Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1.487
Ședința publică din data de 20 iunie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Rodica Filip
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 3: Sergiu Leon
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, PENITENCIARUL CU REGIM . împotriva sentinței civile nr. 142 pronunțată în data de 28 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - REPREZENTAT DE SINDICATUL SALARIAȚILOR PENITENCIARULUI BISTRIȚA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se prezintă consilier juridic în reprezentarea intereselor recurentului Penitenciarul Bistrița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt legal timbrate, fiecare cu suma de 2 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și au aplicate timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 19.06.2008 intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor BNa înregistrat prin fax, întâmpinare.
Reprezentantul recurentului Penitenciarul Bistrița depune copia Sentinței civile nr.124 din data de 16.01.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Curtea de Apel București
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a recursului.
Reprezentantul recurentului Penitenciarul Bistrița solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în susținere arată că plata sporului a fost suspendată printr-un act administrativ care ar fi putut fi contestat în baza unei proceduri administrative. Se mai arată că beneficiul acordării unor drepturi suplimentare nu constituie un drept constituțional, iar legiuitorul este îndreptățit să le acorde și să le modifice. În ceea ce privește recursul promovat de către Ministerul Justiției solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive atât în ceea ce privește Ministerul Justiției cât și în ceea ce privește Ministerul Economiei și Finanțelor, relevând în susținere că acestora le revine în mod indirect obligații financiare. Ministerul Justiției fiind ordonator principal de credite are rolul de a elabora bugetul și proiecte de rectificare a acestor bugete.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 142/CA din data de 28.03.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Bistrița -N a fost admisă ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul MINISTERUL ECONOMIE ȘI FINANȚELOR și, în consecință, a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea reclamantului, reprezentat de Sindicatul Salariaților Penitenciarului Bistrița, față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Totodată, instanța de fond a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției și a admis ca întemeiată acțiunea reclamantului, pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul cu Regim . B au fost obligați să plătească sporul salarial prevăzut la art. 8 lit. a din nr.HG 281/l993, raportat la Anexa l la Ordinul Ministrului Justiției nr. 945/C/2003, pentru perioada septembrie 2004 - mai 2006, în sumă de 534 lei cu actualizarea sumei în raport de indicele de inflație până la data efectivă a plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul reprezentat de Sindicatul Salariaților Penitenciarului Bistrița, a solicitat obligarea pârâților Ministerul Finanțelor Publice (.F), Ministerul Justiției (J), Administrația Națională a Penitenciarelor (P) și Penitenciarul cu Regim . B să-i plătească sporul salarial prevăzut în anexa l la Ordinul nr. 945/C/2003 pentru perioada septembrie 2004 - mai 2006, cu actualizarea sumelor în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
In motivarea cererii s-a arătat, în esență, că prin art. 8 alin.1 lit. a din nr.HG 281/l993 privind salarizarea personalului bugetar, modificat prin HG nr. 561/200l, s-a prevăzut pentru salariații care desfășoară activitatea în condiții periculoase, un spor de până la 100 % din salariul de bază, iar prin Ordinul nr. 945/C/02.04.2003 s-a aprobat Regulamentul de acordare a sporurilor prevăzute de nr.HG 281/1993, modificat de nr.HG 561/2001.
S-a mai arătat că sporul respectiv a fost acordat salariaților în condițiile stabilite prin Regulament, până în luna august 2004 când plata acestui spor s-a sistat printr-o adresă a Direcției Generale a Penitenciarelor, din lipsă de fonduri, însă s-a reluat plata acestui spor începând cu luna mai 2006.
A mai reținut instanța de fond că în cauză au formulat întâmpinări pârâții Penitenciarul Bistrița, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor - prin împuternicit P - B-
Pârâtul Penitenciarul Bistrițaa solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că nu-i este imputabilă neacordarea sporului solicitat pentru perioada septembrie 2004 - mai 2006, întrucât plata sporului a fost suspendată din lipsa alocațiilor bugetare, temeiul legal regăsindu-se în art. 4 din nr. 945/C/2003 care prevede că prevederile ordinului se aplică în limita fondurilor disponibile.
