Litigiu privind domeniul public. Sentința 123/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 123
Ședința publică din 7 mai 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului T, Primăria T și Guvernul României, având ca obiect anulare hotărâre de Guvern.
La apelul nominal se prezintă avocat G și consilier juridic în reprezentarea pârâților de 1 și 2, lipsă fiind pârâtul de 3.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar de către reclamant cerere de amânare iar reprezentanta pârâtelor de 1 și 2 solicită acordarea unui termen precizând că a făcut toate demersurile necesare pentru a i se comunica toate actele necesare soluționării prezentei acțiuni.
Instanța respinge cererea de acordare a unui nou termen precizând că la dosarul cauzei se află actele necesare soluționării prezentei cauze și nemaifiind formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea în parte a Hotărârii Guvernului nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului T precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul T, respectiv a poziției nr. 3078 din Anexa nr. 2.
Reprezentanta pârâților solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Statul Român prin Consiliul Local al municipiului T, Primăria T și Guvernul României, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a nr.HG 1016/2005, poziția nr. 3078 cu privire la atestarea domeniului public al județului T, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 699 și 699 bis din 24 septembrie 2002, prin care terenurile din T, nr. 2466, top 2121/646-648/6/1/12/b/1/a/1/42/b/8/a/1 a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului
În motivarea cererii, reclamanta arată că locuiește în imobilul situat în T,- din anul 1987, imobilul compus din casa și grădină aferentă în suprafață de 1226 mp.
Face precizarea că în anul 2006 dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului mai sus arătat prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 1732/R, încheiat cu Consiliul Local
Întrucât la redactarea contractului de vânzare cumpărare nu s-a făcut mențiune și asupra transferului dreptului de proprietate și asupra terenului, a formulat o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca instanța de judecată să constate că a dobândit în virtutea legii dreptul de proprietate asupra terenului, în suprafață de 1226 mp. aferent imobilului cumpărat, situat în-, nr. 2466, și să se dispună rectificarea 2466, în sensul radierii dreptului de proprietate a Statului Român asupra terenului și înscrierea reclamantei cu titlu de cumpărare, ca bun propriu, în baza Legii nr. 112/1995. Dosarul care are ca obiect cele arătate mai sus are numărul - aflat pe rolul Judecătoriei Timișoara.
La termenul de judecată din data de 19.04.2007, pârâtul Consiliul Local Tad epus la dosarul cauzei o adresă a Direcției Urbanism din care reieșea că terenul situat pe-, înscris în 2466, top 2121/646-648/6/1/12/b/1/a/1/42/b/8/a/1 a fost inclus în inventarul domeniului public al municipiului T, atestat prin HG. nr.1016/2005, poziția 3078.
Întrucât terenul în suprafață de 1226 mp. este situat în spatele casei între grădinile caselor, face precizarea că acest imobil precum și terenul aferent nu prezintă nici un elemente care să justifice interesul local sau național.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 213/1998, domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute de art. 136 aliniatul 4 din Constituție, bunurile enumerate în Anexa care face parte integrantă din Legea nr. 213/1998 și din orice alte bunuri, care potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat prin modurile prevăzute de lege.
Bunurile de uz public sunt acele bunuri care prin natura lor sunt de folosință generală.
Bunurile de interes public sunt acele bunuri care prin natura lor sunt destinate a fi folosite sau exploatate în cadrul unui serviciu public, pentru desfășurarea unor activități care interesează întreaga societatea sau o anumită colectivitate: dotările tehnico - edilitare, clădirile școlilor și spitalelor, teatrele, muzeele, bibliotecile școlare etc.
Potrivit art. 7 litera e din Legea nr. 213/1998, dreptul de proprietate publică se dobândește prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ - teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de utilitate publică.
În aceste condiții, reclamanta consideră că terenul situat pe- înscris în nr. 2466, top 2121/646-648/6/1/12/b/1/1/1/42/b/8/1/a/1, nu sete afectat de o cauză de utilitate publică, având în vedere faptul că timp de 20 de ani cât a locuit în acest imobil nu a reieșit utilitatea sa publică.
Solicită să se constate nelegalitatea Hotărârii Guvernului nr. 1016/2005 în parte privind anexa 2, bunurilor ce aparțin domeniului public al Municipiului T, poziția 3078, publicată în Monitorul Oficial nr. 874/29.09.2005.
Pârâtul Guvernul României a depus întâmpinare, prin care s-au invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția tardivității cererii, iar pe fond consideră că acțiunea este neîntemeiată.
Față de excepția lipsei procedurii prealabile, se arată că potrivit aret. 7 aliniatul 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte,a acestuia".
