Obligația de a face. Decizia 401/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 401/CA/2008
Ședința publică de la 02 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Carla Maria Cojocaru
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1153/C/30.04.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamantul a depus la dosar prin Serviciul Registratură, precizare la recursul formulat, solicitând judecarea în lipsă.
Față de actele de la dosar și solicitarea reclamantului de judecare în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1153/30 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția Comercială și Contencios Administrativ în Dosarul Nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului Primarul orașului și ca urmare autoritatea pârâtă a fost obligată să răspundă cererii înregistrată sub nr. 8067/26.09.2006 cu precizarea serviciului funcțional căruia i s-a repartizat spre rezolvare și modul de soluționare.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că pârâtul care are obligația de a pune în aplicare hotărârile Consiliului Local nu a răspuns reclamantului asupra modului de soluționare a sesizării înregistrată sub Nr. 8067/26.09.2006, iar susținerea pârâtului că afișarea procesului verbal de ședință a Consiliului local ar ține loc de comunicare nu poate fi reținută întrucât nu rezultă din acest proces verbal faptul că este compartimentul funcțional competent să rezolve sesizarea reclamantului și nici modul de rezolvare, astfel că față de prevederile art.8 alin.1 și art.2 alin.2 din Legea Nr. 554/2004 se impune obligarea pârâtului să răspundă reclamantului indicând modul de soluționare a petiției și serviciul funcțional căruia i-a fost repartizată petiția.
În ce privește cererea privind obligarea pârâtului să răspundă la sesizarea înregistrată sub Nr. 10.773/11.12.2006 s-a reținut că nu este întemeiată deoarece această cerere reprezintă plângerea prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, din cuprinsul acesteia nerezultând cereri noi.
Nici cererea privind obligarea pârâtului să răspundă la adresa Nr. 7954/25.09.2006 nu poate fi admisă, a mai reținut prima instanță, deoarece reclamantul a primit răspuns, iar măsura în care dorea să pună în aplicare o hotărâre pronunțată de instanța de contencios se putea adresa instanței conform prevederilor art. 24 și 25 din legea Nr. 554/2004 în cazul în care pârâta refuza să achite cheltuielile stabilite ori să procedeze la executarea silită conform prevederilor art. 371/1 Cod pr. civ.
Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei sentințe solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar casarea cu trimitere spre rejudecare în vederea examinării tuturor capetelor de cerere și admiterea în totalitate a acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit prima instanță a apreciat că s-a răspuns la cererea Nr. 10.773, iar la cererea Nr. 7954 nu s-a răspuns. Cu privire la daunele morale, reclamantul arată că prima instanță nu s-a pronunțat, deși a timbrat și nu a renunțat la acest capăt de cerere, iar cheltuielile de judecată trebuiau acordate în totalitate.
Prin decizia Nr. 231/CA/24 septembrie 2007 Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a respins ca nefondat recursul reclamantului declarat împotriva sentinței civile Nr. 1153/C/2007.
În considerentele acestei decizii instanța de recurs a reținut că prin cererea Nr. 8067 înregistrată la Consiliul local reclamantul a solicitat acordarea unui premiu pentru contribuția adusă la construirea sportive, iar cererea Nr. 10.773 reprezintă plângerea prealabilă în condițiile art. 7 din legea Nr. 554/2004 față de împrejurarea că nu a primit răspuns la cererea menționată.
În ce privește cererea Nr. 7954 reclamantul a primit răspuns, așa după cum rezultă din adresa depusă la fila 18, iar în privința daunelor morale, instanța de recurs a reținut că reclamantul nu a formulat o astfel de cerere în condițiile art. 112 Cod pr. civ. arătând doar că are dreptul de a primi astfel de daune și ca urmare instanța de fond nu a fost investită cu o asemenea cerere.
Reclamantul a depus contestație în anulare împotriva Deciziei Nr. 231/CA/2007, contestație înregistrată la această instanță sub Dosar Nr-.
Prin contestația în anulare reclamantul solicită anularea deciziei Nr. 231/2007 și rejudecând recursul să fie admisă în întregime acțiunea.
În motivarea contestației reclamantul arată că instanța de recurs nu a observat că prin petitul 3 al acțiunii instanța de fond a fost investită conform prevederilor art. 112 Cod. pr. civilă și cu cererea de acordare a daunelor morale în sumă de 3000 lei, astfel că prin respingerea recursului pentru motivul neformulării unei asemenea cereri, dezlegarea dată este rezultatul unei grave greșeli materiale.
Curtea de APEL ALBA IULIA -Secția de Contencios Administrativ și Fiscal prin decizia nr.263/CA/ 5 martie 2008 în dosar nr- a admis contestația în anulare, a anulat decizia contestată și a stabilit termen pentru rejudecarea recursului.
Examinând actele și lucrările dosarului sub aspectul criticilor formulate cât și din oficiu, curtea constată că recursul reclamantului este fondat pentru motivul prev.de art.304 pct.6 Cod procedură civilă.
Astfel, în acțiunea introductivă depusă la data de 13 februarie 2007 la Tribunalul Sibiu (fila 1), reclamantul a solicitat:
1) Obligarea pârâtului să răspundă la cele trei cereri depuse respectiv 8067/26.09.2006, 10773/11.12.2006 și 7954/25.09.2006;
2) Să fie obligați pârâții să depună la dosar cererile în copie xerox cu rezoluțiile aplicate de cineva din conducerea instituțiilor publice respective: Consiliul Local și Primărie,
3) Pârâții să fie obligați la plata daunelor morale în sumă de 3000 lei.
Analizând hotărârea atacată, Curtea constată că prima instanță a examinat și s-a pronunțat numai la primele două capete din acțiunea reclamantului, capătul nr.3 cu privire la obligarea pârâților la plata daunelor morale rămânând neexaminat.
Or, în speța de față minus petita, corelat cu obligația instanței de a se pronunța cu privire la toate cererile formulate de părți (conform art.130 alin. ultim Cod procedură civilă) este sancționată prin casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Așa fiind în baza art. 312 pct.3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul de față, va casa în parte hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, numai în ce privește capătul de cerere referitor la acordarea daunelor morale.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1153/C/30.04.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Casează hotărârea atacată și dispune trimiterea spre rejudecare a cauzei numai în ce privește soluționarea capătului de cerere referitor la acordarea daunelor morale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 2 aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.ȘF
Dact./ex.2/14 05 2008
Jud.fond.
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Ștefan Făt, Carla Maria Cojocaru