De asemenea, Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (aplicabilă și penitenciarelor până la apariția nr.OG 64/2006), stabilește în mod expres la art. 69 că acordarea drepturilor bănești reglementate prin această lege se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual ministerelor și instituțiilor centrale, cu precizarea că o astfel de condiționare este prevăzută și de OG nr. 64/2006 (aprobată de Legea nr. 462/2006) privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.
Prin această întâmpinare s-a mai susținut că nu poate fi admis petitul privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație prin prisma disp. art. 1082 Cod civil, întrucât neplata sporului a fost generată de o cauză străină și nu-i poate fi imputată angajatorului.
Pârâtul Ministerul Justiției a invocat prin întâmpinarea sa, excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea, în esență, că deși are calitatea de ordonator principal de credite, potrivit legii, finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate se asigură din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, astfel că nu există nici un raport juridic între membrii de sindicat și
Pe fond, au fost invocate, în esență, aceleași apărări ca și pârâtul de ordin 4 ( Penitenciarul Bistrița ).
Prin întâmpinarea sa, reprezentant prin B-N a invocat, în principal, excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că între reclamant și acest minister nu există raporturi juridice de muncă, plata drepturilor salariale făcându-se de către angajator în condițiile art. 282 din Codul Muncii.
Instanța de fond a reținut că reclamantul este salariat al Penitenciarului Bistrița, având calitatea de funcționar public cu statut special, potrivit prev. Legii nr. 293/2004 privind statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.
In considerarea calității sale și a exercitării unei munci în condițiile de risc TBC, a fost beneficiar al sporului specific în baza prev. Ordinului nr. 945/C/2003 - anexa l, dat în aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. 1 lit. a din nr.HG 281/l993 modificată de nr.HG 561/2001 privind salarizarea personalului bugetar, însă plata sporului a fost suspendată pe perioada septembrie 2004 - mai 2006 din lipsă de fonduri, de către Direcția Generală a Penitenciarelor de la acea dată.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții și, tribunalul a admis excepția invocată de F, întrucât între reclamant și acest minister nu există raport juridic de muncă, plata drepturilor salariale se face de către angajator potrivit disp. art. 282 Codul Muncii, dar a respins aceeași excepție invocată de J, cu motivarea că acest pârât este ordonator principal de credite, având rolul de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile aflate în subordinea sa și să le înainteze
In ce privește fondul cauzei, instanța a admis ca întemeiată acțiunea față de pârâții de ordin. 2-4, pârâtul Penitenciarul Bistrița fiind angajator și ordonator terțiar de credite, iar pârâții și fiind ordonator secundar și respectiv principal de credite.
Tribunalul a apreciat că sporul de TBC prevăzut de. nr. 945/C/2003 Anexa 1.1. este un drept câștigat și acesta nu s-a pierdut pentru perioada în care a fost suspendat și nu s-a plătit. Cum acest drept a fost prevăzut în actele normative specificate, simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare plăților, nu poate duce la sistarea plăților acestor drepturi atâta timp cât ordonatorii de credite au obligația de a respecta dispozițiile legale, inclusiv cele din materia dreptului muncii și cele care reglementează drepturile salariaților, în elaborarea bugetelor instituțiilor în cauză.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și PENITENCIARUL CU REGIM .
În recursul formulat de pârâtul Penitenciarul cu Regim . B s-a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instantei de fond, iar rejudecând cauza pe fond, respingerea cererii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul a arătat că drepturile solicitate de reclamant nu au natura drepturilor salariale, însa asa cum se retine în practica Curtii Constitutionale.
A mai arătat pârâtul că acest aspect poate fi retinut deoarece în însăși actul normativ indicat de reclamant se conditionează acordarea sporurilor (cf. art. 4 din. nr. 945/C/2003) de disponibilitățile bănesti pe care ordonatorul principal de credite, în speță Ministerul Justitiei.