Numai după parcurgerea acestei etape prealabile, persoana vătămată, dacă se consideră nemulțumită de răspunsul primit sau dacă autoritatea căreia i s-a adresat refuză să-i răspundă, va sesiza instanța în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii.
Astfel, reclamanta era obligată conform dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 554/2004, să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile în condițiile și termenele prevăzute de art. 7, respectiv să depună la dosar copia plângerii prealabile împotriva actelor administrative contestate, având înscrisă data introducerii și numărul de înregistrare al Registraturii Generale a Guvernului României Secretariatul General a Guvernului.
Pentru aceste motive, având în vedere că actele comunicate împreună cu citația, nu probează realizarea de către reclamantă a procedurii administrative prealabile, și solicită verificarea în temeiul art. 129 și 130 Cod proc. civ. îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate a acțiunii, iar în cazul nerespectării acestor dispoziții solicită să se respingă acțiunea ca inadmisibilă.
Privitor la excepția tardivității cererii, Legea nr. 554/2005, dispune la art. 11 aliniatul 1 că "cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii". La aliniatul 2 al aceluiași articol se prevede că: "Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la aliniatul 1, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului".
Termenul de un an este un termen de decădere și depășirea lui are ca efect stingerea dreptului la acțiune în sens material. Ca atare, momentul de la care termenul de un an începe să curgă nu coincide cu momentul lezării drepturilor subiective ale reclamantei prin acte administrative cu caracter normativ. Prin urmare, fiind vorba de un termen de decădere acțiunea urmează a fi respinsă ca tardivă.
Iar pe fondul cauzei consideră că acțiune este întemeiată întrucât nr.HG 1016/2005 pentru modificarea și completarea nr.HG 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului T, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul T, este temeinică și legală, fiind adoptată temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 21 aliniatul 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare.
În conformitate cu art. 21 aliniatul 3 din Legea nr. 213/1998, inventarele însușite de către autoritățile locale au fost centralizate de către Consiliul Județean T, fiind întrunite astfel condițiile prevăzute de lege pentru atestarea, prin hotărâre de Guvern, a apartenenței bunurilor din domeniul public județean sau local, după caz.
De asemenea se mai precizează că asupra legalității actului contestat, Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a mai pronunțat prin Sentința civilă nr. 154/PI/19.06.2007 în dosarul nr-, obiectul cauzei fiind excepția de nelegalitate a poziției nr. 3078 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 1016/2005 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al județului T, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul
Prin sentința mai sus menționată, instanța a constatat că "includerea terenului din nr. 2466, în inventarul domeniului public al Municipiului T, conform nr.HG 1016/2005, poziția nr. 3078 din Anexa 2, nu încalcă dispozițiile art. 3 din Legea nr. 213/1998 privind domeniul public și regimul său juridic, motiv pentru care excepția de nelegalitate se respinge ca nefondată".
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Cu privire la fondul pricinii, instanța reține că reclamanta - doamna - a solicitat anularea poziției nr. 3078 din anexa nr. 2 Hotărârii de Guvern nr. 1016/2005, prin care s-a dispus trecerea din domeniul privat în domeniul public al municipiului Tai mobilului înscris în Cartea Funciară nr. 2466, revendicat de reclamantă.
Reclamanta a arătat că prin trecerea imobilului menționat mai sus din domeniul privat în domeniul public al municipiului T, acest bun a devenit inalienabil, fiind interzisă înstrăinarea sa, inclusiv către reclamantă.
Instanța constată că reclamanta a dobândit proprietatea construcției situate în municipiul T, în-, județ T, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 2466, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1732/R/8.11.2006, încheiat cu " " (atașat în copie la fila 8 dosar).
Instanța reține că temeiul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a locuinței respective este Legea nr. 112/1995.
Instanța observă, totodată, că terenul în litigiu este înscris în Cartea Funciară nr. 2466, respectiv în aceeași carte funciară în care este înscrisă construcția cumpărată de reclamantă în anul 2006, fapt care a determinată-o pe doamna să solicite constatarea dobândirii, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, și a dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 112/1995, dispoziții conform cărora " o dată cu restituirea în natură și dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepția suprafețelor ocupate și aferente altor construcții și dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată".
Instanța constată că Hotărârea de Guvern nr. 1016/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 874/29.09.2005, iar anexele acestei Hotărâri de Guvern au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 874 bis/29.09.2005.
Hotărârea de Guvern nr. 1016/2005 reglementează atestarea dreptului de proprietate publică a județului T și a localităților din acest județ, modificând o altă Hotărâre de Guvern și prevăzând la poziția nr. 3078 din anexa nr. 2 că face parte din domeniul public și imobilul înscris în Cartea Funciară nr. 2466, revendicat de reclamantă.
