. De altfel, recurenta nici nu a indicat un alt serviciu sau funcționar public însărcinat cu încasarea redevenței la contractele de concesiune în perioada supusă verificării.
Referitor la pct.6 din actul de sesizare a instanței, se constată a fi întemeiate susținerile recurenților și referitoare la cuantumul efectiv al prejudiciului cauzat prin menținerea în funcții temporare de conducere a unui număr de 4 persoane. În acest sens, Curtea constată că cei în cauză au fost promovați temporar pe funcții de conducere pe o perioadă de 6 luni conform dispoziției primarului, dar toți îndeplineau condițiile pentru ocuparea acestor funcții și de altfel în urma concursurilor organizate și prin avizul nr.1462/09.02.2005 al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici aceștia au fost confirmați. De aceea, Curtea apreciază că ceea ce reprezintă o cheltuială nelegală este doar suma încasată de persoanele numite temporar pe perioada care a depășit cele 6 luni pentru care au fost numiți prin dispoziția primarului. De asemenea, se reține că răspunderea în acest sens a celor doi pârâți poate fi antrenată numai pentru suma netă încasată de funcționarii în cauză, urmând ca reținerile aferente acesteia reprezentând sume virate către bugetul de stat pentru, șomaj și contribuție a Primăriei la bugetul statului să se regularizeze prin decontări ulterioare între bugetul local și bugetul statului. De aceea, se va admite în aceste limite recursul pârâților, se va admite în parte pct.6 din încheierea de sesizare nr.62/2005 și se va stabili obligația de plată a pârâților și ca fiind de 979 RON reprezentând sumă netă încasată nelegal de funcționarii numiți temporar în funcții de conducere și 49 RON despăgubiri civile - folos nerealizat.
Referitor la pct.7 din actul de sesizare se constată că susținerile recurenților sunt fondate, întrucât redevența se datorează pentru numărul de autovehicule care sunt efectiv în circulație, ori din raportul de evaluare pentru stabilirea redevenței de concesionare pentru traseul principal și cele secundare din municipiul P întocmit de " " și depus la dosarul de fond al cauzei, precum și din calculul efectuat cu ocazia desfășurării licitației și stabilirii câștigătorului, reiese că din numărul total de 20 de microbuze cu care câștigătorul licitației a participat la licitație, un număr de 5 microbuze erau afectate rezervei, respectiv pentru cazuri de urgență în care se defectau microbuzele din circulație. Rezultă că în permanență pe trasee se află doar un număr de 15 autovehicule și numai pentru acestea se datorează redevența, iar calculul a fost corect efectuat de Primărie și respectiv de cei 3 pârâți reținuți în actul de sesizare la pct.7. De aceea, se va admite recursul acestora și va fi modificată hotărârea în sensul respingerii în întregime a pct.7 din încheierea nr.62/2005 și înlăturării obligației de plată stabilită în sarcina pârâților, și.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art.312 Cod pr.civilă, va fi respins recursul declarat de pârâta pentru motivele sus arătate.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții, și împotriva sentinței nr.1065/CA/2006 dată în dosar nr.7985/2005 L Tribunalului Hunedoara și în consecință, modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că:
Respinge pct.1 din Încheierea de sesizare nr.62/2005 a Camerei de Conturi H și înlătură obligația de plată de către pârâții, și a sumelor reținute la pct.1.1 din Raportul de control intermediar nr.915/o4.11.2005.
Respinge în întregime pct.2 subpunctul 2.1 din încheierea de sesizare nr.62/2005, în sensul că înlătură obligația de plată stabilită în sarcina pârâtei pentru sumele reținute la pct.1.2 din Raportul de control intermediar nr.915/2005.
Admite în parte pct.6 din Încheierea de sesizare nr.62/2005 în sensul că stabilește obligația de plată a pârâților și la suma de 979 RON reprezentând suma netă încasată nelegal de funcționari și 49 RON despăgubiri civile.
Respinge pct.7 din actul de sesizare a instanței și înlătură obligația de plată stabilită în sarcina pârâților, și.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de pârâta împotriva aceleiași sentințe.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Elisabeta Lazăr, Gabriela Costinaș, Marieta Florea