Pe de altă parte, pârâtul susține că neavând posibilitatea alocării de fonduri necesare acordării sporului, si fără a justifica actualizarea sumei cu indicele de inflatie în lipsa dovedirii vreunei culpe în sarcina sa, și în temeiul art. 1082.civ. partea finală, neexecutarea obligației nu-i poate fi imputată.
A mai arătat pârâtul si faptul că plata sporului a fost suspendată printr-un act administrativ, care ar fi putut fi contestat în baza unei proceduri administrative, de care însa reclamantul sau mandatarul său nu au uzat.
Față de admiterea exceptiei lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor, pârâtul a arătat că prin chemarea în judecată a Ministerul Economiei si Finantelor se justifică faptul că activitatea unităților penitenciare este finanțată de la bugetul de stat, iar potrivit Legii nr. 500/2002, acest minister coordoneaza actiunile ce sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor pentru pregătirea proiectelor, legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum si ale legilor privind aprobarea contului general, astfel încât rolul ministerului este de a răspunde de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principale de credite precum si a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale a ministerului.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că rolul său este acela de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile aflate în subordinea sa printre care și Administrația Națională a Penitenciarelor, înaintându-le Ministerului Finanțelor Publice, iar după aprobarea acestor credite de, le repartizează instituțiilor publice din subordinea sa, invocând ca temei și prev. art. 21 din Legea nr. 500/2002.
Totodată, pârâtul a apreciat că deși este ordonator principal de credite în raport cu Administrația Națională a Penitenciarelor, între angajații Penitenciarului Bistrița și Ministerul Justiției nu există raporturi juridice.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Sporul de TBC prevăzut de. nr. 945/C/2003 Anexa 1.1. este un drept câștigat și acesta nu s-a pierdut pentru perioada în care a fost suspendat și nu s-a plătit, așa cum în mod corect a reținut prima instanță.
Acest drept are natura unui drept salarial care, conform art. 156 Codul muncii, se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajaților.
Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare plăților, nu poate duce la sistarea plăților acestor drepturi atâta timp cât ordonatorii de credite au obligația de a respecta dispozițiile legale, inclusiv cele din materia dreptului muncii și cele care reglementează drepturile salariaților, în elaborarea bugetelor instituțiilor în cauză. O soluție contrară ar deschide calea încălcării unui drept fundamental prin manopere de fapt, în disprețul art. 1 din Constituție care declară România stat de drept.
Din această perspectivă, având în vedere și art. 109 din Legea nr. 188/1999 rep. instanța de fond a admis în mod justificat acțiunea.
De asemenea, pentru o despăgubire integrală, suma a fost în mod corect prevăzută a fi actualizată prin raportare la rata inflației până la plata efectivă, chiar dacă culpa pârâților este minoră.
În privința calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor, chiar dacă activitatea unităților penitenciare este finanțată de la bugetul de stat, iar potrivit Legii nr. 500/2002, acest minister coordoneaza actiunile ce sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor pentru pregătirea proiectelor, legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum si ale legilor privind aprobarea contului general, astfel încât rolul ministerului este de a răspunde de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principale de credite precum si a proiectelor de rectificare a acestor bugete, acesta nu are o legătură juridică directă cu reclamantul, care s-a îndreptat în mod just împotriva ordonatorului principal de credite, în măsură să depună diligențe pentru obținerea fondurilor.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1. pr. civ. Curtea urmează să respingă recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL JUSTIȚIEI - ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR - PENITENCIARUL CU REGIM . împotriva sentinței civile nr. 142 din 28 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Pt.- - - - ---
în semnează
VICEPREȘEDINTELE
CURȚII DE APEL,
Red.
Dact. /2 ex./02.07.2008.
Jud.fond.,.
Președinte:Rodica FilipJudecători:Rodica Filip, Eleonora Gheța, Sergiu Leon