Așadar, trecerea imobilului în litigiu din domeniul privat în domeniul public al municipiului Tao perat la data publicării în Monitorul Oficial a anexelor Hotărârii de Guvern nr. 1016/2005, respectiv la data de 29.09.2005.
Ulterior intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern nr. 1016/2005 - respectiv la data de 8.11.2006 - a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1732/R/8.11.2006, prin care doamna a dobândit proprietatea construcției situate în municipiul T, în-, județ T, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 2466.
Instanța constată că interesul reclamantei de a solicita anularea dispoziției de trecere a imobilului în litigiu în domeniul public este determinat de dreptul acesteia de a obține proprietatea terenului aferent construcției cumpărate de la Statul Român, drept întemeiat pe dispozițiile art. 21 din Legea nr. 112/1995.
De aceea, calitatea de persoană vătămată a reclamantei depinde de existența - la momentul emiterii actului administrativ atacat - a dreptului acesteia de a obține proprietatea asupra terenului aferent construcției în temeiul Legii nr. 112/1995.
În măsura în care reclamanta nu are dreptul de a obține proprietatea imobilului în litigiu la momentul emiterii actului administrativ atacat, nu se poate reține că este vătămată prin măsura trecerii bunului respectiv din domeniul privat în domeniul public al Municipiului
Instanța precizează că dreptul doamnei de a obține proprietatea terenului aferent construcției cumpărate de la Statul Român a luat naștere numai de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1732/R/8.11.2006, prin care reclamanta a dobândit proprietatea construcției situate în municipiul T, în-, județ T, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 2466.
În acest sens, instanța subliniază că dreptul de a obține proprietatea terenului aferent construcției are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra construcției astfel înstrăinate, urmând soarta juridică a acesteia. Art. 21 din Legea nr. 112/1995, stipulează fără echivoc că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente se dobândește numai "o dată curestituirea în natură șidobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor".
Or, imobilul în litigiu (respectiv terenul pretins a fi aferent construcției dobândite de reclamantă în anul 2006) a devenit proprietate publică anterior dobândirii de către doamna a acestui drept de proprietate asupra construcției, deci anterior dobândirii de către reclamantă a dreptului de a dobândi și proprietatea asupra terenului aferent construcției în cauză.
Așadar, la momentul trecerii bunului în domeniul public, (respectiv la data de 29.09.2005) doamna nu avea dreptul de a dobândi și proprietatea asupra terenului aferent construcției, acest drept născându-se de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1732/R/8.11.2006, prin care reclamanta a dobândit proprietatea construcției amplasate pe acel teren.
Neavând dreptul de a cumpăra acel imobil la data trecerii acestuia în domeniul public, reclamanta nu a fost vătămată prin schimbarea regimului juridic al spațiului respectiv și trecerea acestuia în domeniul public al municipiului
Or, potrivit art. 2 alin. 1 lit. a) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin persoană vătămată se înțelege"orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri".
Întrucât - după cum s-a arătat anterior - reclamanta nu avea dreptul de a dobândi proprietatea terenului respectiv la data trecerii acestuia în domeniul public (adică la data publicării în Monitorul Oficial a anexelor Hotărârii de Guvern nr. 1016/2005, respectiv la data de 29.09.2005), reclamanta nu a fost vătămată prin schimbarea regimului juridic al spațiului respectiv și trecerea acestuia în domeniul public al municipiului
Instanța reține că dacă - potrivit art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - calitatea procesuală activă a reclamantei poate fi justificată prin faptul că reclamanta"se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ", temeinicia acțiunii în justiție este condiționată de dovedirea efectivă a vătămării pricinuite prin emiterea actului administrativ contestat sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
Întrucât reclamanta nu avea dreptul de a dobândi proprietatea bunului în litigiu la momentul intrării în vigoare a anexelor Hotărârii de Guvern nr. 1016/2005 - actul administrativ de trecere în domeniul public a imobilului respectiv - nu se poate reține că această reclamantă a fost vătămată prin acest act administrativ.
În consecință, constatând că reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerată persoană vătămată în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, instanța va respinge acțiunea reclamantei, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Consiliul Local al Municipiului T, Primăria municipiului și Guvernul României, având ca obiect anularea poziției nr. 3078 din anexa nr. 2 Hotărârii de Guvern nr. 1016/2005.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./21.05.2008
Tehndact /6 ex./21.05.2008
Se comunică la:
-reclamantă - T,-,.2
- pârât Consiliul Local al Municipiului T - T, B-dul - nr. 1
- pârâtă Primăria Municipiului T- T, B-dul - nr. 1
- pârât Guvernul României - B, nr. 1, sector 1.
Com. 4 ex.
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan
