Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința 125/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 125
Ședința publică din 7 mai 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamanta. Coop. împotriva pârâților SA. T și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate.
La apelul nominal se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei și consilier juridic, lipsă fiind pârâtul II.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtului de I, depune la dosar planul cadastral care se comunică un exemplar reprezentantului reclamantei.
Reprezentantul reclamantei solicită acordarea unui termen pentru studiu actelor depuse la dosar.
Instanța repune în discuția părților excepțiile ridicate la termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2008, și acordă cuvântul părților pe aceste excepții.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea acestor excepții și anume: excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția tardivității formulării acțiunii, excepția inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiate.
Reprezentantul pârâtului de I, solicită admiterea excepțiilor.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr-, reclamanta. Coop Tac hemat în judecată pârâții T și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietatea asupra terenurilor seria - 3, -. 0843 din 15.02.1994 emis de Ministerul Industriilor în favoarea T, în privința suprafeței de teren de 1992 mp. înscrisă în cartea funciară nr. 98129 top 17336 T, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, se arată că imobilul situat în T,- compus din casă și curte în suprafață de 1992 mp. a aparținut antecesoarei sale Uniunii Județene a Cooperativelor de Consum
Conform reclamantei, terenul a intrat în proprietatea A în temeiul Legii nr. 15/1990 privind aplicarea nr.HG 834/1991.
Reclamanta a arătat că întreg demersul întreprins de se bazează pe încălcarea dreptului său de proprietate asupra imobilului fapt ce se îndreptățește să formuleze prezenta cerere.
Reclamanta a solicitat ca în urma analizării modului de aplicare a nr.HG 834/1991 să se dispună anularea certificatului emis în favoarea sub aspectul excluderii suprafeței de teren ce a aparținut reclamantei.
Reclamanta a mai arătat că nu există nici un temei de drept ca în anul 1994 să le fie încălcat dreptul său de proprietate.
Conform reclamantei, modul în care s-a realizat acest lucru denotă ilegalitățile și abuzul comis, care solicită a fi corectat și a se procedura în consecință. Imobilul nu a trecut niciodată în proprietatea Statului.
Conform extrasului de carte funciară nr. 98129 T reconstituită la data de 17 mai 1994, imobilul compus din casă și curte în suprafață de 1992 mp. există.
Tot la acea dată s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în favoarea
În data de 20.03.1996 s-a radiat construcția din cartea funciară, iar terenul s-a înscris în nr. -
Din analiza documentației întocmită în vederea nr.HG 834/1991 rezultă faptul că documentația a fost întocmită în anul 1993, mai rezultă că pe terenul de pe top 17336 nu există construcțiile înregistrate în cartea funciară, s-a emis certificatul la data de 15.02.1994.
Analizând aceste înscrisuri s-a constatat că deși s-a radiat înscrierea construcțiilor în anul 1996, în documentații s-a reținut că pe teren există construcții ce aparțineau antecesoarei sale ce urma să fie radiată - poziția 6 din documentația întocmită conform A HG nr. 834/1991.
La data emiterii certificatului a cărei anulare o solicită, proprietar în cartea funciară asupra construcției și terenului era antecesoarea sa.
Mai arată reclamanta că nu i s-a comunicat niciodată un act în legătură cu demersul, de a îi include terenul reclamantei în proprietatea lor în baza nr.HG 834/1991.
Terenul nu a fost în proprietatea Statului Român.
Pe teren exista construcții ai cărei proprietari este reclamanta ce a fost amenajată ulterior dându-i altă destinație.
În realitate, reclamanta arată că pe terenul său au existat construcții ce le-au aparținut. Pe structura și în cadrul acestor construcții s-a amplasat centrala termică a societății.
Solicită anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 0843 din 15.02.1994 și ca atare solicită admiterea acțiunii.
Pârâta Tad epus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând următoarele:
Prin acțiune reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria -, nr. 0843 din 15.02.1994, emis de Ministrul Industriilor în favoarea societății pârâte, cu privire la suprafața de 1992 mp. teren înscris în 98129 T, nr. top 17336, cu cheltuieli de judecată ocazionate de proces.
Față de motivarea cererii de chemare în judecată, pârâta concluzionează că reclamanta nu a făcut dovada calității procesuale active, respectiv dovada că este urmașa Uniunii Județene a Cooperativelor de Consum
Reclamanta nu a făcut dovada că este proprietara terenului ci doar a construcției constând din casă, fără curte, înscrierile din partea a II-a a cărții funciare arată clar acest fapt.
Reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a unui titlu emis de o instituție de stat, fără ca această instituție să fie parte în proces, situație în care după părerea sa, se impune introducerea în cauză a emitentului actului a cărui constatare a nulității absolute se solicită, întrucât societatea pârâtă deși este beneficiara a actului a fost de bună credință la obținerea titlului, titlu pe care l-a solicitat în temeiul prevederilor Legii nr. 15/1990 și nr.HG 834/1991.
Reclamanta, având în vedere înscrierile din cartea funciară, poate beneficia doar de despăgubiri pentru casa și aceasta numai în eventualitatea că face dovada că este urmașa. T și dovada că a respectat prevederile Legii nr. 10/2001.
Terenul pentru care se solicită anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate este înscris și în nr. 906 T ca proprietate a Uniunii Regionale a Cooperativelor de Consum din T, iar în anul 1973 fost predat prin protocol societății pârâte de către Întreprinderea de Industrializare a Laptelui T, protocol care a stat la baza stabilirii situației terenurilor aflate în patrimoniul societății la data obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Societatea Comercială T este în prezent societate cu capital integral privat, situație în care reclamanta poate beneficia de despăgubiri, despăgubiri care de altfel au fost solicitat de către aceasta în alt dosar.
Față de cele arătate, solicită să se constate că cererea reclamantului este neîntemeiată și pe cale de consecință să fie respinsă.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Bad epus la dosar întâmpinare, prin care solicită să se respingă ca neîntemeiată și nelegală acțiunea cu următoarea motivare:
Se invocă excepția tardivității precizând că acțiunea este tardiv introdusă în condițiile art. 11 aliniatul 1 și aliniatul 2 din legea nr. 554/2004, deoarece a fost formulată cu depășirea termenului de 1 an de la data emiterii actului și chiar de când reclamanta a luat cunoștință de existența actului administrativ a cărui anulare se solicită.
Astfel, potrivit art. 11 aliniatul 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau data expirării termenului legal de soluționare a cererii, dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului.
Precizează că actul administrativ a fost emis în anul 1994 iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă în anul 2007, deci apare ca fiind formulată cu depășirea termenului de decădere de un an prevăzut de art.11 aliniatul 2 din Legea nr. 554/2004.
Se mai invocă și excepția inadmisibilității arătând că acțiunea este inadmisibilă (prematur introdusă), deoarece în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, solicită să se constate că acțiunea a fost introdusă direct la instanța de judecată, fără respectarea procedurii administrative prealabile, motiv pentru care acțiunea trebuie respinsă ca inadmisibilă (prematur introdusă).
O condiție de fond privind admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este dovedirea caracterului ilegal al actului administrativ contestat, ilegalitate care rezultă din vătămarea unui drept subiectiv al reclamantei.
Reclamanta nu a făcut dovada că prin actul administrativ a fost vătămată într-un drept recunoscut de lege, respectiv nu face dovada propriului drept de proprietate asupra terenului în cauză.
Pe fondul cauzei învederează în conformitate cu prevederile nr.HG 834/1991, ministerul d e resort atestă prin certificat dreptul de proprietate asupra terenurilor deținute în patrimoniul de către societatea comercială la data înființării acesteia prin hotărârea de Guvern, pe baza documentațiilor întocmite de Comisia constituită la nivelul societății comerciale și avizată de organele teritoriale de specialitate, OCOT și, teren necesar desfășurării activității, potrivit obiectului de activitate al societății comerciale.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, ca act administrativ, atestă dreptul de proprietate asupra terenului din patrimoniul societății comerciale la data înființării acesteia prin hotărâre a Guvernului.
Certificatul nu reprezintă titlu de proprietate ca și în cazul celor emise în baza Legii nr. 18/1991 ci atestă o anumită situație patrimonială existentă la un moment dat (data înființării societății comerciale prin hotărâre de Guvern).
Dreptul de proprietate al societății comerciale a fost dobândit prin efectul legii și nu prin actul administrativ a cărui anulare se solicită.
Față de cele expuse mai sus, în măsura în care se vor respinge excepțiile invocate, solicită să fie respinsă acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Prin încheierea pronunțată la termenul din 16.01.2008, atașată la filele 35-36 dosar, Curtea de Apel Timișoaraa respins excepția lipsei calității procesuale active și a prorogat soluționarea excepției de tardivitate invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, punând în vedere reclamantei să depună la dosar înscrisuri prin care să facă dovada expedierii plângerii prealabile către Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a datei la care s-a expediat această plângere la Ministerul Economiei și Finanțelor.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Cu privire la excepția tardivității formulării acțiunii, excepție invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinarea depusă la termenul din 5.12.2007 (atașată la fila 26 dosar), Curtea reține că această excepție a fost motivată pe împrejurarea că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994 a fost emis în 1994, iar acțiunea a fost introdusă la data de 11.10.20007, cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 alin. 1 și 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În măsura în care acest certificat a fost transcris în Cartea Funciară, acest termen a început să curgă, în opinia Ministerului Economiei și Finanțelor, de la data înscrierii certificatului în Cartea Funciară.
Curtea precizează că prin încheierea de la termenul din 16.01.2008, atașată la filele 35-36 dosar, a prorogat soluționarea excepției de tardivitate invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, punând în vedere reclamantei să depună la dosar înscrisuri prin care să facă dovada expedierii plângerii prealabile către Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a datei la care s-a expediat această plângere la Ministerul Economiei și Finanțelor.
De asemenea, prin încheierea de la termenul din 16.01.2008, instanța a pus în vedere reclamantei să depună la dosar copia in extenso a Cărții Funciare nr. 906 T, precum și copia actului prin care a dobândit terenul înscris în Cartea Funciară nr. 98.129
Examinând excepția tardivității acțiunii în raport cu aceste înscrisuri, instanța constată că obiectul prezentei acțiuni este reprezentat de anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Instanța constată că în certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994 se face referire la o suprafață de 98.796,43 mp, situată în mun. T,-, județ T, fără a fi identificată acea suprafață prin indicarea Cărților Funciare în care este înscrisă.
Reclamanta a făcut însă referire, în acțiune, la un imobil situat în mun. T,-, județ T, imobil compus din casă și curte în suprafață de 1992 mp. înscris în Cartea Funciară nr. 98.129 T (copie atașată la fila 7 dosar).
Conform înscrierilor din Cartea Funciară nr. 98.129 T, Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum T - a cărei continuatoare este reclamanta - a devenit proprietara casei la 17.05.1994, iar pârâta a devenit proprietara terenului, din copia de Carte Funciară nr. 98.129 T nerezultând data înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului respectiv.
Pe de altă parte, inclusiv pârâta a arătat, în întâmpinare, la fila 18 dosar, că terenul pentru care se solicită anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994 este înscris și în CF nr. 906 T ca proprietate a Uniunii Regionale a Cooperativelor de Consum T, antecesoarea reclamantei, astfel încât se impune lămurirea situației de carte funciară a terenurilor în litigiu, respectiv stabilirea dacă din terenul de 98.796,43 mp - menționat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994 - face parte și suprafața de 1992 mp. aferentă imobilului situat în mun. T,-, județ T, imobil înscris și în CF nr. 906
Examinând succesiunea înregistrărilor în Cartea Funciară a imobilului în litigiu, instanța observă că imobilul situat în mun. T,-, județ T, având numărul topografic 17.336 fost înscris inițial în CF nr. 906 T, astfel cum rezultă din copia acestei cărți funciare, (atașată la filele 62-63 dosar).
Ulterior, prin încheierea de Carte Funciară nr. 12.503/17 mai 1994, parcela cu numărul topografic 17.336 fost transcrisă în Cartea Funciară nr. 98.129 T, astfel cum rezultă din copia CF nr. 906 (atașată la filele 62-63 dosar).
Instanța observă, așadar, existența unei identități între imobilul înscris în CF nr. 906 T (situat în mun. T,-, județ T, având numărul topografic 17.336) și cel menționat în Cartea Funciară nr. 98.129
Or, imobilul respectiv a făcut obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994, (a cărui anulare se cere în prezenta cauză), dat fiind faptul că în Cartea Funciară nr. 98.129 T (atașată la fila 8 dosar) se menționează că pârâta este proprietara terenului respectiv.
În raport cu cele arătate mai sus, instanța reține că imobilul în litigiu - respectiv imobilul situat în mun. T,-, județ T, în suprafața de 1992 mp. - a devenit proprietatea pârâtei în temeiul certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994 (a cărui anulare se cere în prezenta cauză).
Instanța reține, totodată, că înscrierea în Cartea Funciară nr. 98.129 Tad reptului de proprietate al pârâtei s-a făcut în anul 1994, aspect recunoscut și de către reclamantă, conform notelor de ședință atașate la filele 68-69 dosar.
În aceste condiții, instanța reține că actul pretins nelegal - respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria -, nr. 0843/15.02.1994 - a fost înscris în Cartea Funciară în anul 1994, prin încheierea de Carte Funciară nr. 12.503/17 mai 1994.
Fiind în discuție un act administrativ individual, în speță sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform cărora "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, " este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7)", iar conform art. 7 alin. 7 din aceeași lege, " plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție."
Instanța reține că prin Decizia nr. 797/2007, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004sunt neconstituționale în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept decât destinatarul actului.
În consecință, instanța reține, față de caracterul obligatoriu al deciziei Curții Constituționale, că reclamantei nu îi este aplicabil termenul de 6 luni de la data emiterii actului, prevăzut de art. art. 7 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ.
Pe de altă parte, din textul art. 7 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 rezultă că termenul pentru declanșarea procedurii prealabile începe să curgă pentru reclamantă "din momentul în care a luat cunoștință" de actul a cărui nulitate o invocă, adică - în speță - de la data înscrierii în Cartea Funciară nr. 98.129 Tad reptului de proprietate al pârâtei, respectiv din anul 1994.
În acest sens, instanța precizează că, potrivit art. 25 alin. 1 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7 din 13 martie 1996, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, "înscrierile în cartea funciarăîși vor produce efectele de opozabilitate față de terți de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor".
Întrucât procedura prealabilă a fost declanșată la data de 18.07.2007, astfel cum rezultă din înscrisul atașat la fila 5 dosar, instanța constată că reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în privința termenelor de solicitare a anulării certificatului în litigiu, motiv pentru care va admite excepția tardivității acțiunii invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
În consecință, reținând tardivitatea acțiunii, instanța o va respinge, cu această motivare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Societatea Cooperativă în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./23.05.2008
Tehnodact /5 ex./27.05.2008
Se comunică:
-reclamantă. Coop. T -T,- jud.
-pârât SC. T,- jud.
-pârâtMinisterul Economiei și Finanțelor - B, Calea nr. 152 sector 1.
Com. 3 ex.
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan
